11,855 matches
-
100 de ocale, conform "Dicționarului explicativ al limbii române"), pe lângă ce se trimitea în Austria pentru separarea argintului, când argintul era în cantități suficiente. Lucrările "de fabricațiune a aramei până ce acest metal devine ca marfă pentru comerț se fac în uzinele din Oravița, unde asociațiunile își duc minereurile lor" . Se vorbea despre pustiirea turcească din 1737-1739, când în urma unui război cu turcii, prin pacea de la Belgrad din 1739, Austria pierde Banatul Sârbesc și Banatul Craiovei. Populațiunea fu apucată de groază și
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
oraș de gradul II. Aceasta înseamnă încetarea existenței lui anonime, și intrarea într-o mare competiție a bunurilor materiale, înscriindu-se astfel pe orbita orașelor industriale. S-au construit întreprinderi specializate: Întreprinderea de Utilaj Chimic Găești, Întreprinderea de Frigidere Arctic, Uzina de Produse pentru Construcții. Dezvoltarea industrială a orașului a avut o influență pozitivă asupra gospodăriei comunale. După 1960, lungimea străzilor crește cu 10 km (39 km din care 36 km de străzi sunt electrificate și 30 km modernizate). Rețeaua de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Euro Compania este prezentă și în România, unde a investit circa 250 de milioane de euro în perioada 2003-2008. Deține o fabrică de anvelope auto la Slatina și o fabrică de cord metalic pentru anvelope, tot în Slatina, precum și o uzină de filtre pentru motoare diesel la Bumbești Jiu, județul Gorj. Cifra de afaceri în 2006: 60,36 milioane lei (17,1 milioane euro)
Pirelli () [Corola-website/Science/304975_a_306304]
-
de restabilire a ordinii în Piața Universității deoarece legea interzice acest lucru, iar MI are efective suficiente, de peste 11.000 de militari"", a fost ignorat de acesta. La data de 27 februarie 2004, Vasile Ionel a fost numit administrator al uzinei de armament MFA Mizil, societate cu capital privat care vinde armament omologat NATO. Aceasta încheiase un contract de 160 de milioane de dolari cu MApN în anii 1995-1996, pentru dotarea armatei cu blindatul MLI-84-M. Generalul Victor Atanasie Stănculescu a declarat
Vasile Ionel () [Corola-website/Science/304995_a_306324]
-
speciale testate pentru asemenea condiții. În timpul primului zbor uman în spațiu din 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin avea la mâna un ceas Shturmanskie (scrierea fonetica a cuvântului rusesc Штурманские care înseamnă “cel al navigatorului”). Acel ceas a fost fabricat de uzinele Первый Московский Часовой Завод, ПМЧЗ, (în traducere directă Prima Uzina de Ceasuri din Moscova.) În anii 1970, Poljot au scos o nouă fabrică de ceas care are cronometru - ceasul 3133. Este o formă modificată a ceasului “Swiss Valjoux 7734” făcut
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
spațiu din 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin avea la mâna un ceas Shturmanskie (scrierea fonetica a cuvântului rusesc Штурманские care înseamnă “cel al navigatorului”). Acel ceas a fost fabricat de uzinele Первый Московский Часовой Завод, ПМЧЗ, (în traducere directă Prima Uzina de Ceasuri din Moscova.) În anii 1970, Poljot au scos o nouă fabrică de ceas care are cronometru - ceasul 3133. Este o formă modificată a ceasului “Swiss Valjoux 7734” făcut în Rusia. Mecanismul de operare este bazat pe 23 de
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
ambele poduri de peste Nipru din Kiev. Propaganda sovietică a pretins că trupele poloneze în retragere au distrus cea mai mare parte a infrastructurii capitalei ucrainene, inclusiv stații de cale ferată și obiective de importanță crucială pentru buna funcționare a orașului, (uzina electrică, canalizarea, rețeaua de apă potabilă, etc.) Polonezii au respins acuzațiile conform cărora ar fi comis asemenea acte de vandalism, afirmând că singurul act de distrugere deliberată a fost aruncarea în aer a podurilor peste Nipru, și aceasta strict din
Operațiunea Kiev (1920) () [Corola-website/Science/305075_a_306404]
-
de locomotive și vagoane, combinatul industrial, fabrica de unt și brînzeturi, stația de reparare a tractoarelor, coloana mecanizată de meliorație. Printr-un decret din 1979 Basarabeasca devine iarăși reședință administrativă de raion. Se construiesc case de locuit cu multe etaje, uzina ”Dunărea” ( o filială a gigantului industrial Mezon din Chișinău), fabrica de confecții, ateliere și o școală tehnică pentru feroviari, o mare bază pentru automobile, două organizații de construcții, sediul gospodăriei agricole ”Feteasca”, diferite întreprinderi de prestare a serviciilor, depozite și
