1,102,032 matches
-
cu adevărat un succes politic pentru România, fiind, în fapt, prima recunoștere internațională a tânărului stat român independent. Era o gură de aer salvatoare pentru noua monarhie europeană, declarată ca atare în urma Războiului de Independență, în 1881, o recunoaștere de drept a unui fapt plătit din plin cu sângele soldaților români pe câmpul de luptă. Tratatul - despre care spuneam că reprezenta un mare succes de drept internațional, cuprindea, pe lângă concesiuni oneroase de natură economică (fiind doar începutul unui șir lung de
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
noua monarhie europeană, declarată ca atare în urma Războiului de Independență, în 1881, o recunoaștere de drept a unui fapt plătit din plin cu sângele soldaților români pe câmpul de luptă. Tratatul - despre care spuneam că reprezenta un mare succes de drept internațional, cuprindea, pe lângă concesiuni oneroase de natură economică (fiind doar începutul unui șir lung de astfel de îngenuncheri, care continuă și astăzi), și un codicil secret; o anexă despre care doar Regele Carol I avea știință și conștiință. Nici un alt
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
Nici un alt om politic nu era la curent cu prevederile acestei anexe secrete care, în esență, prevedea angajamentul României de a fi aliatul Imperiului în cazul când acesta ar fi fost atacat de un terț. O alianță militară care limita drepturile României în ceea ce privește opțiunile politicii sale externe; de altfel, și în unele probleme ale politicii interne. Astfel, deși în opinia publică românească problema românilor din Transilvania reprezenta un punct deosebit de sensibil, cu atitudini unanim și clar exprimate în favoarea respectării drepturilor acestora
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
limita drepturile României în ceea ce privește opțiunile politicii sale externe; de altfel, și în unele probleme ale politicii interne. Astfel, deși în opinia publică românească problema românilor din Transilvania reprezenta un punct deosebit de sensibil, cu atitudini unanim și clar exprimate în favoarea respectării drepturilor acestora, Regele și Guvernele, oricare au fost acestea, au trecut la o operațiune de temperare a emoției și acțiunii în favoarea românilor transilvăneni. Binecunoscuta Asociație „Carpații”, între fruntașii căreia îl numărăm pe Mihai Eminescu, a fost nevoită să se supună poruncilor
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
o schimbare uriașă s-a produs. Sunt de apreciat înțeleptele cuvinte ale Regelui Mihai, după o mare dramă petrecută în România: „Democrația și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna. Nici o izbândă nu este eternă. Omul își câștigă în fiecare zi dreptul de a avea un « mâine». Țara își redobândește, cu fiecare generație, privilegiul de a continua să existe”.
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
este locul Balcanilor în construcția europeană? De la început s-a putut spune că preocuparea Comisiei Europene privind această zonă nu a încetat: au fost elaborate rezoluții privind reformele din Serbia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia, precum și evaluări în legătură cu respectarea statului de drept, nivelul activităților împotriva corupției, discriminarea, gradul reformelor structurale. Intenții necesare, dar, așa cum rezultă după acești ani, nu suficiente; iar timpul a început să lucreze în defavoarea Balcanilor. În cadrul reuniunilor europene, retorica a devenit o obișnuință, iar aranjamentele fără finalitate. La reuniunea
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
condițiiilor pentru aderare, iar pe de altă parte au demonstrat sprijinul statelor membre ale UE pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007, dată la care România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se împlinea astfel ceea ce a constituit un obiectiv strategic de maximă importanță pentru întreaga societate românească, susținut în mod constant de toate instituțiile statului, de forțele politice parlamentare, de societatea civilă. Vechea aspirație a națiunii române
