11,047 matches
-
de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
poeme", E. S. P. L. A., 1956; "Colocviu critic", E. S. P. L. A. 1957; "Versuri", Editura Tineretului., 1961; "Imn către zorii de zi" E. P. L., 1962; "Poeți și poezie", 1963; "Versuri", colecția "Cele mai frumoase poezii", Editura Tineretului, 1964; "Fluxul memoriei" (retrospectivă), E. P. L., 1967; "Fiul risipitor", E. P. L., 1964. Începând cu anul 1957, A. E. Baconsky introduce în poezie o ipostază romantică, poetul se vrea piatră de hotar în direcționarea poeziei. Spirit înnobilat de o bogată cultură, își rezervă un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pâine și sare", roman în versuri, E. S. P. L. A., 1957; "Căile pământului", Editura Tineretului 1960; "Țara rândunelelor", versuri pentru copii, Editura Tineretului, 1963; "Cariatida", Editura Tineretului, 1964; "Nopți cu lună pe oceanul Atlantic. Scrisorile esențiale", E. P. L., 1966; "Cariatida"(retrospectivă), Editura Tineretului,1967, "Zoosophia", Editura Tineretului, 1967; "Vine iarba", E. P. L., 1968; "Cavalerul trac", Editura Tineretului,1969; Mai mult ca plânsul", Albatros, 1970; "Poeme", "Colecția cele mai frumoase poezii", Albatros, 1972; "Avatara", Eminescu, 1972; "Megalitice", Editura Cartea Românească, 1972; "Cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Theodor Codreanu în imaginarul criticii, ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan, coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu 1 Se cântă momente ale revoluției urmărite în retrospectivă istorică, prin evocarea simbolică a unor figuri ca Horia, Iancu, Bălcescu, precum și figuri și momente ale perioadei de luptă din ilegalitate: Roaită, Filimon Sârbu, Donca Simo, Grivița, Insurecția, 30 Decembrie. Tiparul este neoclasic, retoric și discursiv. M. Beniuc, încă în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
J. Day și H.W. Degenhardt, ed., Political Parties in the World (ed. a 3-a, 1989) London: Longman. M. Duverger, Political Parties (1954) New York, NY: Wiley. L.D. Epstein, Political Parties in Western Democracies (1967) New York, NY: Praeger. M.P. Fiorina, Retrospective Voting in American National Elections (1981) New Haven, Conn.: Yale University Press. J.R. Frears, Political Parties and Elections in the French Fifth Republic (1977) London: Hurst. G. Hand, J. Georgel și C. Sasse, European Electoral Systems Handbook (1979) London: Butterworth
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lentilă colosală. Melodrama realului (2003), o substanțială antologie de autor, este organizată în ordinea logică (și cronologică) a creației: Viața în tablouri, Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ansamblul de manevre, Melodrama realului, Gura mea e un oraș viitor. Noutatea acestei retrospective constă în construcția volumului, rolul de prolog și epilog jucându-l ciclurile Rame captive din Ithaca și Cântece de mântuire. Mitologizarea orașului în care trăiește, schimbarea la față a împrejurimilor și împrejurărilor - iată noutatea de viziune la I. și totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
definiție cu pretenții științifice: "(...) o unitate textuală determinată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxonomică și paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și de un pantonim, arhilexem sau metalexem cu funcție de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestare". Studiul lui P. Hamon propune o teorie generală a descriptivului din perspectiva a ceea ce el numește "efect de text" sau "dominantă" pe baza unei cercetări atente a unor romane de Emil Zola și de Jules
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de studiu ca fiind: (...) o unitate textuală guvernată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxinomică, paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și semiotic al descriptivului. Studiul nostru constă într-o abordare mai sistematică, atît a evoluției unei forme descrierea de peisaj cît
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
et Dominique Terré épinglent les "dérives" de quelques scientifiques contemporains", Le Monde des Livres, 17 iulie 1998. * Gaspard Olgiati, Parole de passage ou Jean Paulhan le médiateur, Troyes, Cahiers Bleus/Librairie Bleue, 1998. * Petru Ioan, "Logica dinamică a contra-dictoriului în retrospectivă", Cronica, nr. 8, 8 august 1998. * Vasile Sporici, "O propunere", Sinteze, nr. 42, 23 octombrie 1998. * Sanda Stolojan, "Exilul intelectual la Paris", Memoria, nr. 25, 1998. * Basarab Nicolescu, "Fundoianu, Lupașcu și felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei jumătăți de secol de la tragica lui moarte, publicarea acestui mănunchi de texte într-o limbă de largă circulație nu e doar un gest pios, ci o necesitate decurgând din economia domeniului însuși. Ateneu, XXVII, 7, (iulie 1990), p. 2 RETROSPECTIVA TÂRZIE Deși s-a scurs atâta timp de la Revoluția care a marcat în istoria lumii un început esențial, studiile privitoare la impactul ei efectiv asupra unui spațiu sau altul sunt încă insuficiente, mai ales când e vorba de zonele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
196 La Révolution en étude: variations thématiques.............................................199 Arc sur le temps 205 "Les veilleuses seront-elles allumées?" 208 La perspective de l'integration 212 Entre humilité et élévation 215 Solidarité et culture 218 Sous l'horizon des généralités historiques 221 Retrospective tardive 224 Efforts vers le rivage 228 Connaissance et comprehension 232 A la recherche de l'Europe . 235 Histoire et anamnèse 240 Fin de l'histoire? 244 Assemblée des historiens 247 La Grande Union un événement cardinal 251 Le sens
