1,102,032 matches
-
țintesc, pe de o parte, exploatarea celor 200 de mile marine la care le dă dreptul legea internațională, iar pe de altă parte extinderea suveranității cât mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepția (notabilă!) a SUA, toate celelalte state și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
Din când în când, asemenea unui vulcan noroios de la Pâclele, pseudo-problema autonomiei, de orice fel - culturală, politică, administrativă - a maghiarilor din România, izbucnește. Uneori, ea capătă forma benignă a unei mișcări civice, a unei manifestări constituționale a dreptului la exprimare liberă, drept respectat cu strictețe de către Stat, alteori avem de-a face cu pure acțiuni iredentiste, revizioniste, condamnate de Istorie și, important, de legile naționale și, chiar mai important, de cele europene și internaționale. România este un stat
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
exemplu de succes în această privință. După unele voci din corul european, această politică este, la un moment dat, prea liberală, încurajând astfel tendințele revizioniste ale unor forțe cunoscute, de origine obscură. Reglementările europene în domeniu nu acceptă conceptul de drepturi colective, tocmai pentru a împiedica resuscitarea revizionismului și a altor forme de tulburare a echilibrului european al păcii. Toate statele care au semnat Tratatul de la Lisabona, în fapt Carta Uniunii Europene, au consimțit acest principiu și s-au obligat să
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
târziu, procesul de integrare europeană vădește încă foarte multe obstacole, iar unele decizii de la „centru” sunt contestate, aplicate greu, negociate îndelung sau pur și simplu nerespectate. De pildă, un subiect sensibil care a dus la multe controverse în interiorul UE este dreptul la liberă circulație. Apartenența la Uniunea Europeană îl garantează, dar nu toate statele îl respectă. Unele dintre ele, în special cele vestice (Marea Britanie), au obținut derogări de ani de zile, care au păstrat închisă piața muncii pentru noii admiși în Uniune
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
garantează, dar nu toate statele îl respectă. Unele dintre ele, în special cele vestice (Marea Britanie), au obținut derogări de ani de zile, care au păstrat închisă piața muncii pentru noii admiși în Uniune, deși aceștia aveau aveau în principiu aceleași drepturi cu ceilalți europeni, iar altele și-au arogat dreptul de a expulza cetățeni comunitari care „nu le-au convenit”, uneori în mod brutal, cu ajutorul forțelor de ordine (Franța, Italia). Încă nu s-au stins ecourile (și nu s-au încheiat
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
ele, în special cele vestice (Marea Britanie), au obținut derogări de ani de zile, care au păstrat închisă piața muncii pentru noii admiși în Uniune, deși aceștia aveau aveau în principiu aceleași drepturi cu ceilalți europeni, iar altele și-au arogat dreptul de a expulza cetățeni comunitari care „nu le-au convenit”, uneori în mod brutal, cu ajutorul forțelor de ordine (Franța, Italia). Încă nu s-au stins ecourile (și nu s-au încheiat consecințele) unui alt episod care a vădit discrepanțele de
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
întreagă, în special cea diplomatică, a avut un moment de uimire în anul 2012, cănd Șerbia părea că va obține fără probleme statutul de candidată la integrare în Uniunea Europeană, iar România s-a opus. Și-a prezentat și motivul - nerespectarea drepturilor minorității românești din Șerbia - și a cerut și o garanție pentru a aproba parcursul spre UE al țării vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului. A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
și la practicarea cultului Bisericii Ortodoxe Române, în realitate obstrucționând învățământul în limba maternă și făcând apel la presiuni și șantaj care sunt departe de normele europene pe care și le-a asumat. Șerbia a semnat, totuși, amintitul Protocol pentru drepturile minorității române din 2012 pentru că astfel a fost înlăturata opoziția României față de negocierile de aderare la UE a statului vecin. Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, ca pentru partea română „sunt
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
anterioare - a fost ignorat de partea sârbă în perioada care a urmat. Interesant de remarcat este faptul că un reprezentant al unei minorități din România, cea maghiară, Attila Korodi, punctă că problema românilor din Valea Timocului este „foarte complexă și drepturile lor elementare nu sunt garantate. Trebuie să existe un mecanism de urmărire, de monitorizare și de dialog permanent cu partea sârbă ca să putem să spunem că după o decizie politică luată în perioada următoare se va vedea o îmbunătățire semnificativă
