12,009 matches
-
Însă efectuarea unor operații de diferențiere și de stabilire a unor raporturi Între stimuli fizici diferiți (firul de iarbă ajungând să dobândească valoarea de unealtă, de instrument prin intermediul căruia să-și potolească senzația de foame). Μ Minciuna Își are, adesea, resorturile În prostie sau naivitate, dar când este călăuzită de ipocrizie devine foarte periculoasă: pentru că ea capătă, În aceste Împrejurări, viclenia de a ne picura, din când În când, și crâmpeie derutante de adevăr. Μ Există un aspect egoist până și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rezume, în termeni poetici, ideea, conform căreia Universul poetic a constituit, dintotdeauna, subiectul vastelor controverse în materie de critică, întrucât el duce cu sine povara, dar și privilegiul flexibilității totale, a unei nesupuneri jucăușe a sensurilor ce răstoarnă la nesfârșit resorturile posibile de existență, sădind sămânța de geniu care va naște un nou profet al cuvintelor. Înzestrate cu o nebănuită forță de prezicere, materialul poetic și principalul său "vehicul" cuvântul construiesc din aproape în aproape o nouă formă de existență: cea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de umbre pe care ea nu îl înțelege și nici nu îl acceptă și pe care îl pune pe seama cruzimii trecerii timpului și a blestemului societății în care este nevoită să trăiască. Cruzimea devine cu atât mai mare, cu cât resorturile lirismului care o conțin "sunt declanșate de vibrația senzației intelectualizate, care asigură transmiterea pulsului vieții elementare, ce cuprind mișcările cosmic"128: "Crezi că nu știu/ Că în dosul/ Acestui mirific incendiu/ Al pădurii căzute în roșu/ Nu e decât timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o înțelegere "din interior" a personajului și a transpus convingător drama acestei ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
oarecare circumspecție, dar cu îngăduință) Mina: Bine. Atunci scrie tu biletul pînă mă aranjez eu puțin. (Ilie scrie cu febrilitate un bilețel, Mina își reface pieptănătura apoi, amîndoi se îndreaptă spre ieșire; înainte de a ajunge la ușă, împinși de același resort, se întorc și privesc colțul camerei; Mina are din nou suferința unei stări nedefinite) Ilie: Ce e, ți-e rău? Mina: (îl privește, cerîndu-i parcă ajutor) Ilie: (înțelegînd) Da... Nu-i nimic, iubito, în fiecare renunțare este și... puțină moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încă, fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat, el intră într-o nouă mișcare, aude și vede altfel, înțelege mai mult și mai limpede și reacționează împotriva violenței negative. Ieșit de sub șantajul instinctului de conservare, riscîndu-și stabilitatea biogică, intră în dezechilibru pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și se presupune că ansamblul funcționează dacă scopul este atins. Mijloc de transmitere a unei intenții, de a convinge clientul, reclama pentru vînzare este concepută de către fabricanți, căci ei singuri știu să descrie cu precizie caracteristicile obiectului, cunosc clientul și resorturile psihologice ale acestuia. Formulată prin această grijă și îndreptată exclusiv către produs, publicitatea-reclamă este atunci un "instrument" destul de frust, care ignoră specializările. Aceeași schemă servește pentru mașini, rochii, medicamente și astrologie. Este deci utilizată de ne-profesioniști. Nu contează cine
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înarmează cu referințe și dezvoltă pe experiențe simulate o baterie de noțiuni prezentate ca științifice. Nimic mai tulburător decît amestecul de deducții riguroase pornind dintr-un teren fictiv: unii se servesc de acest procedeu pentru a ne sugera absurdul. Este resortul utopiilor negative, logica impecabilă a absurdului: un tip de science fiction care se prezintă el însuși ca ficțiune. Dar, cu știința cognitivă, noi nu sîntem în literatură. Ea nu se vrea fantezie, ci știință. Ea nu ne invită la visare
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în mod individual pentru îngrijirea corpului cu cele folosite pentru grija față de propria minte. * Vulnerabilitatea noastră în fața trișorilor constituie o consecință nefastă a încrederii în ceilalți de care este nevoie pentru ca societatea să funcționeze. Cei care reușesc să identifice aceste resorturi sociale devin paraziți eficienți și factori de erodare socială; cu atât mai periculoase sunt unirea sau apartenența lor la o comunitate. Mă întreb, în acest caz, argumentele de genul drepturile omului împotriva cui ar trebui să se îndrepte? * În aceste
