11,525 matches
-
spre coastă, și diferite forțe de miliție, recrutate de comandanții de armate care se reîntorseseră la Shanghai. Zeci de mii de chinezi erau măturați de aceste armate rivale, ca praful de un grup de mături care se ciocnesc. Coloane de refugiați cutreierau ținutul, Încercînd să se adăpostească pe cîmp și jefuind satele, Întoarse de la porțile Shanghai-ului de unități avansate ale armatelor naționaliste. Jim se temea cel mai mult tocmai de asemenea refugiați, de aceste bande de hamali Înfometați, Înarmați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
grup de mături care se ciocnesc. Coloane de refugiați cutreierau ținutul, Încercînd să se adăpostească pe cîmp și jefuind satele, Întoarse de la porțile Shanghai-ului de unități avansate ale armatelor naționaliste. Jim se temea cel mai mult tocmai de asemenea refugiați, de aceste bande de hamali Înfometați, Înarmați cu pumnale și sape. Evitîndu-i cu orice preț, Basie și grupul lui de bandiți stăteau În apropierea oricărei lupte care se ducea. La est de Nantao, Între docuri și baza de hidravioane, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
charmant. Medicul dispăru repede și intră în laborator. Știa că ea va veni să-l caute, așa că se apucă să-i prepare cele două poțiuni. Guibert o întâlnise prima oară în timpul refugiului. Trăia din ajutoarele pe care statul le acorda refugiaților. Spăla rufe într-o copaie mare, în noroiul din preajma fântânii de la porțile Toulonului, cu picioarele goale vârâte în niște cizme soldățești. Alături erau Paolina și Elisa, surorile tânărului Napoleon. Încă de pe atunci Marioritza avea o mare influență asupra lui. Tendința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un scop în sine. El nu iubea grămezile de bani, ci mișcarea banilor. Chiar și aici, în țara Românească, prințul nu se mulțumea doar să acumuleze bogății. Avea moșii nenumărate, poseda munți și păduri întregi, dar nu uita de nevoile unor refugiați de peste Dunăre, de pildă. Populase câteva sate cu ei, adusese meșteri pentru o serie de ateliere absolut necesare vieții acelor oameni, clădise câteva mori. Un pod peste Dâmbovița și o moară construise și la București, pe lângă multe altele. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
inflație europeană, așa că puse dosarul deoparte. Dosarele doi și trei relau același tip de individ. Mal continua să-i arunce câte o privire lui Meeks, care studia diverse însemnări, întrebându-se ce voia nebunul. Patru, cinci, șase, șapte, opt - toți refugiați, toți fugind de Hitler, genul de otravă care îi făcea pe oameni să aibă impresia că devierile spre stânga radicală sunt justificate. Meeks îi surprinse privirea și îi făcu cu ochiul. Mal își dădu seama că insul era încântat sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un șuvoi. Îi striveau cu mulțimea lor, îi băteau pe umăr, le cereau câte o strângere de mână. Nu s-au dezlipit de ei până când episcopul Lerma nu i-a adăpostit într-o încăpere de la subsolul catedralei. Așadar, fiule. O dată refugiați departe de uralele mulțimii în camera întunecată și umedă de la subsol episcopul Lerma își arătă îngrijorarea. — Ceremonia s-a terminat. E timpul să ne întoarcem la realitate. Nu trebuie să te lași înșelat de toată această înflăcărare. Lucrurile nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
700 000, însă, după unele surse, aproape 1 000 000 de persoane. Din datele oferite de Arhivele Naționale Bacău, s a putut constata că autoritățile județului Bacău s-au preocupat pentru o bună organizare de primire și de ajutorare a refugiaților din Basarabia, atât pentru refugiații din 1940 cât și pentru cei din 1944. Astfel, la 28 iunie 1940, în ordinul Prefecturii locale adresat primarilor din județ, se stipula: “Binevoiți a lua urgent măsuri pentru pregătirea cartiruirii, spre a primi refugiații
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
surse, aproape 1 000 000 de persoane. Din datele oferite de Arhivele Naționale Bacău, s a putut constata că autoritățile județului Bacău s-au preocupat pentru o bună organizare de primire și de ajutorare a refugiaților din Basarabia, atât pentru refugiații din 1940 cât și pentru cei din 1944. Astfel, la 28 iunie 1940, în ordinul Prefecturii locale adresat primarilor din județ, se stipula: “Binevoiți a lua urgent măsuri pentru pregătirea cartiruirii, spre a primi refugiații din județele Bălți și Soroca
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