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenția că românii din Timoc „nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit că românii localnici să aibă biserică lor românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii a presei de limbă română, dreptul de a ține slujba în limba română pentru preoții din localitățile românești sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales componentă să din Valea Timocului”, atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociații românești și personalități marcante au dezbătut problematică din interiorul comunităților românești din jurul granițelor. Și s-a constatat că românii timoceni se confruntă cu aceleasi nedreptăți. Sociologul Radu Baltașiu a prezentat principalele aspecte
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
De ani de zile, la Izvorul Mureșului venim și ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de școală pe care nu o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass-media, că nu au toate drepturile astea cum le au frații din Banat sau cum au alte minorități. Dar nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. De ani de zile, la Izvorul Mureșului venim și ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
ani de zile, la Izvorul Mureșului venim și ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de școală pe care nu o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass- media, că nu au toate drepturile astea cum le au frații din Banat sau cum au alte minorități. Dar nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. Atunci cand politicienii români de la București vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Șerbiei în UE este prin Timoc, așa cum fac
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
probleme. Atunci cand politicienii români de la București vor spune colegilor de la Belgrad că drumul Șerbiei în UE este prin Timoc, așa cum fac croații pentru minoritatea lor din Șerbia și așa cum fac bulgarii, atunci Belgradul va înțelege că trebuie să ne respecte drepturile”, a atras atenția Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Șerbia.
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
și căutat în toate „stările societății”, regim republican înființarea gărzilor naționale în reprezentarea tuturor categoriilor sociale. Balcescu continuă să se preocupe de problema statutului țăranilor, înființând Comisia Proprietății, în pofida rezistenței colegilor săi din Comitetul revoluționar, boieri liberali care nu recunoșteau dreptul de proprietate al țăranilor, deși nu negau necesitatea de a le ceda pământ cu despăgubire. Intervenția militară străină devenise, însă, iminentă; la 13 septembrie armata otomană intră în București, curând urmată de ruși, și guvernul revoluționar e înlocuit cu o
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
La Question Economique des Principautés Danubiennes”, având în centrul ei analiza regimului Regulamentelor Organice și proiecția reformelor menite ca, prin emanciparea țăranilor, să declanșeze modernizarea economiei și societății în întregul ei. Tot in 1850, „Mersul revoluției în istoria românilor” afirmă dreptul legitim la revoluție al tuturor popoarelor asuprite. În mai 1851, revenit la Paris, Bălcescu rostește un discurs despre „Mișcarea românilor transilvani de 1848”, comemorând Marea adunare populară de la Blaj, unde „s-a născut libertatea și măreția românilor”. În 1852, bolnav
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
considerați a fi cetățeni români, europarlamentarul László Tőkés se alătura, în 2010, potrivit „napocanews”, unui demers cel puțin ciudat: raportul intitulat „Discriminarea maghiarilor din România”, care a fost trimis la ONU și în care statul român era acuzat că încalcă drepturile maghiarilor „pe toate nivelurile”, drept care se propunea ca unică soluție autonomia teritorială. Se poate observa schimbarea radicală de optică față de ceea ce spunea în 1991, iar câteva extrase din document sunt relevante pentru interesele pe care le servea László Tőkés doar
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
interesele pe care le servea László Tőkés doar câțiva ani mai târziu: „astăzi, în conformitate cu legislația europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Ținutului Secuiesc; cel mai important obiectiv pentru anii următori va fi recunoașterea legală a drepturilor colective și implementarea lor; cei 1,5 milioane de maghiari din România nu vor să renunțe nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor; maghiarii sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua în România; maghiarilor din România li
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
implementarea lor; cei 1,5 milioane de maghiari din România nu vor să renunțe nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor; maghiarii sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua în România; maghiarilor din România li se refuză drepturile de care se bucură aproape toate minoritățile naționale din Europa; rezervele strategice ale Ținutului Secuiesc - sare și ape minerale - sunt controlate de autoritățile centrale; soluția legală pentru aceste probleme: acordarea autonomiei teritoriale; Ținutul Secuiesc să devină o entitate administrativă regională
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]