1,102,032 matches
-
revistei Reader's Digest, a cărei ediție românească este deținută de Tarsago România, include un profil detaliat al Laurei Codruța Kovesi, semnat de Andrew Higgins, jurnalist la The New York Times. Acesta prezintă modul în care fosta jucătoare de baschet și studenta la Drept, care și-a urmat tatăl în cariera de procuror, a declanșat cel mai mare cutremur politic care a zguduit România de la căderea comunismului, în 1989", se spune în comunicat. Conform sursei citate, în articol se precizează că, în primele nouă
Laura Codruța Kovesi, desemnată "Europeanul Anului" 2016 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101480_a_102772]
-
încredere în Parlament. De la lansarea acestui premiu unic, în urmă cu 21 de ani, revista a omagiat oameni care, fără a fi celebrități, s-au dedicat unor campanii umanitare privind probleme că violul, tortură, traficul de persoane, HIV/SIDA și drepturile femeilor, dar și personalități care au reușit să aibă o influență pozitivă asupra societății din care fac parte. Câștigătorii din anii trecuți sunt: 2015 — Felix Finkbeiner (campanie globală de plantare a copacilor); 2014 — Thomas Minder (reducerea exceselor corporațiilor elvețiene), 2013
Laura Codruța Kovesi, desemnată "Europeanul Anului" 2016 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101480_a_102772]
-
pentru victimele traficului de persoane); 2009 — Joachim Franz (ciclist care militează împotriva HIV/SIDA); 2008 — Maria Nowak (microfinanțări în sprijinul celor nevoiași); 2007 — dr. Ruedi Luthy (clinici pentru victimele provocate de SIDA în Zimbabwe); 2006 — Ayaan Hirsi Ali (lupta pentru drepturile femeilor musulmane); 2005 — Leonid Roshal (medic care a intervenit în timpul masacrului din Beslan); 2004 — Peter Eigen (fondatorul organizației Transparency Internațional); 2003 — Simon Panek (fondatorul organizației People în Need); 2002 — Eva Joly (politician și judecător în cazul Elf-Aquitaine); 2001 — Linus Benedict
Laura Codruța Kovesi, desemnată "Europeanul Anului" 2016 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101480_a_102772]
-
asociaților săi o cotă importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau pe lângă judecători. Pe 1 noiembrie 2006, a fost încheiat un contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății între prințul Paul și
ICCJ, veste proastă pentru Prințul Paul și Remus Truică () [Corola-website/Journalistic/101489_a_102781]
-
judiciare de restituire a proprietății între prințul Paul și SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică. În concret, acest contract redactat de Robert Roșu prevede că Paul Philippe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente și viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate și identificate în contract (între care și 'Ferma Băneasa' cu un teren în suprafață de 28,63 ha). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiții o sumă de bani
ICCJ, veste proastă pentru Prințul Paul și Remus Truică () [Corola-website/Journalistic/101489_a_102781]
-
Am fost printre primii oameni politici care au ridicat public problema tarifelor nesimțite și a calității apei și a serviciilor oferite de această companie și am privit, ca foarte mulți alții, elucubrațiile unor conducători ai acestei companii difuzate prin diverse drepturi la replică. Am întreprins demersuri prin care am solicitat explicații referitoare la prețul ridicat și la calitatea apei, la care am primit răspunsul invariabil că tarifele mari sunt rezultatul mult trâmbițatelor investiții făcute tocmai pentru a îmbunătății calitatea apei și
Intervenție în forță după umilința la care au fost supuși buzoienii by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101491_a_102783]
-
Bărbatul a fost concediat de angajatorul său, după ce a folosit Yahoo Mesenger în scopuri personale. Reclamantul s-a plâns, în special, de faptul că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de muncă s-a bazat pe încălcarea dreptului său la respectarea vieții sale și a corespondenței și că instanțele judecătorești naționale nu au reușit să protejeze acest drept al său. Marți, 12 ianuarie 2016, în hotărârea pronunțată în cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
în special, de faptul că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de muncă s-a bazat pe încălcarea dreptului său la respectarea vieții sale și a corespondenței și că instanțele judecătorești naționale nu au reușit să protejeze acest drept al său. Marți, 12 ianuarie 2016, în hotărârea pronunțată în cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu majoritate, a constatat că nu a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenție. Decizia CEDO răsună
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