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
anul 1949 în sat s-a format colhozul „M.Frunze”, care în 1969 a intrat în componența asociației intergospodărești „Colhozjivprom”. Primul președinte a fost Popan Ilie. În 1959 în sat s-a construit magazin. S-a construit o filială a uzinei de cărămidă. La început erau angajați 60 de oameni. Din 1959 până în 1965 s-au produs 2 mln. 400 mii de cărămizi. Începând cu anul 1968 în sat a fost construit Complexul pentru producerea cărnii de porc, unul din cele
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea vitelor și oilor. Pe teritoriul satului activează două uzine și circa 20 de agenți economici. SA „Fabrica de prelucrare a semințelor de porumb din Răuțel” este cel mai mare agent economic din Răuțel și una dintre cele mai mari fabrici din acest domeniu din republică. Randamentul acesteia este apreciat
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
cale ferată nr. 294 „Răuțel” muncesc 102 persoane, în 2002 a fost dată în exploatare secția de sudare a șinelor. SRL „DanVicService” și ÎI „PaVicDan” activează în domeniul comerțului, producerii geamurilor termopan și telecomunicațiilor. Pe teritoriul satului este amplasată o uzină de producere a mixturilor asfaltice, proprietarul fiind S.A.„Drumuri-Bălți”.
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
front. Din cei 150 de bărbați mobilizați, 32 nu s-au mai întors acasă. Mai apoi, satul s-a confruntat cu alte noi greutăți, cum a fost foametea din 1946 - 1947, mobilizarea tinerilor la școlile învățământului profesional de pe lângă fabrici și uzine, dezmoștenirea țăranilor de pământ, crearea colhozurilor. La 27 august 1947, a fost creat colhozul „Viața nouă”, președintele căruia a fost ales B.Glușo. Activitatea acestuia a reprezentat o contribuție deosebită în domeniul agriculturii din Ciocâlteni. S-a remarcat ca un
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de ciment de la Rezina și Rîbnița și uzina metalurgică de la Rîbnița. Satul Mateuți este atestat documentar prima dată la 3 aprilie 1550 în timpul domniei lui Ilieș Voievod, într-un hrisov domnesc, prin care se menționează stăpînii moșiei satului, frații Tatiana și Tătar, care au primit-o drept moștenire
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
căii ferate Deva-Brad. S-a căsătorit cu Susana Dorothea Ohnweiler, o sibiancă în vârstă de 18 ani, iar în anul 1967 s-a născut Sabine Maya, singurul copil al familiei Schlattner (care trăiește acum la München). Este angajat apoi la Uzinele Mârșa ca desenator tehnic. În anul 1969 i s-a îngăduit în cele din urmă să-și susțină examenul de stat în domeniul hidrologiei, la peste un deceniu după colegii lui, devenind astfel inginer. A lucrat apoi ca inginer hidrolog
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
susțină examenul de stat în domeniul hidrologiei, la peste un deceniu după colegii lui, devenind astfel inginer. A lucrat apoi ca inginer hidrolog doar până în 1973, fiind pe rând șef de șantier, inginer coordonator la Investiții și inginer hidrolog la uzină. În același an, deși fusese reintegrat în societate și avea o situație materială bună, Eginald Schlattner a reluat studiile teologice. După absolvirea acestora, din anul 1978, a fost până la pensionare pastor luteran în satul Roșia din județul Sibiu. Credincioșii parohiei
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
guvern era condus de socialistul Leon Blum, având doar miniștri socialiști și radicali, susținut de PCF. În mai 1936, în urmă succesului Frontului Popular, au loc mișcări de greve de proporții organizate de 2,5 milioane de muncitori ce părăsesc uzinele auto din Paris. Greva se extinde în toate sectoarele economice, amenințând paralizia totală a Franței. La 7 iunie 1936 au fost încheiate acordurile de la Mantignon între CGPF și CGT sub arbitrajul guvernului, prevăzând încheierea contractelor colective de muncă, libertatea sindicală
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
cuvântului, cu o populație stabilă, internațională, cu venituri importante și cu necesități economice pe măsură. CED a asigurat asanarea platformei orașului, construcția de străzi, cheiuri portuare și diguri de protecție. S-au pus în funcțiune serviciul telegrafic și de telefonie, uzina de apă și rețeaua de distribuție de apă potabilă, uzina electrică care a asigurat iluminatul portului și străzilor orașului, Sulina fiind astfel printre primele orașe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publică. A fost înființat un
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