refugiaților din Basarabia, atât pentru refugiații din 1940 cât și pentru cei din 1944. Astfel, la 28 iunie 1940, în ordinul Prefecturii locale adresat primarilor din județ, se stipula: “Binevoiți a lua urgent măsuri pentru pregătirea cartiruirii, spre a primi refugiații din județele Bălți și Soroca, iar în comuna Domnița Maria, intelectualii și autoritățile din aceleași județe. De asemeni, în fiecare seară se va comunica Prefecturii o evidență a refugiaților care vor fi trecuți nominal pe liste. Se va face în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
Binevoiți a lua urgent măsuri pentru pregătirea cartiruirii, spre a primi refugiații din județele Bălți și Soroca, iar în comuna Domnița Maria, intelectualii și autoritățile din aceleași județe. De asemeni, în fiecare seară se va comunica Prefecturii o evidență a refugiaților care vor fi trecuți nominal pe liste. Se va face în fiecare comună o cantină pentru cei nevoiași și, totodată, se va face o listă cu locuințele și numele refugiaților ce pot primi“. La Bacău, s-au organizat două comisii
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
în fiecare seară se va comunica Prefecturii o evidență a refugiaților care vor fi trecuți nominal pe liste. Se va face în fiecare comună o cantină pentru cei nevoiași și, totodată, se va face o listă cu locuințele și numele refugiaților ce pot primi“. La Bacău, s-au organizat două comisii de primire a refugiaților, la gară și la Liceul Industrial de Băieți. În școlile normale de băieți și fete și la internatul “Societății Ortodoxe a Femeilor Române“ au fost organizate
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
trecuți nominal pe liste. Se va face în fiecare comună o cantină pentru cei nevoiași și, totodată, se va face o listă cu locuințele și numele refugiaților ce pot primi“. La Bacău, s-au organizat două comisii de primire a refugiaților, la gară și la Liceul Industrial de Băieți. În școlile normale de băieți și fete și la internatul “Societății Ortodoxe a Femeilor Române“ au fost organizate cantine pentru refugiați. Totodată, au fost organizate, în toate comunele județului, Comitete de cetățeni
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
primi“. La Bacău, s-au organizat două comisii de primire a refugiaților, la gară și la Liceul Industrial de Băieți. În școlile normale de băieți și fete și la internatul “Societății Ortodoxe a Femeilor Române“ au fost organizate cantine pentru refugiați. Totodată, au fost organizate, în toate comunele județului, Comitete de cetățeni pentru strângerea ajutoarelor pentru refugiați, constând în bani, haine, încălțăminte, produse alimentare și 2% din recolta anului 1940. În primele două săptămâni, 531 familii de refugiați cu 1.095
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
Liceul Industrial de Băieți. În școlile normale de băieți și fete și la internatul “Societății Ortodoxe a Femeilor Române“ au fost organizate cantine pentru refugiați. Totodată, au fost organizate, în toate comunele județului, Comitete de cetățeni pentru strângerea ajutoarelor pentru refugiați, constând în bani, haine, încălțăminte, produse alimentare și 2% din recolta anului 1940. În primele două săptămâni, 531 familii de refugiați cu 1.095 membri, s-au stabilit în centrele din Bacău, Tg. Ocna și Onești, unde au fost distribuite
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
Refugiul din iarna și primăvara anului 1944, a fost un adevărat calvar, mai ales pentru cei care s-au refugiat din nordul Basarabiei și Bucovinei, unde toate drumurile erau aglomerate de convoaie civile și militare, și cu multe porțiuni înzăpezite. Refugiații care au călătorit cu trenurile, în vagoane de marfă sau de persoane, nici ei nu au avut parte de condiții mai bune. Compartimentele și culoarele erau supraaglomerate, nu se putea circula nici măcar atunci când trenul se oprea și, astfel, erau cazuri
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
afară din vagoane. Cei care călătoreau pe acoperișurile vagoanelor, pe scări sau chiar pe tampoane, îndurau frigul și alte inconveniente, dar gândul că vor trece de Suceava îi îndemna să reziste. Pe șoselele înzăpezite, un flux continuu de căruțe cu refugiați și convoaie militare, înaintau domol, cu întreruperi, mereu cu ochii pe cer, de frica bombardamentelor aviatice. După ce intrau în țară, convoaiele de căruțe, dar și trenurile cu refugiați, își continuau drumul spre județele și localitățile unde erau repartizați, astfel că
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