pe încălcarea dreptului său la respectarea vieții sale și a corespondenței și că instanțele judecătorești naționale nu au reușit să protejeze acest drept al său. Marți, 12 ianuarie 2016, în hotărârea pronunțată în cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu majoritate, a constatat că nu a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenție. Decizia CEDO răsună pe toată planeta, iar ziarele au intrat în breaking news. Ce spune CEDO - VEZI AICI DEOCUMENTUL OFICIAL Deși
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
instanțele judecătorești naționale nu au reușit să protejeze acest drept al său. Marți, 12 ianuarie 2016, în hotărârea pronunțată în cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu majoritate, a constatat că nu a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenție. Decizia CEDO răsună pe toată planeta, iar ziarele au intrat în breaking news. Ce spune CEDO - VEZI AICI DEOCUMENTUL OFICIAL Deși este adevărat că nu s-a susținut că reclamantul ar fi cauzat un
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
Yahoo Messenger în scopuri personale. Având în vedere cele de mai sus, Curtea conchide că, în speță, nu există nimic care să indice că autoritățile naționale nu au reușit să găsească un echilibru echitabil, în marja lor de apreciere, între dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și interesele angajatorului său. Prin urmare, nu a fost o încălcat articolul 8 din Convenție. Situația reclamantului, descrisă, pe larg, pe www.legal-land.ro. Din 1 august 2004 până în 6 august 2007, reclamantul a
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
printre altele: „Este strict interzis ... a utiliza calculatoarele, fotocopiatoarele, telefoanele, ....în scopuri personale. " Reclamantul a contestat decizia angajatorului său în fața Tribunalului București. El s-a plâns că această decizie era nulă, deoarece, prin accesarea de mesajelor sale, angajatorul a încălcat dreptul său la corespondență protejat de Constituția României și Codul penal. Tribunalul a respins contestația sa, motivând că angajatorul a respectat procedura de concediere prevăzută de Codul Muncii, reclamantul a fost informat în mod corespunzător asupra reglementărilor angajatorului care interziceau utilizarea
Cazul unui român la CEDO răsună pe toată planeta! Șefii au voie să-ți monitorizeze discuțiile private () [Corola-website/Journalistic/101494_a_102786]
-
Pe noi ne șochează, dar pentru ei este absolut normal" Profesorul Mihai Păunescu a subliniaz că "Abordarea actului norvegian în raport cu drepturile individuale este alta decât în România. La noi, în România, instituția fundamentală este familia și noi considerăm că statul nu are ce să caute în interiorul familiei decât în cazuri grave. În principiu, familia este sfântă, intangibilă, nu poate să intre
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
nu are ce să caute în interiorul familiei decât în cazuri grave. În principiu, familia este sfântă, intangibilă, nu poate să intre statul în familie. Pentru ei, această entitate nu are atât de multă relevanță, este un stat individualist, astfel că drepturile indivizilor sunt cele mai importante. La ei, între stat și individ nu se interpun alte forme sociale ca la noi, familie, grupuri, prieteni, relații. Pe noi ne șochează, dar pentru ei este absolut normal, pentru că ei apără drepturile indivizilor. Copiii
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
astfel că drepturile indivizilor sunt cele mai importante. La ei, între stat și individ nu se interpun alte forme sociale ca la noi, familie, grupuri, prieteni, relații. Pe noi ne șochează, dar pentru ei este absolut normal, pentru că ei apără drepturile indivizilor. Copiii sunt calificați ca indivizi ca oricare alt om, numai că nu au capacitate de discernământ și nu se pot apăra față de părinții lor și statul își asumă un astfel de rol, prin autoritatea locală. Această este problema fundamentală
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
autoritatea locală. Această este problema fundamentală în cazul lor, este o problemă a relației dintre stat și cetățean, care este mult mai directă, nu este mediată". Copilul, om mare Copilul este tratat, în Norvegia, ca un om mare, care are drepturi la fel ca și un om mare, iar familia nu are niciun fel de drept suplimentar față de oricine altcineva de pe stradă, adică, în egală măsură, dacă ești abuzat verbal sau în alt fel pe stradă ești tratat ca și membrii
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
stat și cetățean, care este mult mai directă, nu este mediată". Copilul, om mare Copilul este tratat, în Norvegia, ca un om mare, care are drepturi la fel ca și un om mare, iar familia nu are niciun fel de drept suplimentar față de oricine altcineva de pe stradă, adică, în egală măsură, dacă ești abuzat verbal sau în alt fel pe stradă ești tratat ca și membrii familiei, familia nu are o autoritate suplimentară față de copil. Copiii sunt considerați entități în sine
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
