14,124 matches
-
și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pereche polară: cruzime și compasiune. Compasiunea este sfâșietoare, dar are explicații și rezultate complete: „Mănânc și plâng. Mănânc.” Distanța dintre ele e imensă, parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final, copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe teme apropiate, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, „bătrînă și nestricată de om”, o căprioară lovită
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pereche polară: cruzime și compasiune. Compasiunea este sfâșietoare dar are explicații și rezultate complete: „Mănânc și plâng. Mănânc.” Distanța dintre ele e imensă, parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de Hartshorne și negată teoria sa conform căreia modalitățile sunt temporale, ori se acceptă această teorie și se respinge argumentul ontologic modal. Argumentul ontologic în variantă Hartshorne are nevoie de premisa care afirmă că statutul modal este necesar. În mod simbolic, dacă Lp, atunci LLp (dacă este necesar p, atunci în mod necesar este necesar p) și dacă Mp, atunci LMp (dacă este posibil p, atunci în mod necesar este posibil p). Sistemul modal S4 conține prima axiomă, dar a doua
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
structuri sociale sau de a gestiona procese cu specializare strictă, aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificație majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
structuri sociale sau de a gestiona procese cu specializare strictă, aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificație majoră. Cercetări recente menționează necesitatea rearanjării modelului "multiplelor inteligențe" al lui Howard Gardner, În alte șase categorii primare: 1. inteligența abstractă: raționamente simbolice; 2. inteligența socială: legăturile interumane; 3. inteligența practică: organizarea activităților; 4. inteligența emoțională: conștiința de sine și autocontrolul; 5. inteligența estetică: sensul formelor, desenul, muzica, arta și literatura; 6. inteligența kinestetică: capacitățile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzica
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnico economice pentru procesul de cercetare Conceptul de „model”, atât de mult folosit În știința modernă, este relativ nou, dar metoda modelării este tot atât de veche pe cât sunt preocupările oamenilor pentru cunoașterea științifică. Modelul este o reprezentare izomorfă simplificată (materială sau simbolică) a realității obiective care se subordonează scopului cercetării, oferind o imagine intuitivă și totuși riguroasă, În sensul structurii logice, a fenomenului studiat, facilitând descoperirea unor legături și legități imposibil sau foarte greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnico economice pentru procesul de cercetare Conceptul de „model”, atât de mult folosit În știința modernă, este relativ nou, dar metoda modelării este tot atât de veche pe cât sunt preocupările oamenilor pentru cunoașterea științifică. Modelul este o reprezentare izomorfă simplificată (materială sau simbolică) a realității obiective care se subordonează scopului cercetării, oferind o imagine intuitivă și totuși riguroasă, În sensul structurii logice, a fenomenului studiat, facilitând descoperirea unor legături și legități imposibil sau foarte greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de diferențiere în cazul sistemului și de transmitere a informației. Semnele lingvistice fac posibilă trecerea de la cunoașterea senzorială a realității la cea rațională, realizând organizarea formală a cunoașterii noastre asupra realității. Semnele lingvistice “nu sunt elemente pur «monstrative» [designative], ci simbolice și generalizatoare, adică nu desemnează indivizi, experiențe izolate, ci semnifică genuri, clase ori concepte generale elaborate de rațiune. Este un fapt incontestabil că până și unitățile particulare sunt desemnate în limbi cu ajutorul «universaliilor » (adică numele cu care ne referim la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vitale cu caracter elementar, care nu implică nicio operație simbolizantă. Comparația între strigăte ale diferitelor viețuitoare și strigătele omenești, transpuse în interjecții și onomatopee, justifică atitudinea lingviștilor față de “limbajul” animalelor. Interjecțiile au un caracter convențional și un anume aspect simbolic care ține de o tradiție lingvistică. Faptul este confirmat de utilizarea unor onomatopee diferite pentru