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
negocieri, care a marcat transformări profunde în multe domenii ale vieții economico-sociale. Acest moment a însemnat recunoașterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
profunde în multe domenii ale vieții economico-sociale. Acest moment a însemnat recunoașterea faptului că România era pregătită să devină membră a Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
de ajutoare financiare, construcția de locuințe și dezvoltarea unei infrastructuri școlare moderne. Și romii din Macedonia, în număr de câteva zeci de mii, au fost beneficiari ai strategiilor Deceniului, prin combaterea eficientă a discriminării (romii figurează în Constituția țării cu drepturi egale cu ale albanezilor, turcilor, sârbilor și bosniacilor). În plus, tot mai mulți reprezentanți tineri și educați ai minorității se implică în palierul politic decizional. Un exemplu concret de acțiune urmată de rezultate vine din Serbia. La începutul anilor 2000
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
deoarece numai astfel se va putea asigura un climat investițional credibil și atractiv. Desigur, bilanțul succint prilejuit de vizita comisarului european la Chișinău s-a focalizat asupra aspectelor economico-financiare și a cadrului juridic necesar combaterii corupției și consolidării statului de drept în Republica Moldova. Totodată, discuțiile s-au limitat la perioada de un an ce a urmat intrării în vigoare a Acordului de asociere. O analiză mai largă, de natură să permită desprinderea unor concluzii aprofundate și avansarea unor ipoteze plauzibile privind
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
felul de partide, care de care mai nostime și mai ciudate! Comedianul danez Jacob Haugaard a inventat „Uniunea Elementelor Leneșe cu Bună Știință”, cu care a câștigat sufragiile și a intrat în Parlament pe baza unor promisiuni absurde, de genul „dreptului la impotență” sau al „ameliorării vremii”. Un alt partid a fost coagulat de acrița Gracie Allen, care, în urmă cu decenii, își pusese în minte să candideze la Președinția americană. Sloganul numitului „Partid al Surprizelor” glăsuia: „Jos cu bunul simț
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
azi și de câțiva ani încoace vor fi dominate de infracțiuni de corupție, iar termenul „penal” va ajunge adjectiv pentru oamenii politici contemporani. Mai pe scurt, nu se auzise pe vremea aceea așa mult de corupție, corupți și corupători, iar dreptul penal pentru practicieni era acel domeniu al luptei la bară pentru a-i asigura celui inculpat un proces drept și o apărare echitabilă. Ce departe am ajuns... Acum, constat dintr-un sondaj al Transparency International Romania furnizat cu generozitate de
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
pedepse (mari) atât pentru corupția din sistemul public, cât și din cel privat, iar 7 din 10 români vor ca cel care dă mită sa fie pedepsit asemenea, celui care primește, adica sever. Iată, deci, că noțiunea, termenul, conceptul de drept penal și-a făcut loc în dezbaterea publică și nu ca un subiect secundar (dedicat eventual celor avizați), ci ca o temă de interes foarte larg. Este cred, motivul pentru care specialiștii iau drept barometru în evaluarea fenomenului corupției percepția
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
în spațiul public...sună pe gustul majorității! Termenul „penal”, în înțelesul său actual, să fim înțeleși, de „individ penal”, ca descriere a unei persoane corupte. Din păcate pentru utilizatorii săi publici, „adjectivul” penal nu se poate alătura niciodată substantivului om, dreptul poate fi penal, urmărirea ca și acțiunea pot fi penale, procesul poate fi penal, Codul este la rândul său penal, procedura după caz, penală, omul nu poate fi insă niciodată „penal” nu există „individ penal”. Un individ se poate găsi
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine mă conducea? Cine îmi dicta această muzică? Nu știu. A fost cu siguranță cea mai fericită perioadă din viața mea de creație. Cu toții avem dreptul să ne bucurăm de viață - aceasta este deviza mea.
