11,040 matches
-
număr mare de autobuze interurbane ale regionalei din provincia Antwerpen a societății flamande de transport public De Lijn. Tot în această stație opresc și tramvaiele orășenești ale liniilor , , și . Prin stația de premetrou Opera, aflată nu departe de piață, trec tramvaiele liniilor , , și . Gara Antwerpen-Centraal este situată și ea la mică distanță de Piața Franklin Roosevelt.
Piața Franklin Roosevelt (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337372_a_338701]
-
Bolivar (în ) este o piață cu trafic auto redus situată în cartierul Zuid-Museum din orașul belgian Antwerpen. Principalul edificiu care străjuiește piața este Palatul de Justiție, sub ale cărui trepte monumentale se află cele două peroane ale stației terminus pentru tramvaiele liniilor și în direcția Hoboken. Împrejurul pieței sunt poziționate mai multe cafenele cu terase, iar fost discotecă „Zillion” și un campus al liceului „Karel de Grote” se găsesc în apropiere de piață. Bulevardul Amerikalei traversează piața prin Tunelul Bolivar, construit
Piața Bolivar (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337388_a_338717]
-
situată în municipalitatea Evere, în vecinătatea graniței administrative cu Orașul Bruxelles, la intersecția șoselelor Chaussée de Haecht/Haachtsesteenweg și Avenue Jules Bordet/Jules Bordetlaan. Gara este construită sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport De Lijn. În această
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
de călători sunt efectuate doar în zilele lucrătoare. Gara este deservită de următoarele trenuri preorășenești: "Începând din 4 aprilie 2016:" Parcarea automobilelor în apropierea gării este dificilă. Gara nu are parcare proprie și nici facilități pentru biciclete. Stația Bordet a Tramvaiului din Bruxelles este situată la câteva zeci de metri și este accesibilă prin intermediul unor pasaje pietonale; stația este deservită de liniile , și . Rețeaua de autobuze din Bruxelles dispune și ea de o stație în apropiere, deservită de liniile 21, 45
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
stil pseudo-gotic; mai târziu ei au fost înlocuiți cu stâlpi de iluminat electric. În anii 1870 prima linie de transport public (omnibus) a trecut peste pod (ce a fost denumit oficial „Podul Carol” după 1870), fiind înlocuită mai târziu de tramvaiul cu cai. Turnurile podului au avut parte de o reconstrucție completă între anii 1874 și 1883. În perioada 2-5 septembrie 1890 o altă inundație dezastruoasă a lovit orașul Praga și a avariat grav Podul Carol. Mii de plute, bușteni și
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
Lucrările de reparații au durat doi ani (podul a fost redeschis la 19 noiembrie 1892) și au costat 665.000 de coroane. La începutul secolului al XX-lea a avut loc o creștere intensă a traficului rutier pe Podul Carol. Tramvaiul cu cai a circulat pe pod până la 15 mai 1905, când a fost înlocuit cu tramvaiul electric și mai târziu, în 1908, cu autobuze. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost construită o baricadă la poarta de
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
au costat 665.000 de coroane. La începutul secolului al XX-lea a avut loc o creștere intensă a traficului rutier pe Podul Carol. Tramvaiul cu cai a circulat pe pod până la 15 mai 1905, când a fost înlocuit cu tramvaiul electric și mai târziu, în 1908, cu autobuze. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost construită o baricadă la poarta de acces pe sub turnul din Orașul Vechi. O reparație capitală a podului a avut loc între anii
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
(în , în ) este un sistem de transport de tip premetrou deservit de Rețeaua de Tramvaie din Bruxelles, parte a operatorului de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
(în , în ) este un sistem de transport de tip premetrou deservit de Rețeaua de Tramvaie din Bruxelles, parte a operatorului de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Rețeaua de Tramvaie din Bruxelles, parte a operatorului de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970), Centura mare (Boileau-Diamant, în 1972) și axa Nord-Sud (Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel de-Al Doilea Război Mondial au apărut voci care sugerau că tramvaiele să fie coborâte în subteran, iar străzile să fie rezervate traficului auto crescând din oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel de-Al Doilea Război Mondial au apărut voci care sugerau că tramvaiele să fie coborâte în subteran, iar străzile să fie rezervate traficului auto crescând din oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
tramvaiele să fie coborâte în subteran, iar străzile să fie rezervate traficului auto crescând din oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a fost împărțit astfel: 50% pentru Bruxelles, 25% pentru orașele flamande și 25% pentru orașele valone. În Bruxelles banii nu erau suficienți pentru realizarea pe termen scurt a unei rețele de metrou. Mai mult, MIVB-STIB cumpărase cu câțiva ani înainte tramvaie noi și materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
unei rețele de metrou. Mai mult, MIVB-STIB cumpărase cu câțiva ani înainte tramvaie noi și materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
axei Nord-Sud spre nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și eventuală oportunitate a transformării viitoarei linii într-una de metrou greu. O altă soluție, propusă în anul 2009 de proiectul Cityvision, sugera păstrarea tramvaielor pe această linie (dar înlocuirea lor cu parc rulant de tip T4000) și îmbunătățirea semnificativă a vitezei la suprafață prin refacerea zonelor de rulare și a semnalizării. Acest concept avea avantajul că se putea călători din nordul spre sudul orașului
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
care curgea până atunci prin canalele acoperite din centrul orașului, a fost deviat de-a lungul bulevardelor care mărginesc zona centrală. În 1972, tunelurile rămase nefolosite au început să fie convertite într-o axa nord-sud a unui sistem subteran de tramvaie denumit premetrou. Pe perioada lucrărilor la axa Nord-Sud a premetroului au fost descoperite ruine ale vechiului oraș medieval, precum și pilonii bisericii Saint-Nicolas / Sint-Niklaas în zona stației Bourse / Beurs. Pe amplasament a fost creat un muzeu care este deschis și astăzi
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
calcul în anii 1930 pentru realizarea unei joncțiuni între gările Midi și Nord ale NMBS/SNCB, însă experții au realizat că era prea îngust pentru cele șase linii de cale ferată propuse. De la deschiderea, în 1976, a liniei de premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi / Zuidstation și Albert, via stația Porte de Hal / Hallepoort. Acest ultim tronson le-a permis tramvaielor să parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de tramvai parcurg axa Nord-Sud în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă de o linie suplimentară: Contractul de gestiune al STIB pentru perioada 2012-2016 prevede investiții în premetroul din Bruxelles. Pentru perioada 2017-2020 este planificată prelungirea axei Nord-Sud până la Gară Bordet și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]