11,192 matches
-
a�, la care urma s? colaboreze pe viitor ? i Iorga 55. Dar �n ciuda contactului lui Iorga cu marxismul �n anii de liceu, critică junimist? a sistemului rom�nesc avea o influen?? mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s? a n? scut din nemul? umirea �protipendadei� boierilor moldoveni, care sim? eau c? joac? un rol tot mai mic �n conducerea noului stat unit rom�nesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constitu? îi (occidentale) ? i al mut? rîi capitalei de la Ia? i la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu care am petrecut o perioad? �n chilia m? n?știrii C�lestine din Paris unde se retr? șese, total deziluzionat, cu o singur? dorin?? , că moartea s?? l m�ntuiasc? de toate suferin? ele �ndurate�71. Astfel s? a n? scut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conduc? tor dac? s?ar fi n? scut cu trei sute de ani mai devreme. �ntre timp, Iorga a continuat s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l m�ntuiasc? de toate suferin? ele �ndurate�71. Astfel s? a n? scut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciad? �n secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conduc? tor dac? s?ar fi n? scut cu trei sute de ani mai devreme. �ntre timp, Iorga a continuat s? citeasc? literatur? englez?: Bulwer? Lytton, Dickens ? i Thackeray. A citit (�n portughez?) O Parnaso Lusitano, i? a citit pe Luis Cam�es ? i pe Gîl Vicente ? i ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la Berlin, adun�nd documente referitoare la istoria Rom�niei din arhive ? i biblioteci. A g? sit ? i mai multe la Leipzig, unde Iorga s? a sim? it mai bine. A?a cum explică el ulterior: �Aici via? a era �nn? scut? , nu f? cut?. � Negu?? torii din Leipzig aveau �ndelungate rela? îi comerciale cu Rom�nia (dup? numele c? rora a fost botezat? Stradă Lipscani din Bucure? ți). Era altceva dec�ț via? a �solemn? ? i precis? de la Berlin�. Iorga a trudit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se na? te deci evolu�nd organic printr? un proces original care �i asigur? o via?? ? i o energie organic?. Din el deriv? tradi? iile care includ lungi experien? e istorice esen? iale �n via? a unui popor. Spiritul na? ional, n? scut pe solul s? u �n condi? îi climatice ? i geografice specifice �nzestreaz? un popor cu o psihologie popular? ? i un mod de ac? iune care se manifest? spontan. Artă ? i literatura care deriv? din acest spirit na? ional �i rafineaz? la r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tur? dintre procesele universale de formare a grupurilor ? i experien? a istoric? din care izvor? sc cultură ? i con? tiin? a na? ional?. Orice na? iune � �n special cea rom�n? � are dreptul natural s? r? m�n? acolo unde s? a n? scut ? i a evoluat via? a organic? a acestei �fiin? e gigantice� (cum numea Iorga na? iunea)24. Iorga nu prea era un credincios ortodox convins, dar ideile acestea de ordine ierarhic? ? i na? iune s�nt apropiate de conceptele Bisericii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ajuns �nc? economist! �58. Iorga nu credea c? economia sau finan? ele au o importan?? crucial? �n problemele de stat, �ntruc�ț nu a f? cut niciodat? distinc? ie �ntre stat ? i na? iune sau �mprejur? rile istorice �n care s? a n? scut această. Este adev? raț c? a scris c�teva istorii economice, bazate pe o documenta? ie vast? ? i pe mii de fapte geografice ? i beneficiind de o interpretare paternalist?. O �n? elegere pertinent? a schimb? rilor tehnologice ? i economice era exact
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalismului s? u cultural ? i c? revolu? ia cultural? o va dezl? n?ui. Numai dac? Rom�nia putea recunoa? te faptul c? ?? r? nimea era unică ei n? dejde putea s? se al? ture omenirii că na? iune ren? scut? 156. Drept urmare, literatura, cea mai important? manifestare cultural? , trebuie s? se adreseze �ntregului popor; ?i trebuie s? fie o literatur? na? ional?. Iorga cerea �curente s? n?toase� ? i renun? area la modele str? ine decadente at�ț de la mod? �n unele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i din anturajul lui50. Prin? ul mo? tenitor Carol, dup? escapadele lui din timpul r? zboiului, p? rea s? se fi potolit ? i s? a c? s?torit cu Elenă, o prin? es? grecoaic?. La scurt? vreme s? a n? scut un b? iat numit a? a cum se cuvenea dup? primul unificator al p? m�nturilor rom�ne? ți, Mihai Viteazul. Lui Iorga �i pl? cea de fostul lui student; afec? iunea lui pentru Carol a fost o gre? eal? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tului, oferea (pe baza principiului �dezbin? ? i st? p�ne? te�) mai multe ? coli evreie? ți dec�ț ungure? ți �n Transilvania. Evreii au reac? ionat prompt, trimi? �nd o peți? ie: �Noi s�ntem unguri de credin?? evreiasc?; ne? am n? scut vorbind ungure? te, am crescut vorbind ungure? te, limb? de care este legat propriul nostru suflet unguresc. Mentalitatea ? i starea noastr? de spirit s�nt legate de cele ale Sfin? ilor ? tefan ? i Ladiszlau, din comunitatea moral? din care facem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mondial? � Vasile Bogrea i? a r? spuns lui Eliade printr? un articol ? fichiuitor, măi cur�nd pun�ndu? l �la locul lui� dec�ț resping�ndu? i acuză? iile. Mircea Eliade a replicat, explic�nd c? el nu este �Iorghist�. N?scut �n 1907, Eliade ? i?a f? cut studiile primare sub ocupă? ia german?. El nu era că genera? ia tat? lui s? u, care? l consideră pe Iorga un profet al na? ionalismului. I?a amintit lui Iorga c? pierduse complet leg? tură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care au trecut de atunci n? am uitat niciodat? �nt�lnirea mea cu Corneliu Zelea Codreanu. Legiunea ? i Corneliu Zelea Codreanu constituie un monolit; el a dominat Legiunea chiar ? i de dincolo de morm�nt. Era moldovean, ca ? i Iorga, n? scut la Hu? i �n 1899, ca fiu al camaradului de arme al lui Iorga, Ion Zelea Codreanu, cu care (�mpreun? cu A.�C. Cuza) fondase Partidul Na? ionalist Democrat. Familia lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta rom�nizat? a numelui Zelinski
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iat? de ce istoricii au fost cei află? i �n primele r�nduri �n lupta revizionist? , �n frunte cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky s? a n? scut la Sibiu, �n Transilvania. Tat? l lui era profesor la Academia de Drept din oră? ul s? u natal. �ncep�nd cu 1909, Dom�novszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. �n timpul negocierilor de pace a f? cut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reafirm? c? prezen? a rom�nilor �n �Dacia Traian? � a fost discontinu? ? i c? rom�nii au ap? rut pentru prima oar? �n Transilvania la �nceputul secolului al XIII-lea. Operele lui Iorga s�nt foarte des citate. Oricine s? a n? scut �n Ardeal ? i care?? i iube? te ? inutul natal nu poate citi aceste volume de istorie (? i conflictul �nver? unat care s? a declan? at �ntre istoricii maghiari ? i rom�ni dup? apari? ia acestor trei volume) dec�ț cu mare triste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t cu singurul scop de a ar? ta care este calea cea bun? ce trebuie urmat? �. Sau: �S? ar p? rea c? genera? ia mea nu este binevenit? �n orice domeniu posibil. Că ? i cum am fi vinova? i c? ne? am n? scut cu at�ta timp �n urm? ? i c? am supravie? uit at�ta vreme�11. Iorga a analizat problemele tineretului rom�n, ajung�nd la concluzia c? acesta era dezorientat, dar c? existau totu? i patru tendin? e distincte, una dintre acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cauză principală activitățile omului, pune în discuție supraviețuirea urșilor polari precum și a altor specii specifice zonelor polare ale globului. Omul a creat însă un nou mediu de viață, interpus în raporturile sale cu natura, civilizația. Civilizația și cultura sunt un scut al oamenilor în fața vicisitudinilor și a nevoilor impuse de natură sau în relaționarea cu factorii violenți de orice natură ar fi ei. Dar civilizația poate fi purtătoarea unor forțe cu posibilități de manifestare violente, punând în pericol echilibre ecologice. Gregory
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiecare persoană să-și provoace deliberat reprize de râs în hohote, măcar timp de cinci minute. Filmul lui Roberto Benigni Viața e frumoasă (1998) constituie o excelentă demonstrație pentru modul cum umorul poate fi transformat în mecanism de apărare și scut protector împotriva unei experiențe eminamente dramatice și crude, cum este cea a războiului însuși. Concret, asistăm la o emoționantă metamorfoză, condusă de un adult, care pentru a-și proteja copilul de ororile războiului reconfigurează și reclădește realitatea înfricoșătoare din jur
