12,660 matches
-
extractiva, industrie chimică și petrochimica, industrie electronică și electrotehnica, energetică, automatica, poligrafie, construcții și materiale de construcții, instalații, hidrotehnica, arhitectura, industrie ușoară, industrie alimentară, transporturi, tehnica foto-film, științe agricole și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
de către consiliile județene sau locale, după caz, prin hotărîre și se transmit comisiilor județene, în vederea analizării conținutului acestora. Articolul 3 Prin ordin al prefectului se va constitui în fiecare județ o comisie compusă din 5-9 membri, specialiști în istorie, heraldica, sociologie, economie, geografie, folclor și alte domenii, si un secretariat tehnic. Comisia va fi completată cu reprezentantul unității administrativ-teritoriale a cărei propunere de stema se analizează. Articolul 4 Comisia județeană analizează fiecare propunere de stema, urmărind să se asigure concordanță elementelor
HOTĂRÎREA nr. 64 din 15 februarie 1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109264_a_110593]
-
Rezervației, cu avizul Academiei Române, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. Consiliul științific este format din oameni de știință și specialiști cu experiență în problemele complexe atât ale Deltei Dunării - ecologie, economie, sociologie, cultură și altele asemenea - cât și ale zonelor umede și ale ariilor naturale protejate. Consiliul științific avizează planul de management al rezervației, evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în acesta și prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, autorității
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
prinde bine. Aș merge chiar mai departe: putem renunța la tradiționala noastră ospitalitate (mai mult clamată decât pusă în practică, de altfel, și mai evidentă la țară decât la oraș, și mai mult la munte decât la câmpie, după cum spun sociologii) în schimbul unei atenții sporite acordate curățeniei. Ar fi un prim semn de europenitate la care n-ar avea de ce să protesteze nici miliardarii de carton de pe Dâmbovița și nici viitorii noștri concetățeni continentali. Ba dimpotrivă.
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
anticipa acest lucru, un individ naște o modă, un sinucigaș provoacă, fără voia lui, un lanț de sinucideri mimetice, sau un scriitor devine dintr-o dată, dintr-un anonim sadea, o vedetă remarcabilă. Îți vine parcă să spui că psihologia precede sociologia și totodată o înrîurește. Faptul că asemenea fenomene de masă sînt imprevizibile nu înseamnă că, pentru cine are ochi să sesizeze schimbările aproape imperceptibile ale mentalului colectiv, nu s-ar putea observa apariția unor semne prevestitoare. Ca în orice epidemie
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
așadar cele trei elemente ce dau contur acelui punct critic care, o dată atins, poate stîrni o epidemie socială. În încheiere, un gînd pe care l-am atins deja: cartea lui Gladwell e greu de categorisit. Seamănă cu ceva aflat între sociologie, psihologie socială și statistică. Și totuși, în ciuda bizareriei ei, Punctul critic este una din acele rare cărți pe care, citindu-le, nu te îndoiești o clipă de inteligența ieșită în comun a autorului lor. Malcolm Gladwell, Punctul critic. Cum lucruri
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
sau francez, toți citiți în original. Nu sunt omiși nici autorii tineri, ca Virgil Godeanu sau Al. Posescu. Așa cum spunea profesorul Marin Diaconu, competentul său editor, prin elogiile aduse autorilor unor lucrări de psihologie (C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu) sau sociologie (D. Gusti, Traian Herseni, H. H. Stahl), Noica ,se mai afla încă, în 1936, sub influența Ťfilosofiei științificeť profesorilor C. Rădulescu-Motru și P. P. Negulescu", pentru ca, ulterior, el să se orienteze ,către Nae Ionescu și școala lui, în care va
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
un adevărat cult pentru eristica, nu-l împiedica să fie cel mai cartezian dintre studenții săi. A scris aproape despre orice, de la muzică până la agricultură, cunoaște bine istoria filosofiei și noile teorii din sfera științelor exacte; are un doctorat în sociologie și altul în economie, așadar, și lui, asemenea lui M. Eliade, Eugen Ionescu și Cioran îi pot "reproșa spiritul enciclopedist. Mircea Vulcănescu. De la Nae Ionescu la «Criterion», Ed. Humanitas, București, 2003, 441 p.
