1,102,032 matches
-
posibil ca această a fost și o reacție la atacurile antisemite la care a asistat din partea unora din adversarii săi. În 1914 el a fost ales președinte al Comitetului executiv sionist din Statele Unite. În scrierile sale el a subliniat că dreptul evreilor la un stat face parte din dreptul lor la egalitate. El a sprijinit procesul politic care a dus la Declarația Balfour din 1917. În anul 1919 el a vizitat Palestina. Cu această ocazie el a întâlnit și reprezentanți ai
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
la atacurile antisemite la care a asistat din partea unora din adversarii săi. În 1914 el a fost ales președinte al Comitetului executiv sionist din Statele Unite. În scrierile sale el a subliniat că dreptul evreilor la un stat face parte din dreptul lor la egalitate. El a sprijinit procesul politic care a dus la Declarația Balfour din 1917. În anul 1919 el a vizitat Palestina. Cu această ocazie el a întâlnit și reprezentanți ai evreilor orientali și sefarzi din țară, Yossef Eliyahu
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
conducere în cadrul instanțelor judecătorești, iar în perioada (2003-2011) a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind ales primul președinte al acestei instituții, reînființate în anul 1993. s-a născut în comuna Zvoriștea, județul Suceava. A studiat la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1990, ca șef de promoție. În anul 2001, la aceeași instituție de învățământ superior, a obținut titlul științific de doctor în drept, cu teza de doctorat „Punerea în executare a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Zvoriștea, județul Suceava. A studiat la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1990, ca șef de promoție. În anul 2001, la aceeași instituție de învățământ superior, a obținut titlul științific de doctor în drept, cu teza de doctorat „Punerea în executare a pedepselor principale”. În anul 1990, Dan Lupașcu a fost numit judecător stagiar la Judecătoria sectorului 5 București, instanță la care, din decembrie 1994 și până în august 1997, a fost delegat ca vicepreședinte
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
didactică la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București (1993-1995), Universitatea din București (1994-1995), Institutul Național al Magistraturii (1993 la zi) și Universitatea „Nicolae Titulescu” din București (2002 la zi). Are gradul didactic de profesor universitar și predă la Facultatea de Drept a Universității “Nicolae Titulescu“ din București disciplinele Dreptul familiei, Drept internațional privat și Organizare judiciară, iar la Institutul Național al Magistraturii este formator la disciplina Drept civil. Dan Lupașcu a făcut parte din două echipe de cercetare științifică (2008-2011), a
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
1993-1995), Universitatea din București (1994-1995), Institutul Național al Magistraturii (1993 la zi) și Universitatea „Nicolae Titulescu” din București (2002 la zi). Are gradul didactic de profesor universitar și predă la Facultatea de Drept a Universității “Nicolae Titulescu“ din București disciplinele Dreptul familiei, Drept internațional privat și Organizare judiciară, iar la Institutul Național al Magistraturii este formator la disciplina Drept civil. Dan Lupașcu a făcut parte din două echipe de cercetare științifică (2008-2011), a fost corespondent național într-un proiect european de
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
răscoală antiotomană din Herțegovina. Ea a fost precipitată de răul tratament practicat de beii și din — anume de ignorarea sau de opunerea de rezistență de către latifundiarii bosniaci față de reformele anunțate de sultanul Abdülmecid I, prin care supușii creștini primeau noi drepturi, se modificau regulile de recrutare în armată și se desființau practicile feudale în agricultură. Aceștia recurgeau adesea la măsuri mai represive împotriva supușilor lor creștini, iar povara fiscală asupra țărănimii predominant creștine era într-o constantă creștere. Rebelii au fost
Răscoala din Herțegovina (1875–1877) () [Corola-website/Science/335848_a_337177]
-
S-a ajuns din nou la pace, iar Vytautas a păstrat Smolenskul. Ivan al III-lea se considera moștenitor al Imperiului Bizantin decăzut și apărător al Bisericii Ortodoxe. El s-a proclamat și "suveran al toată Rutenia" și a revendicat drepturi asupra fostelor teritorii ale Ruteniei Kievene. Aceste ambiții au fost susținute de constanta creștere a puterii și a teritoriului Cnezatului Moscovei. Dominația mongolă asupra cnezatelor rusești a luat sfârșit după cu al Hoardei de Aur în 1480. Moscova și-a
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Minsk, , , . A reușit doar să ia când ruda sa i-a deschis porțile. Lângă , el și-a unit forțele cu oastea moscovită, dar a fost învins de , . Acest șir de înfrângeri a demonstrat că, în ciuda faptului că susținea că apără drepturile ortodocșilor, răscoala nu avea susținerea generală a populației și nu s-a răspândit. Războiul a luat în cele din urmă sfârșit cu un nou „veșnic tratat de pace” semnat la 8 octombrie 1508, prin care se mențineau acordurile teritoriale din
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Livonia între participanți, Lituania controlând Riga și rușii extinzându-și ieșirea la Marea Baltică prin cucerirea cetății Narva. Lituanienii s-au simțit presați din ce în ce mai mult de țar; în plus, mica nobilime lituaniană a început să ceară marelui duce și marii nobilimi drepturi similare ca cele de care se bucura nobilimea polonă (șleahta), respectiv Libertățile de Aur. În cele din urmă, în 1569, după ce Sigismund al II-lea August a transferat Poloniei întinse teritorii ale Marelui Ducat, și după mai multe luni de
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
1562) a fost respectat de ambele părți. În schimbul unui împrumut și a unei garanții a protecției daneze, episcopul Johann von Münchhausen a semnat la 26 septembrie 1559 un tratat prin care îi acorda lui Frederick al II-lea al Danemarcei dreptul de a numi episcopul de , act ce însemna practic vânzarea acestor teritorii în schimbul a 30.000 de taleri. Frederick al II-lea l-a numit episcop pe fratele său, , care a fost întronizat în aprilie 1560. Pentru ca eforturile daneze să