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
antrenate și alte state: China, Rusia, SUA etc. La toate acestea se adaugă și politica agresivă iraniană față de SUA și Israel; SUA încearcă să contracareze agresivitatea Iranului și șantajul cu posibila utilizare a energiei nucleare în scopuri militare, prin instalarea scutului anti-rachetă în Cehia și Polonia, care însă determină o opoziție puternică din partea Rusiei și, în ultimul timp, din partea noii conduceri poloneze. Președintele Musharaf, aflat în 2008 în vizită în Franța, a dat asigurări că bomba nucleară din dotarea forțelor militare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sociale exist], dar sunt într-un fel „egoiste”. (Cititorii care nu sunt interesați de aceste ideologii pot alege s] nu parcurg] discuția de fâț].) 1. Eu cred c] teza behaviorist] a fost întotdeauna o exagerare evident]. Ideea unui nou-n]scut pasiv, lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu asociaz] morală uman] cu nimic din ceea ce posed] alte creaturi sociale. Este întotdeauna o eroare („eroarea genetic]”) s] compar]m un produs cu sursa de la care provine - s] spunem c] „floarea nu este decât p]mânt organizat”. Morală n]scut] din aceast] matrice este ceea ce este. Referințe Darwin, C.: The Descent of Mân (1859); (London: Princeton University Press, 1981). Desmond., A.: The Ape’s Reflexion (London: Blond and Briggs, 1979). Hobbes, Ț.: Leviathan (London: 1651); Everyman edition (London: Dent and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin „Legea conduce”. Un nivel de interpretare ar fi acela c] nimeni nu poate conduce f]r] a lua în considerare legea și tradiția; ele nu trebuie numai urmate, ci și promovate. La un nivel mai profund, tradiția apare că scut al poporului împotriva tiranilor și a propriei nebunii autodistrug]toare. Tradiția și legile sunt f]cute de oameni și reprezint] întruchiparea simbolic] și organizațional] a unit]ții lor. Un echivalent potrivit este proverbul Tswana Kgosi kekgosi kabatho, „Regele e f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puteau fi cump]rate și vândute, l]sate prin testament urmașilor sau cedate. Se spune c] unul dintre primii monarhi ai Sumerului antic, Ghilgameș, rege al Urukului în mileniul al III-lea î.Hr., devenit legendar dup] moarte, s-a n]scut din uniunea dintre un înalt preot și zeița Ninsun. Epopeea vieții lui dezv]luie multe dintre valorile Sumerului antic. Textele contemporane lui nu ofer] nici o indicație c] aceast] legend] a circulat în timpul vieții sale. Textul unei incantații din acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universale care îngreuneaz] respectarea celor de mai sus. Nișele vocaționale, datoriile, normele, chiar și pedepsele sunt dispuse diferit; de asemenea, rolurile și cerințele din diferitele etape ale ciclului vieții variaz] pentru fiecare grup în parte. De exemplu, soția unuia „n]scut a doua oar]” (primele trei clase sociale superioare) poate participa la anumite rituri vedice, dar un shudra (sclav) ar putea riscă o pedeaps] fie și numai dac] ar auzi o recitare a Vedelor - nemaivorbind despre cei care nu sunt incluși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
renunțat definitiv la tot. Ceea ce ar trebui sau nu s] fac] el pentru a-și atinge scopul r]mane la latitudinea să, problem] pe care o rezolv] prin introspecții meditative și cognitive. Propria dharma este legat] de constituția să înn]scut], al c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se poate observa c] se reduce foarte mult diferența dintre intuiție și etic]. Iat] o alt] caracteristic] frapant] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de caracter, abilit]țile și dispozițiile formate ca urmare a adopt]rii conceptului tao. De reprezint] realizarea în plan fizic a lui tao în anumite structuri ale sistemului uman, cum ar fi familia, statul sau individul. Virtutea este fie înn]scut], fie însușit] prin adoptarea unei anumite conduite. Atât tao, cât și te semnific] mai mult decat simple cerințe morale. Exist] orient]ri în materie de mod], etichet]; exist] mai multe moduri de a trage cu arcul; de asemenea, exist] orient
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]