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu acceptam așa ceva nici în ruptul capului. Asta până când viața m-a convins că situația e un pic altfel... Acum ai depășit și tu această etapă și te pregătești să intri în rândul gospodinelor mari. Nu știu cum ai ajuns aici, nu știu ce resorturi ascunse ți-au fost acționate și cine a făcut-o, dar presupun că a fost aproape la fel ca la mine. Totul a început într-o seară de octombrie... Extraterestrul cu care trăiam pe atunci venea de la serviciu și, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a omorurilor care au avut ca victime femei s-au petrecut în familie sugerează o incidență ridicată a violenței nefinalizată prin crimă și care, în consecință, nu ajunge în atenția justiției (Vintileanu, 1999). În mod practic, protecția oferită prin actualele resorturi legislative este lipsită de conținut pentru cazurile de violență domestică, iar această lipsă de protecție nu face decât să înrăutățească situația femeilor victime (Macovei, 1999, p. 50). Pe de altă parte, intervenția poliției nu este susținută legal în mod suficient
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familiale din cadrul ministerelor stipularea, în termeni foarte generali, a acestor drepturi, fără a se regăsi acțiuni concrete necesare, precum: ● Centre de suport și protecție pentru victimele violenței domestice în toate zonele. ● Servicii de consiliere și recuperare în cadrul instituțiilor publice de resort. ● Centre de educație permanente pentru tineri, în spiritul unor valori universale, privind egalitatea de șanse. ● Centre de asistență medicală și terapii de familie în sistemul serviciilor de suport pentru victime. Începând din 1997, au fost deschise de către ONG-uri și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, București. *** Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 29/1998, ordinele ministerului de resort de aplicare a Legilor nr. 243/1999, 2770/2000, 88/2002, 727/2001, 543/2002, 682/2003 și listele cuprinzând asociațiile și fundațiile care au primit subvenții de la bugetul de stat pe anii 1999-2004 *** Ordonanța de urgență privind serviciile de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
CORNELIU BOTEZ, în Omagiu (citat), pag. 54, 55. 27. T. V. ȘTEFANELLI, op. cit., în volumul Eminescu și Bucovina, (citat) pag. 114. LECA MORARIU, ibidem, pag. 165. 28. "Progresul" anul I, nr. 7, luni 11 martie 1863 (Foaia publicațiilor oficiale din resortul Curții de Apel din Iași), nr. 2785. 29. Arhiva Protoieriei județului Botoșani, dosarul 291/1862-1866 "Mutarea preoților", filele 76, 78 și 79. 30. I. D. MARIN, Ipoteștiul copilăriei Iui Eminescu, în ziarul "Românul", anul I, nr. 19, Botoșani, 15 iunie 1939
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al cărei comportament nu reprezintă numai un șir de reacții provocete de stimuli, ci o „activitate complexă, dpterminată bio-psiho-social prin care persoana umană își reglementează relațiile sale cu mediul”. Omul nu este, prin urmare, un receptor pasiv, sau un simplu resort care răspunde automat, prin reacții întotdeauna, strict previzibile la stimulii realității înconjurătoare; el filtrează și prelucrează activ influențele exterioare. Relația liniară „stimul-reacție” (S-R), propusă de J.D. Watson, este insuficientă pentru analiza comportamentului uman, deoarece omul nu se adaptează doar
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi compensate, fie că au fost fixate, ca urmare a unor eșecuri repetate suferite într-un „context de solitudine socială sau de respingere socială”. Trebuie arătat că pentru A Adler, „sentimentul sociabilității” reprezintă partea cea mai importantă a structurii personalității, resortul socializării, al vieții morale și a înfrângerii tendinței spre putere. Altfel spus, pentru A. Adler, întreaga gamă de sentimente pe care o trăiește omul (cum ar fi, de exemplu, sentimentele de insecuritate, de insuficiență, culpabilitate, neputință, eșec etc.) nu eprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