reproducerea sunetelor emise de aceleași păsări sau animale de către membrii unor comunități lingvistice distincte. b) în sens restrâns, limbajul este definit ca un sistem de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunetelor emise de aceleași păsări sau animale de către membrii unor comunități lingvistice distincte. b) în sens restrâns, limbajul este definit ca un sistem de semne care servește pentru exprimarea și comunicarea specific umană. “Se numește limbaj orice sistem de semne simbolice folosite pentru intercomunicarea socială, adică orice sistem de semne care servește pentru a exprima și comunica idei și sentimente sau conținuturi ale conștiinței.” A. Cosmovici definește limbajul drept o funcție complexă de utilizarea a limbii în raporturile cu ceilalți oameni
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbajului intern. În limbajul colocvial sunt implicați mai mult de doi participanți, comunicarea dintre ei realizându-se în rețele cu configurații variate: lanț, triunghi, circular, radial, în furcă etc. Din limbajul oral, prin interiorizare și prin maturizarea reprezentărilor asociate funcției simbolice (după 5 - 6 ani), se dezvoltă limbajul intern, asonor, centrat pe înțelesuri, idei și imagini, “însoțitor nedespărțit al gândirii abstracte, desfășurându- se fără întrerupere în starea de trezie”. Substituind grupurile de cuvinte prin imagini și reducând succesivitatea la simultaneitate, limbajul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
În ciclul gimnazial, în jurul vârstei de 11 - 12 ani, corespunzătoare claselor V - VI, se realizează trecerea de la stadiul operațiilor concrete, când elevul utilizează noțiuni care păstrează strânsă legătura cu datele conctrete ale lumii reale, la gândirea abstractă, bazată pe reprezentările simbolice, prin cuvinte. Formarea noțiunilor gramaticale parcurge patru niveluri (concret; al identității; clasificator; formal) și implică o serie de operații generale: a) contactul cu trăsăturile perceptive ale obiectului; b) discriminarea; c) reținerea realității discriminate; d) generalizarea; e) rememorarea, pe cale inductivă sau
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și metodică general valabilă pentru toate jocurile sportive și specifică fiecărui joc; - utilizare cu preponderență în activitatea de loisir; - lansarea conceptului de pregătire prin joc sau metoda ludică, care intră în corelație cu metodele clasice de antrenament. În general, jocurile (simbolice, de construcție, de creație, individuale, cu partener, dinamice etc.) au fost sistematizate după două criterii fundamentale și anume: după funcțiile didactice și după obiectivele didactice pe care le pot rezolva. Jocurile sportive se încadrează în aceste criterii. Intr-o clasificare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ale alcoolului, pornind de la prezența sa pe mesele servite în familie până la diferitele modalități de petrecere. Deprinderea de a bea este adesea întrebuințată în comunicarea formalității unui eveniment sau în separarea muncii de petrecerea timpului liber. Din punct de vedere simbolic, starea de ebrietate este asimilată unui "comportament alcoolic". Modul în care reacționează diferite persoane, sub influența alcoolului, variază ca înțeles de-a lungul Europei. Studiile efectuate asupra influențelor culturale exercitate de consumul de alcool au scos la iveală faptul că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
corupție), săvârșite în diferite scopuri, toate având ca motivație menținerea pozițiilor de putere, prestigiu și bunăstare materială. Teoreticienii conflictului apreciază că, în toate formele ei, devianța a devenit un răspuns adaptativ la condițiile de viață ale capitalismului contemporan. Paradigma interacționalismului simbolic. Teoria etichetării (are ca reprezentanți pe Howard S. Becker, Edwin Lemert, Kai Erikson, Erving Goffman, Thomas Scheff). Problema fundamentală a acestei teorii constă în aflarea unui răspuns la întrebarea: de ce (cum) o anumită conduită este desemnată ca fiind deviantă ? Nici un
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