oricine altcineva de pe stradă, adică, în egală măsură, dacă ești abuzat verbal sau în alt fel pe stradă ești tratat ca și membrii familiei, familia nu are o autoritate suplimentară față de copil. Copiii sunt considerați entități în sine, indivizi cu drepturi ca oricine altcineva. Sistemul nostru e dificil, avem și noi sistem de protecție a copilului, dar care intervine în cazuri de abuzuri foarte grave. E considerat că în familie copilul primește cea mai bună educație, că în familie e mediul
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
pentru că ei vin cu modele culturale diferite de relație familială dintre părinți și copii. Părinții au o așa autoritate asupra copiilor cu privire la felul în care ar trebui să crească, a supunerii, ceea ce în sistemul norvegian nu există. Copiii au aceleași drepturi ca și adulții, iar statul deopotrivă este în măsură să evalueze drepturile copiilor ca și adulții". În Finlanda, copilul, fiul statului, o resursă publică Mihai Păunescu a subliniat că în Finlanda sistemul este văzut și mai aspru din perspectiva românilor
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
și copii. Părinții au o așa autoritate asupra copiilor cu privire la felul în care ar trebui să crească, a supunerii, ceea ce în sistemul norvegian nu există. Copiii au aceleași drepturi ca și adulții, iar statul deopotrivă este în măsură să evalueze drepturile copiilor ca și adulții". În Finlanda, copilul, fiul statului, o resursă publică Mihai Păunescu a subliniat că în Finlanda sistemul este văzut și mai aspru din perspectiva românilor, pentru că acolo copilul este fiul statului: " Același sistem este în Finlanda unde
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
copii, iar unde copiii sunt considerați ca fii ai statului în primul rând și apoi ai familiei. Statul oferă toate mijloacele necesare financiare pentru creșterea copilului, dar copilul devine o resursă publică. El devine de când se naște un cetățean cu drepturi și va avea și obligații mai târziu în viață, iar statul se asigură că-i sunt respectate drepturile și că mai târziu copilul va îndeplini obligațiile față de societate. Pentru ei, familie nu este mai mult decât o asociere, o uniune
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
oferă toate mijloacele necesare financiare pentru creșterea copilului, dar copilul devine o resursă publică. El devine de când se naște un cetățean cu drepturi și va avea și obligații mai târziu în viață, iar statul se asigură că-i sunt respectate drepturile și că mai târziu copilul va îndeplini obligațiile față de societate. Pentru ei, familie nu este mai mult decât o asociere, o uniune între doi sau mai mulți indivizi, iar asta nu-i dă drepturi suplimentare". Jumătate din familii sunt de
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
se asigură că-i sunt respectate drepturile și că mai târziu copilul va îndeplini obligațiile față de societate. Pentru ei, familie nu este mai mult decât o asociere, o uniune între doi sau mai mulți indivizi, iar asta nu-i dă drepturi suplimentare". Jumătate din familii sunt de acord ca Barnevernet să le ia copiii "Pe de altă parte, în aproximativ jumătate din cazurile în care sistemul de protecție ia copiii în Norvegia, părinții sunt de acord, pentru că în multe cazuri există
Mihai Păunescu, SNSPA: De ce românii nu înțeleg Norvegia. Sisteme total diferite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101496_a_102788]
-
norvegiene, a provocat un val de emoție, indignare și proteste ample în Norvegia, în România, în Statele Unite ale Americii și în multe alte locuri din lume. Pentru a aduce la cunoștința autorităților de la Oslo, dar și organismelor internaționale care protejează drepturile și libertățile fundamentale ale omului și ale copiilor, mai mulți cetățeni români au decis inițierea unei scrisori. Aceasta va fi înmânata Majestății Sale Regele Harald al V-lea al Norvegiei, premierului Erna Solberg, președintelui Parlamentului European Martin Schulz, secretarului general
Mihai Gâdea și Adi Ursu, PETIȚIE pentru familia Bodnariu. Semnează și tu! by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101502_a_102794]
-
gest extrem de cinic, depășesc rațiunea și sunt inacceptabile într-o societatea civilizată, într-o lume ghidată de legi și de sentimente. Toate dovezile existente în acest caz demonstrează, fără echivoc, că ne aflăm în fața unui abuz fără margini, fiind încălcate drepturile fundamentale ale omului, copilului, familiei. Au fost invocate motive care țin de restrângerea brutală a drepturilor confesionale, a libertății de gândire și de exprimare. Acestea contravin flagrant documentelor internaționale pe care Regatul Norvegiei le-a semnat și s-a angajat
Mihai Gâdea și Adi Ursu, PETIȚIE pentru familia Bodnariu. Semnează și tu! by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101502_a_102794]