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
ca țară, nu trebuie să mai dau detalii: sînt mult mai cunoscut și mai influent azi decît în '92, ori '95 și sînt singurul român care a ajuns unde a ajuns prin scris. Nu pot decît să trag concluzia că sociologia invidiei lucrează la toate nivelele. Afară de nivelul cititorilor, pe care îi anunț că Întoarcerea, tradusă de o prietenă, Magdalena Popescu, și Almost Adam, tradus de Radu Paraschivescu, sînt gata de tipar. Cînd se vor tipări și difuza? Poate în primăvara
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
Z. Ornea Anton Golopenția a fost un bănățean (se născuse în comuna Prigor) care a urmat studiile superioare la București. Îl atrăgeau umanioarele în genere dar, dintre acestea, sociologia și disciplinele limitrofe, cu deosebire statistica. Și-a luat, prin studii temeinice, două licențe, în Drept (1930) și Filosofie (1935). Profesorul Dimitrie Gusti și l-a apropiat și, în 1930, devine bibliotecarul Seminarului de Sociologie, Etică și politică al Universității
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
în genere dar, dintre acestea, sociologia și disciplinele limitrofe, cu deosebire statistica. Și-a luat, prin studii temeinice, două licențe, în Drept (1930) și Filosofie (1935). Profesorul Dimitrie Gusti și l-a apropiat și, în 1930, devine bibliotecarul Seminarului de Sociologie, Etică și politică al Universității bucureștene și începe să ia parte la cercetările monografice studențești conduse de Dim. Gusti. Dar în iunie 1932 prof. D. Gusti devine ministrul Instrucțiunii Publice și rămîne în această înaltă funcțiune pînă în noiembrie 1933
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
depună stăruințe pentru a obține o bursă Rockefeller pentru un doctorat în Germania. O obține în noiembrie 1933 pe un an (apoi prelungit pe încă unul) și pleacă după ce Gusti își încetează demnitatea ministerială. Nu-i place în Germania, unde sociologia nu avea mari competențe profesorale. Dar se străduie să se adapteze, căutîndu-și de rosturile sale. Mai ales că, prin clauzele bursei, avea obligația de a frecventa mai multe universități germane. Păstra în cutele cugetului și inimii sale, o dragoste calmă
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
soție să-și vadă de preocupările ei lingvistice pentru că "un lingvist cu pricepere sociologică și folclorică poate da interpretări incomparabil mai bogate și cuceritoare decît un simplu comentator de herbariu filologic". Scria, și el, la revistele Școlii, cu deosebire la Sociologie românească, și la volumul omagiu Gusti ce se pregătea. Și o sfătuia pe Ștefania Cristescu să procedeze la fel. În aceeași scrisoare o informa că "voi începe să lucrez prezentarea pentru una din revistele de sociologie germane a ceea ce face
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
Școlii, cu deosebire la Sociologie românească, și la volumul omagiu Gusti ce se pregătea. Și o sfătuia pe Ștefania Cristescu să procedeze la fel. În aceeași scrisoare o informa că "voi începe să lucrez prezentarea pentru una din revistele de sociologie germane a ceea ce face Profesorul. Pentru asta va trebui să trec printr-o bună parte din Sociologie. Împlinesc astfel și dorința Profesorului. Și intru la lucru". Iar la sfîrșitul lui ianuarie 1934 o înștiința: "Am cerut Fundației Rockefeller să-mi
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
pe Ștefania Cristescu să procedeze la fel. În aceeași scrisoare o informa că "voi începe să lucrez prezentarea pentru una din revistele de sociologie germane a ceea ce face Profesorul. Pentru asta va trebui să trec printr-o bună parte din Sociologie. Împlinesc astfel și dorința Profesorului. Și intru la lucru". Iar la sfîrșitul lui ianuarie 1934 o înștiința: "Am cerut Fundației Rockefeller să-mi îngăduie să trec peste semestrul de vară (4 mai-7 august) la Universitatea din Lipsca. Vreau să încep
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
să petreacă, zilnic, cîteva ore la Fundația pentru Știință și Reformă Socială, pe care o inițiase și o conducea Gusti, după amiază lucra la Bibliotecă și, mai înainte, un seminar cu studenții doctoranzi. Și, pe deasupra, se ocupa de redacția revistei Sociologie Românească, pe care Herseni, dizident legionar, o abandonase iar Stahl era hiperocupat cu altele. Ajunsese, totuși, la neînțelegeri cu Gusti, încît, în februarie 1937, avea gînduri de a-l părăsi pe profesor. Asta deși pregătise un capitol pentru Enciclopedia României
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
clocotiri psihice - dar nu s-a vorbit decât despre vectori economici-sociali-politici, si ca despre abstracțiuni, sau, când au intervenit în tot ce s-a vehiculat prin vorbire, unele cuvinte legate direct de psihic au fost fie atribuite cel mult domeniului sociologiei, si nu am auzit ori citit aproape deloc termenii "psihologie", "psihic" (nici macar "suflet"!). S-a vehiculat, uneori, expresia "psihologia mulțimilor" sau a "maselor" (un ziarist spunea, vădit influențat de bibliografia franceză, "psihologia de mase"!), regretându-se că nu s-au