le înlocuiască cu altele noi. Teoria controlului social. Controlul social desemnează procesul prin care o instanță (persoană, grup, instituție, asociație sau organizație) reglementează, orientează, influențează sau modifică comportamentele sau acțiunile altei instanțe, ce aparțin aceluiași sistem, cu ajutorul unor mijloace materiale simbolice, în vederea asigurării conformității și păstrării echilibrului specific sistemului (Zamfir, C., Vlăsceanu, L.,1998). În lucrarea "Despre Sinucidere", E. Durkheim pune bazele teoriei controlului social, făcând legătura între instanțe sociale: familie, biserică, context socio-economic și comportamentul individual de tip delincvent. Teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de viață. Semnificația drogurilor. Goode(1993) observă că drogul este un concept universal întâlnit în toate societățile dar nu există criterii obiective de definire a acestuia în schimb, afirmă autorul, drogul este un construct social și cultural. Înțelesul său este simbolic, dar devine specific în diferite areale sociale-geografice-culturale. Willis (1976, p. 107) spunea că "importanța drogurilor nu este dată de efectele fizice imediate pe care acestea le au asupra indivizilor ci de modul în care acestea facilitează trecerea peste o mare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
devine specific în diferite areale sociale-geografice-culturale. Willis (1976, p. 107) spunea că "importanța drogurilor nu este dată de efectele fizice imediate pe care acestea le au asupra indivizilor ci de modul în care acestea facilitează trecerea peste o mare barieră simbolică ridicată împotriva oamenilor normali". Waldorf și alții (1991) spuneau că: una dintre principalele semnificații pe care drogul le oferă celor care îl consumă este aceea de a fi "cool sau la modă". Anderson (1998) identifică trei tipuri de funcții: * Material-simbolică
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a reacționa la starea de neajutorare pe care sărăcia o determină. Van den Bergh (1991) identifică în consumul de drog o modalitate a individului de a-și câștiga libertatea față de constrângerile sociale. * Crearea identității . Această funcție îmbină atât funcția materialist simbolică cât și cea de control al emoțiilor. Anderson (1993) spune că euforia pe care drogul o conferă facilitează "negocierea" cu identitatea de consumator sau reconstruirea unei noi identități referitoare la consumul de drog. Această nouă definire este de cele mai multe ori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
marilor performanțe. Obiectivul principal al reglării și autoreglării stărilor psihice este obținerea comportamentului eficient, cu randament cât mai înalt. Reglarea specific umană depășește nivelul comportamentelor instinctive, de simplă adaptare biologică caracterizându-se prin conștientizare, raționalitate și capătă datorită funcției sale simbolice un caracter prospectiv, anticipativ, creator. Reglarea implică posibilitatea dirijării comportamentului unui individ de către o altă persoană (prin cuvânt sau prin mijloace de acțiune fiziologică: substanțe medicamentoase, procedee de masaj, încălzire). Autoreglarea este realizată de către însuși individul în cauză, care își
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Platon, o pânză de Leonardo, un roman de Dostoievski, o statuie de Michelangelo sau o simfonie de Beethoven s-au creat o dată pentru totdeauna, ca exemplare unice, fără repetiție. Măreția lor stă în unicitatea lor și în atracția spre înălțimile simbolice, pe care o exercită asupra sufletelor. Ele nu se reproduc obiectiv ca mașinile, ci subiectiv, ca asimilare contemplativă, ca modelare lăuntrică, spirituală și invizibilă. Cultura și civilizația pot deci să existe în raport de simultaneitate pe cele două planuri deosebite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sub puterea de seducție a artei, a științei și a filosofiei. Evident, nu numai geniile naționale pot oferi substanța nobilă de asimilat. Ea poate fi împrumutată, cum este, și de aiurea. Dar orice operă streină poartă în ea, pe lângă sensul simbolic de valoare generală, un imponderabil specific, care e al locului de unde vine și al neamului care o trimite. De fapt tocmai acest element specific al afinității de rasă înlesnește sau stânjenește comunicarea valorii înalte a operei. Efectul asimilării e mult
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin imitație dar un neam de cultură nu s-ar putea numi în nici un caz. Singur procesul de difuzare și de asimilare nu oferă titlul de proprietate unei culturi. Ca să vorbim în mod cât mai vag, cultura e un raport simbolic cu înălțimea transcendentă. Dar un raport exprimat de puterile proprii ale neamului respectiv. Cine nu are o cultură națională dovedește incapacitatea de a-și crea acest raport propriu. De aceea proprietatea unei culturi o întipărește procesul creației. Elita producătoare de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]