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Europa clandestin din nordul Africii. Acordurile bilaterale încheiate de această țară cu Marocul și Mauritania au redus semnificativ forțările hotarelor UE. Dar organizațiile non-guvernametale internaționale au condamnat această manieră de a face din anumite state africane „paznicii Europei”, amintind de drepturile fundamentale ale omului și acuzând înțelegeri netransparente. În condițiile în care UE procedează în aceeași manieră ca întreg, opinia publică pune sub semnul întrebării felul în care blocul comunitar aplică principiile pe care le promovează. Mai mult, presa internațională atrage
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
de a determina Uniunea Europeană să stabilească rute legale și să ofere migranților posibilitatea de a intra în Europa fără opreliști. Este o certă schimbare de optică după secole de ocupație colonială, apoi cucerirea independenței și apariția unei generații care cere drepturi democratice. O nouă clasă socială, mai educată și mai prosperă, presează pentru ca africanii să beneficieze de roadele globalizării, cerând totodată ca declarațiile și acordurile semnate la nivel politic să devină realitate. Purtătoare a acestor mesaje în relația cu europenii, Uniunea
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Africa stau în față cu provocări comune, iar migrația este doar una dintre ele”... Relațiile dintre UE și Africa datează din 1975. În 2007 a fost elaborată „Strategia comună UE-Africa”, stipulând deziderate ca „pacea și securitatea, democrația, buna guvernare și drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă și creșterea continentală”. Urmare a creării Programului Panafrican, care prevede alocarea din partea europeană a 845 milioane de euro în perioada 2014 - 2020, Comisia Europeană a aprobat primele 12 proiecte care vor fi implementate până în 2017, ce ating
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
treptele unei democrații adevărate. Și în Pisa (Italia), mai cu seamă sâmbăta și duminica este mare aglomerație în parcul denumit „L’angolo del parlatore” - Colțul vorbitorului. Și olandezii au într-un parc un Spreeksteen, spațiu în care orice persoană are dreptul de a vorbi liber și de a-și alătura susținători ideatici. Ca să nu mai vorbim despre Statele Unite, unde, în nordul capitalei Washington au loc frecvente adunări în Hyde Park, fără ca circulația de pe strada Pennsylvania să sufere. Iar istoricul acestor spații
Hyde Park de Bucureşti by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296377_a_297706]
-
acolo unde există dorința, se ivește și putirința. În multe țări sunt susținute în parcuri speciale adunările populare, cu vociferări și înfruntări, fie de aprobare sau de negare a unor alcătuiri guvernamentale sau parlamentare, însă cu marele respect democratic pentru drepturile celor care aleg să nu ia parte la așa ceva. Însă, în toate cazurile amintite mai sus, la vot se tranșează liniile principiale, iar în perimetre gen Hyde Park sunt descărcate of-urile, nemulțumirile și toate celelalte. Pe când și în București
Hyde Park de Bucureşti by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296377_a_297706]
-
originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
până în anul 1225, când regele Henric al III-lea a emis ceea ce a devenit versiunea finală și definitivă a „Magna Carta”. În timp, documentul a stat la baza mai multor texte juridice atât britanice, cât și internaționale, printre care Petiția Drepturilor din 1628, Declarația Drepturilor din Anglia din 1689, Declarația americană de Independență din 1776, Constituția Statelor Unite din 1787 sau Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, Legea britanică a Drepturilor Omului din 2000. Doar patru copii din „Magna Carta Libertatum
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
regele Henric al III-lea a emis ceea ce a devenit versiunea finală și definitivă a „Magna Carta”. În timp, documentul a stat la baza mai multor texte juridice atât britanice, cât și internaționale, printre care Petiția Drepturilor din 1628, Declarația Drepturilor din Anglia din 1689, Declarația americană de Independență din 1776, Constituția Statelor Unite din 1787 sau Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, Legea britanică a Drepturilor Omului din 2000. Doar patru copii din „Magna Carta Libertatum” de la 1215 au supraviețuit
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
documentul a stat la baza mai multor texte juridice atât britanice, cât și internaționale, printre care Petiția Drepturilor din 1628, Declarația Drepturilor din Anglia din 1689, Declarația americană de Independență din 1776, Constituția Statelor Unite din 1787 sau Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, Legea britanică a Drepturilor Omului din 2000. Doar patru copii din „Magna Carta Libertatum” de la 1215 au supraviețuit până în prezent.
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]