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
a VII-a iar în forma propusă nu duce la nimic nici mai târziu. Elanul epistemologic îi conduce pe autori să definească și statistica matematică, dar într-un mod care se potrivește tot atât de bine (sau de rău) și biologiei, economiei, sociologiei sau chimiei. Aflăm că "statistica matematică se ocupă de gruparea, analiza și interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum și la unele previziuni privind producerea lui viitoare, pornind de la cauzele care stau la baza acestuia." Toate acestea se întâmplă, repet
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
Ceea ce șochează (pozitiv) la cartea lui Marius Lazăr - Paradoxuri ale modernizării. Elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești - e încântătoarea ei pertinență. Chiar dacă cititorul profan în ale sociologiei (ca mine) se poate speria răsfoind volumul din cauza tabelelor "de specialitate", e doar o primă impresie greșită. Studiul, fără a fi didactic, conține o explicație meticuloasă
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
Ceea ce șochează (pozitiv) la cartea lui Marius Lazăr - Paradoxuri ale modernizării. Elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești - e încântătoarea ei pertinență. Chiar dacă cititorul profan în ale sociologiei (ca mine) se poate speria răsfoind volumul din cauza tabelelor "de specialitate", e doar o primă impresie greșită. Studiul, fără a fi didactic, conține o explicație meticuloasă a metodei utilizate și o prezentare judicioasă a terminologiei, demers abil susținut de o
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
participa la stabilirea programelor de sănătate la locul de muncă, prin următoarele acțiuni: a) consiliază reprezentanții angajatorului și ai angajaților asupra programelor de sănătate și securitate în munca; ... b) recomandă consultarea sistematică cu reprezentanții angajaților în probleme de medicină și sociologie a muncii; ... c) consiliază asupra modului de alegere și definire a programelor de sănătate, securitate și de mediu, care se vor realiza de către angajator; ... d) coordonează discuțiile privind sănătatea în munca astfel încât să conducă la un acord de opinii între
LEGE nr. 418 din 18 octombrie 2004 (*actualizata*) privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162210_a_163539]
-
principal de credite sunt obligați să asigure formarea profesională continuă a personalului de specialitate, alocând în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget. ... (2) Programele de formare profesională continuă cuprind: management și marketing de bibliotecă, sociologia lecturii, informare științifică de specialitate, pregătire metodica, documentare în domeniul legislației generale și al legislației specifice, activități practice și de educație permanentă. ... (3) Asociațiile profesionale de profil pot organiza cursuri de formare profesională continuă a bibliotecarilor, cu avizul Ministerului Educației
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (*actualizata*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164739_a_166068]
-
principal de credite sunt obligați să asigure formarea profesională continuă a personalului de specialitate, alocând în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget. ... (2) Programele de formare profesională continuă cuprind: management și marketing de bibliotecă, sociologia lecturii, informare științifică de specialitate, pregătire metodica, documentare în domeniul legislației generale și al legislației specifice, activități practice și de educație permanentă. ... (3) Cursurile de formare profesională continuă a personalului din bibliotecile de drept public se organizează, în condițiile legii
LEGE nr. 334 din 31 mai 2002 (*actualizată*) legea bibliotecilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164740_a_166069]
-
și privat, drept maritim și fluvial, legislația privind transporturile pe calea aerului, convenții internaționale; - grupa VIII - dicționare; - grupa IX - colecții de reviste, colecții ale publicațiilor Ministerului Public, colecții de ziare; - grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public. (2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicațiilor. ... (3) Colecțiile de legi și alte acte normative se așază în ordine cronologică. ... (4) Publicațiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani și
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
și privat, drept maritim și fluvial, legislația privind transporturile pe calea aerului, convenții internaționale; - grupa VIII - dicționare; - grupa IX - colecții de reviste, colecții ale publicațiilor Ministerului Public, colecții de ziare; - grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public. (2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicațiilor. ... (3) Colecțiile de legi și alte acte normative se așază în ordine cronologică. ... (4) Publicațiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani și
ORDIN nr. 2.850/C din 25 octombrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162832_a_164161]