cu necesități economice pe măsură. CED a asigurat asanarea platformei orașului, construcția de străzi, cheiuri portuare și diguri de protecție. S-au pus în funcțiune serviciul telegrafic și de telefonie, uzina de apă și rețeaua de distribuție de apă potabilă, uzina electrică care a asigurat iluminatul portului și străzilor orașului, Sulina fiind astfel printre primele orașe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publică. A fost înființat un spital, care acorda asistență medicală gratuită tuturor locuitorilor orașului. CED
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989 90% din producție a fost exportată). Automobilul de teren a ieșit din fabricație în anul 2003 în România . Fabricarea fost însă reluată sub egida Auto Max Cech. Istoria uzinei Aro începe în anul 1885 când, datorită amplasamentului propice, se construia o fabrică de hârtie și celuloză a companiei Letea. Fabrica și-a încetat activitatea în 1899 iar în 1933 a fost dezafectată. Între anii 1941 - 1944 locul a fost
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
de viteze și motoare), an care coincide cu demararea fabricării autoturismelor de teren IMS 57, M59 și M461. Fabrica era formată din 4 diviziuni, fiecare având în componență secții de producție: Până la primele disponibilizări, majoritatea locuitorilor comunelor învecinate lucrau la uzina Aro. În anul 1944 suprafața fabricii era de 6000 metri pătrați, ajungându-se în 1973 la peste 35000 metri, din care 15000 metri pătrați reprezentând suprafață construită. Între 1950 - 1974 producția globală a crescut de 397 de ori, producția de
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
loc iar echipamentul ARO a fost vândut. În mai 2007, omul de afaceri Nicolae Rațiu, fiul fostului lider țărănist Ion Rațiu, a achiziționat prin compania Landmark Management o parte de active în valoare de 16,5 milioane euro din cadrul fostei uzine Aro Câmpulung. După preluare, compania a derulat investiții pentru reabilitarea platformei, prin reconstrucția infrastructurii și reconversia unor hale. În prezent, platforma industrială Aro Câmpulung are o suprafață de 49 de hectare și include hala principală de producție și unitățile secundare
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
mm disponibilă în mai multe modele: Model bazat pe Aro 330 având garda la sol micșorată și un ampatament de 3500 mm. Disponibil în mai multe modele: În 1987 au fost produse 14 unități din autoturismul produs în colaborare cu Uzina Dacia. Modelul era compus dintr-o caroserie Dacia break iar șasiul și partea mecanică erau de proveniență Aro. Nicolae Ceaușescu a fost impresionat de macheta premergătoare modelului final și și-a dat acceptul să o testeze. A fost prima persoană
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
mai multe exemplare la reședința din București și Snagov. Denumită și Dacia Deceneanu, este un autoturism modest produs de Aro care a fost vândut ca Aro 12, Dacia 1310 estate sau Dacia 4X4. La scurt timp după refuzul Elenei Ceaușescu, uzina Aro a primit o solicitare de producere a încă 10 mașini în termen de 10 zile, mașini ce urmau a fi date miniștrilor din cadrul Ministerului Comerțului. Și de această dată mașinile au fost retrase din circulație la ordinul Elenei Ceaușescu
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
de producere a încă 10 mașini în termen de 10 zile, mașini ce urmau a fi date miniștrilor din cadrul Ministerului Comerțului. Și de această dată mașinile au fost retrase din circulație la ordinul Elenei Ceaușescu, modelele produse fiind folosite în cadrul uzinei Aro pentru aprovizionare, delegații și alte activități interne. Modelul Aro 304 a fost produs în doar 4 exemplare și făcut special pentru Nicolae Ceaușescu. Particularitățile acestui model erau tapițeria de piele, trapa electrică de dimensiuni considerabile, aerul condiționat, multitudinea de
ARO () [Corola-website/Science/306182_a_307511]
-
Mașini (TCM) din cadrul Institutului Politehnic din Cluj (1982-1987), obținând diploma de inginer TCM. Ulterior, a absolvit cursuri de management financiar, management competitiv și managementul relațiilor cu clienții la The Open University Business School (1999). După absolvirea facultății, a lucrat la Uzina Mecanică din Cugir, pe următoarele posturi: inginer (1987-1995), șef de atelier (1995-1996), apoi director (1997-2001). Totodată a fost membru în consiliile de administrație la S.C. Drăgana S.A. din Cugir (1994-1996) și la Fondul Proprietății de Stat (1997-2000), precum și director la
Teodor Atanasiu () [Corola-website/Science/304800_a_306129]