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
conteste dominația obținând teritorii pe malul ei estic. Aceasta avea să ajute Suedia să controleze comerțul Occidentului cu Rusia și a contribuit la precipitarea întrucât în 1561, Frederick al II-lea deja protestase împotriva prezenței suedeze la Reval, revendicând un drept istoric legat de Estonia Daneză. Când forțele lui Erik al XIV-lea au cucerit Pernau în iunie 1562, diplomații acestuia au încercat să aranjeze protecție suedeză pentru Riga, ceea ce l-a adus în conflict cu Sigismund. Sigismund întreținea relații apropiate
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
Fedor, să fie rege. Alegătorii au respins cererile și l-au ales în schimb pe Henric de Valois ("Henryk Walezy"), fratele regelui Carol al IX-lea al Franței. În 1564, Suedia și Rusia au convenit asupra , prin care Rusia recunoștea dreptul Suediei asupra Revalului și altor castele, iar Suedia accepta dominația Rusiei asupra restului Livoniei. În anul următor, s-a semnat un armistițiu de șapte ani între Rusia și Suedia. Eric al XIV-lea al Suediei a fost detronat în 1568
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
și Semigaliei de la sud de râul Düna (Daugava) a trecut după război printr-o perioadă de stabilitate politică pe baza tratatului de la Vilnius din 1561, modificat apoi în 1617 de "Formula regiminis" și "Statuta Curlandiæ", care au acordat nobililor autohtoni drepturi suplimentare în raport cu ducele. Pe malul nordic al Dünei, Bathory a redus privilegiile acordate de Sigismund , considerând teritoriul recucerit pradă de război. Privilegiile Rigăi fuseseră deja reduse prin din 1581. Poloneza a înlocuit treptat germana ca limbă administrativă și înființarea voivodatelor
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
americană. Kadár s-a născut la Budapesta, capitala Regatului Ungariei, ce făcea parte pe atunci din Austro-Ungaria. Părinții săi s-au mutat curând la Rožňava, Slovacia, în noul stat înființat Cehoslovacia, unde Ján a copilărit. Kadár a urmat cursuri de drept la Bratislava după terminarea liceului, dar s-a transferat curând, în 1938, la primul Departament de Film din Cehoslovacia (probabil al treilea astfel de departament din Europa) de la Școala de Arte Industriale din Bratislava unde a urmat cursurile predate de
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
1938 și a devenit liderul mișcării pro-germane din Klaipėda. În decembrie, el a fost primit de Adolf Hitler, care l-a asigurat că problema Klaipėdei va fi rezolvată până în martie sau aprilie 1939. Neumann și alți activiști naziști au revendicat dreptul la autodeterminare pentru regiune și au pretins ca Lituania să deschidă negocieri pe tema statutului politic al Klaipėdei. Existau așteptări ca parlamentul să voteze revenirea la Germania după întrunirea sesiunii sale la 25 martie 1939. Canalele oficiale ale Germaniei nu
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
s-a spus să ia rapid decizia și că orice violențe și orice victime germane ar apărea vor provoca un răspuns inevitabil din partea armatei germane. Lituania a informat în secret pe semnatarii despre aceste pretenții, întrucât nici măcar Lituania nu avea dreptul să transfere Klaipėda altui stat fără aprobarea semnatarilor. Italia și Japonia au susținut Germania, în vreme ce Regatul Unit și Franța și-au exprimat simpatia pentru Lithuania dar au ales să nu facă nimic concret în sprijinul ei. Ei au urmat mult
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
În România, drepturile omului sunt în general respectate de autorități. Totuși, există îngrijorări în ceea ce privește abuzurile din partea forțelor de ordine, discriminarea minorității rrome și a minorităților sexuale, corupția guvernamentală, condițiile precare din închisori și independența judiciară compromisă. România s-a clasat pe locul 59
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
descrisă ca o "democrație defectuoasă", asemenea altor țări din Europa Centrală și de Est. Într-un studiu APADOR-CH din septembrie 2015 se arată că Guvernul (ministere, agenții guvernamentale), instanțele de judecată și Parlamentul sunt instituțiile care încalcă cel mai des drepturile omului în România. La nivel perceptiv, același studiu relevă că cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), infectate cu HIV (66%), de etnie romă (65%), cu handicap (63%) și femeile (50
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
studiu relevă că cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), infectate cu HIV (66%), de etnie romă (65%), cu handicap (63%) și femeile (50%). Conform Constituției României, România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), infectate cu HIV (66%), de etnie romă (65%), cu handicap (63%) și femeile (50%). Conform Constituției României, România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile protejate de Constituție includ: dreptul de azil pentru
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile protejate de Constituție includ: dreptul de azil pentru cetățeni străini și apatrizi, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, dreptul de a stabili domiciliul oriunde, dreptul la gândire, la
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile protejate de Constituție includ: dreptul de azil pentru cetățeni străini și apatrizi, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, dreptul de a stabili domiciliul oriunde, dreptul la gândire, la opinie, la credințe religioase, dreptul
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile protejate de Constituție includ: dreptul de azil pentru cetățeni străini și apatrizi, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, dreptul de a stabili domiciliul oriunde, dreptul la gândire, la opinie, la credințe religioase, dreptul la ocrotirea sănățătii și a asistentei gratuite, dreptul
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Drepturile protejate de Constituție includ: dreptul de azil pentru cetățeni străini și apatrizi, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, dreptul de a stabili domiciliul oriunde, dreptul la gândire, la opinie, la credințe religioase, dreptul la ocrotirea sănățătii și a asistentei gratuite, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul la muncă, dreptul
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]