îndemna să reziste. Pe șoselele înzăpezite, un flux continuu de căruțe cu refugiați și convoaie militare, înaintau domol, cu întreruperi, mereu cu ochii pe cer, de frica bombardamentelor aviatice. După ce intrau în țară, convoaiele de căruțe, dar și trenurile cu refugiați, își continuau drumul spre județele și localitățile unde erau repartizați, astfel că aproape întreaga țară a fost împânzită de cei aproape 1 000 000 de refugiați. De remarcat este faptul că pe tot parcursul refugierii în gări, în localități de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
frica bombardamentelor aviatice. După ce intrau în țară, convoaiele de căruțe, dar și trenurile cu refugiați, își continuau drumul spre județele și localitățile unde erau repartizați, astfel că aproape întreaga țară a fost împânzită de cei aproape 1 000 000 de refugiați. De remarcat este faptul că pe tot parcursul refugierii în gări, în localități de popas, oamenii de toate categoriile sociale ofereau refugiaților hrană și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
unde erau repartizați, astfel că aproape întreaga țară a fost împânzită de cei aproape 1 000 000 de refugiați. De remarcat este faptul că pe tot parcursul refugierii în gări, în localități de popas, oamenii de toate categoriile sociale ofereau refugiaților hrană și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare comună să fie primiți între 5 și 30 familii, iar în orașele Bacău, Tg. Ocna și Moinești peste 200 de familii. Cei mai mulți
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
a fost împânzită de cei aproape 1 000 000 de refugiați. De remarcat este faptul că pe tot parcursul refugierii în gări, în localități de popas, oamenii de toate categoriile sociale ofereau refugiaților hrană și un adăpost peste noapte. Pentru refugiații repartizați în județul Bacău, autoritățile au stabilit ca în fiecare comună să fie primiți între 5 și 30 familii, iar în orașele Bacău, Tg. Ocna și Moinești peste 200 de familii. Cei mai mulți dintre refugiați au rămas definitiv în județ, unde
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
județ, unde, cu toate greutățile firești unui nou început, cu sprijinul autorităților, dar și prin efort propriu, au reușit să se acomodeze la noile condiții, unii cu serviciul, alții cu munca în agricultură, iar copiii au putut urma școli. Dar refugiații trebuiau să mai treacă peste o încercare tot atât de dureroasă și anume de “Comisia Aliată de Control“ și de “Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului“. După încheierea Armistițiului din 12 septembrie 1944, dintre România și U.R.S.S., autoritățile sovietice insistau, făcând serioase
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
Aliată de Control“ și de “Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului“. După încheierea Armistițiului din 12 septembrie 1944, dintre România și U.R.S.S., autoritățile sovietice insistau, făcând serioase presiuni asupra guvernului român, pentru repatrierea așa-zișilor “cetățeni sovietici“ dar și a refugiaților în general. Memoriile scrise de refugiați și publicate în cartea de față, sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
în general. Memoriile scrise de refugiați și publicate în cartea de față, sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de refugiați. “Răstignirea României“ și “Golgota Refugiaților“ se constituie într-un act de acuzare la adresa agresorilor și ocupanților, cât și pentru acel Occident de la care am așteptat “izbăvire“, dar ne-am ales doar cu speranțe înșelate.
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
refugiați și publicate în cartea de față, sperăm să dezvăluie adevăratele intenții ale așa-zisei “repatrieri“ care de fapt însemna “gulagul Siberian“. Din unele date statistice, rezultă că au fost repatriați peste 56 000 de refugiați. “Răstignirea României“ și “Golgota Refugiaților“ se constituie într-un act de acuzare la adresa agresorilor și ocupanților, cât și pentru acel Occident de la care am așteptat “izbăvire“, dar ne-am ales doar cu speranțe înșelate.
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1663]
-
numai copii cu mamele lor, plecați în mare grabă printre gloanțe, îmbrăcați sumar, cu ochii în lacrimi, speriați, zgâriați, plini de sânge. Una dintre femei ne spune că a văzut vecini morți, oameni împușcați, era ceva de groază. Mașina cu refugiați a mers până în satul Roșcana, de acolo am plecat în continuare pe jos. La un moment dat ne-a luat o mașina mică, șoferul ne-a interogat ca la poliție. Eu nu am rostit nici un cuvânt, mă gândeam să nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]