1987) ș.a. Frazele conclusive ale studiului "Farmec dureros". Poetica eminesciană a contrariilor (ediție îngrijită și prefață de Florin Faifer, postfață de Dumitru Irimia, Iași, 2002), la origine teza de doctorat a Irinei Andone, își pot dovedi utilitatea și în relevarea resorturilor de adâncime ale creației sale poetice. "Creatorul descris până aici, conchide exegeta lui Eminescu, este un creator care, negăsind un sprijin în realul desprins de esențial pentru a-și figura neliniștile, caută un sprijin în esențial pentru a mântui realul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cineva o deschide. boaba cade./ se rostogolește. nimeni n-o va culege. nu mai apucă să cadă, se va usca" etc. (Lecție deschisă despre orașul deschis). Și totuși, oricât ar textualiza, oricât ar fi tentat de reconstrucția lumii exterioare prin resorturile poematizării oricărui element din afara eului ("orașul balaur. cu sute de străzi. una este decapitată. trecutul țâșnește./ merg pe strada aceea./ eu. adică viața care o părăsește. câte străzi atâtea fraze./ una singură nu se mai termină.// orașul alunecă printre poeme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului romancierul criticase clasa politică, dezvăluind și unele mecanisme prin care aceasta își aservea presa, cu gazetarii ei corupți, versatili, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
despre Dali, Lupasco scrie și despre Frédéric Benrath 35 și Karel Appel 36. Regăsim în aceste studii ideile deja evocate de Lupasco. De exemplu, el scrie în legătură cu picturile lui Benrath: "Antagonismul palpită în ele. ... ontologia pare a fi exclusiv de resortul artiștilor, care nu o caută, nu o discută, ci o fac; ea va scăpa mereu filosofiei și, mai de-parte, desigur, celebrărilor didactice! Să fie, oare, astfel de opere de artă urmele insolite, incursiunile fulgerătoare ale unui alt Univers, al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
care începea cu o reflecție a lui N. Iorga: "Biruința n-a venit niciodată spre frunțile plecate." Era un îndemn la redresare și resurecție, la solidaritate cu factorii pozitivi ai momentului. Reorganizarea cercetării și a învățământului istoric, a așezămintelor de resort și a dialogului cu lumea străină alcătuiau esența unui întreg program. Din păcate, planul de măsuri adoptat atunci n-a avut nici o urmare practică. Numai câțiva s-au manifestat apoi deschis, pe cont propriu, în sensul acelui apel. Volumul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
plătit prețul cel mai mare în confruntarea cu forțele tiraniei, tinerii, se cred înșelați în așteptările lor. Întâia declarație importantă a Frontului adoptase pluralismul politic. Acum, după o lună, acest pluralism tinde să devină o simplă ficțiune propagandistică. Acoperind toate resorturile puterii, Frontul ține să-și adjudece un mandat susceptibil a deveni permanență. Să fi fost convertirea celor câțiva foști din fruntea noului sistem de putere numai o pură stratagemă de captatio în faza inițială? Cu certitudine, ei subestimează hotărârea noii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se ocupe intermitent și de școală. Această alienare e plină de consecințe pe plan social. Un declin de prestigiu, dramatic, s-a produs la toate nivelele sistemului de învățământ, declin al cărui capăt nu se poate încă prevedea. Ministerul de resort a încercat să afle remedii, a doua zi după schimbarea de regim (câtă a fost), dar s-a izbit de rezistența însăși a corpului didactic, prins cum era într-un păienjeniș de interese și determinații locale. Rezistența îndărătnică, opacă, insidioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-se, din partea filosofilor, ceea ce nu e decât foarte explicabil, de vreme ce filosofii au fost invitați să participe la schimbarea lumii. Li s-au adăugat repede istorici, sociologi, antropologi, pentru a nu mai vorbi de politologii înșiși, interesați să explice mai bine resorturile vieții publice. Medici, psihologi, naturaliști au pus la lucru, cu un beneficiu practic indiscutabil, alte inițiative. Concluzii importante, de care istoricii nu mai pot face abstracție în explicarea unor atitudini, fapte, episoade obscure, s-au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
bine resorturile vieții publice. Medici, psihologi, naturaliști au pus la lucru, cu un beneficiu practic indiscutabil, alte inițiative. Concluzii importante, de care istoricii nu mai pot face abstracție în explicarea unor atitudini, fapte, episoade obscure, s-au impus. Mecanismele puterii, resorturile opiniei publice, miturile din care se alimentează prejudecăți de tot felul, "mica istorie" revelând mari consecințe în planul evenimentelor sunt direcții larg explorate de istoricii care se ocupă de viața politică, de marile conflagrații, de culisele diplomației etc. Dr. Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]