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
terapeutică a spiritului 3 Carpatolatinii 3 Revoluția în studiu: variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
într-un moment încă tulburat de provocările anilor '60 prin celebra formulă a "muzeului fără ziduri", expoziția itinerantă țintește către publicul virtual; specialiști, cercetători, studenți, elevi, amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample retrospective de autor, sau școli artistice, la formule ce aduc în atenție politicile sociale și comunitare, populația și mediul, tehnologiile și comunicațiile, inegalități rasiale și etnice, devianța și controlul social. Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
gastrică bogată ce favorizează consolidarea anastomozei, mediul acid intragastric ce nu permite activarea în cascadă enzimelor pancreatice (scăzând teoretic, frecvența de apariție a fistulelor pancreatice). „Superioritatea” anastomozei gastropancreatice în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor anastomotice este confirmată de primele studii (retrospective) apărute în literatura de specialitate [74, 75], în ciuda frecvenței mai mari de apariție a evacuării gastrice întârziate sau a hemoragiei postoperatorii [74]. Cu toate acestea, cel mai recent trial randomizat prospectiv [76] precum și cea mai recentă meta-analiză publicată în literatură
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
învățământ etc.), rubricile „Tribuna gândirii științifice”, „Opinii” și „Cronică” găzduind articole de substanță, cu un conținut tematic foarte variat - istorie, filosofie, psihologie, pedagogie, lingvistică etc. Alte rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Micu-Klein (11/1973). Cu prilejul centenarului Pierre Larousse, este inclus un articol al lui André Rétif. Într-un medalion, prinde contur personalitatea lui Șerban Cioculescu. La fel procedează V. Vetișanu cu Spiru Haret și Mariana Filimon cu D.D. Roșca. Rubrica „Retrospective” cuprinde în 1976 trei articole despre filosoful N. Bagdasar; Ecaterina Ganea Neagu se oprește asupra lui Tache Papahagi, revista consemnând și un interviu cu Alexandru Piru. E rândul lui Alexandru Surdu să propună un „inedit” Ștefan Odobleja (3/1982), în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
ironică) e frumoasă, inteligentă, iubitoare, ba chiar îl salvează de la o moarte oarecum nedemnă (toxiinfecție alimentară) - și își amintește numai orori despre soțiile anterioare, mai ales despre penultima („Vela”), precum și despre cvasitotalitatea persoanelor întâlnite într-o viață aparent interminabilă. Această retrospectivă otrăvită pare să-i consume lui „Chick” energia vitală remanentă, relegând într-un domeniu al banalității expeditive orice altă trăire sau amintire, până și experiența sa în apropierea morții, situație-limită din care oamenii de rând, ca și geniile, derivă în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
trebuie să devină istorie pentru a deveni inteligibilă pentru generațiile care nu au cunoscut direct experiențele trecute. La scara continentului, o amnistie fără iertare - din moment ce dimensiunea creștină nu este o componentă acceptată a sferei publice - și o reconciliere fără justiție retrospectivă - cel puțin prin memorializare, prin integrarea în canonul mnemonic emergent - pentru toate victimele par să fie soluția preferată 9. Nu e locul să insist asupra întregii problematici, prin urmare trec repede la unul dintre acele fragmente de istorie europeană care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Impoverished the Souls of Today’s Students. Traducerea românească a lucrării, datorată Monei Antohi și publicată de Editura Humanitas în 2006 sub titlul Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, îmi oferă prilejul unei retrospective critice și al unei scurte discuții pe teren românesc. La două decenii de la încheierea manuscrisului original, voluminosul pamflet al lui Allan Bloom mi se pare încă viu, ba chiar și mai preocupant, fiindcă procesul analizat în lucrare s-a agravat
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în Secolul 20 4-6/1977 "Bucureștiul", pp. 179-194. 25 Luminița Machedon și Ernie Scoffam, Romanian Modernism (Cam-bridge, MA: MIT Press, 1999), dar și, sau mai ales, expoziția și catalogul București, Anii 1920-1940: între avangardă și modernism (București: Simetria, 1995), sau retrospectivele Horia Creangă și Marcel Janco (cu propriul său catalog, editat de Simetria). 26 Cum era numit în epocă - nu fără subțiri aluzii la etnia unora dintre comanditarii săi - eclectismul goticoid-romanizant, deopotrivă maur și florentin, care face astăzi deliciul unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
divină, iar conflictele sunt o sfidare a legii divine”. Instinctele ca bază ale comportamentului social Înainte de a trece la ceea ce reprezintă conflictele, cu originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei doi titani ai antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul acțiunii guvernamentale și, tinzînd spre o prospecțiune, programul de acțiune urmează a fi aplicat. Miza comunicării electorale nu e mai puțin importantă decît controlul asupra construirii unei realități prin intermediul reprezentărilor, deoarece în funcție de aceste reprezentări se vor orienta și conduitele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe baza căruia se va reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]