110,211 matches
-
continentelor, în sonorități orientale, arabe sau mexicane, venite parcă din alte vremuri. Atmosfera creată chiar de cantilena superb țesută de Yo Yo Ma cu finețe și nostalgie (amintind surprinzător de melopeea doinită de pe la noi) a purtat publicul ce invada sala Operei Naționale în “tunelul timpului”, ascultând o muzică poate stranie, dar fascinantă, cântată și pe instrumente clasice (vioară, violă, violoncel, contrabas), dar mai ales pe cele care răsunau poate în nemărginirea Chinei, în łara Soarelui Răsare sau în liniștea palatelor persane
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
al motivului Dies Irae. Dirijorul Tugan Sokhiev a arătat că, împreună cu orchestra, are viziunea globală a simfoniei, forță de convingere, amplitudine. Publicul a răsplătit cu aplauze entuziaste performanța ansamblului, care a oferit cu generozitate, ca supliment, două momente orchestrale din opera Carmen de Bizet și un dans slav de Dvorak. Am încheiat seara muzicală cu sentimentul că am ascultat două capodopere interpretate bine, pe alocuri foarte bine, dar și cu senzația persistentă de frustrare. De ce oare astăzi foarte binele în interpretare
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
înceată nu a permis desfășurarea dinamică, pe deplin convingătoare a minunatei muzici. Mai presus de aceasta, însă, calitatea ansamblului era atât de frumoasă, încât aveai motive să te bucuri de frumusețea sonoră în sine, ca scop unic. Astfel, în armoniile operei brahmsiene declarate „un triumf al inspirației” încă de la primele audiții publice, s-a încheiat maratonul muzical de mare ținută al Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a XIX-a, desfășurat timp de 28 de zile în România. Putem aprecia că a
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
La pomul lăudat Anca FLOREA Îl ascultasem pe Lado Ataneli, cu câțiva ani în urmă, la Opera din Paris, în Tosca, descoperind atunci un glas baritonal amplu, extrem de calitativ, dar nu un artist și nicidecum un interpret; cât privește vocea sopranei Iano Tamar, am avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos, nici tehnic nu pare
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
inegalitatea registrelor, apelul la notele de piept într-o manieră dezagreabilă și acutul cam strident fiind suficiente argumente în acest sens. Publicul nostru a avut prilejul să-i urmărească “pe viu” în spectacolul cu Macbeth de Verdi, controversată producție a Operei Naționale. M-am bucurat să regăsesc materialul vocal excelent al baritonului într-o partitură care îi convine ca țesătură, permițându-i să etaleze registrul mediu generos și acutul strălucitor, conturând rolul titular parcă mai incisiv, cu intenții expresive în cânt
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
desenul cromatic realiza în sine tensiunea Bineînțeles că tocmai această extraordinară menținere a presiunii a motivat derularea „ondulată” a recitalului. Pentru că de pe creste se mai și coboară, bisul oferit a dezvăluit o altă fațetă a erotismului care se degaja din opera aceluiași genial autor al Bolero-ului. Piesa în formă de Habaneră, care evocă universul fierbinte - la propriu și la figurat - al nopților din sudul Spaniei, a făcut dovada măiestriei de care dă dovadă interpreta prin subordonarea și adaptarea tehnicii la
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
de cinci decenii, stabilind astfel și recordul de cel mai longeviv și aplaudat spectacol al instituției în cauză. De aceea, nu-mi imaginam că mă va mai interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-a întâmplat aici, la Opera Națională în aprilie 2008 când am văzut premiera cu noua montare în coregrafia și regia lui Gheorghe Iancu. Mi-a plăcut atunci. Mi-a plăcut și acum, când împreună cu o sală arhiplină, l-am revăzut în seara zilei de 15
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
suficient să știi muzică ca să dirijezi balet. Trebuie să le înțelegi profund pe amândouă, pentru ca altfel apar acele prea mari diferențe de tempo, inadvertențe și decalaje, ce deranjează un public avizat. Oricum, una peste alta, spectacolul cu Lacul Lebedelor de la Opera Națională din București a avut succes. S-a aplaudat mult, îndelung și lumea nu se dădea plecată din sală, de pară ar fi așteptat bisuri cu părțile lui cele mai reușite.
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
Muzicala din București (1983), pentru care primește premiul Academiei Române în 1984. Din creațiile sale de-a lungul anilor ’70 menționez: “Muzica pentru coarde” (1971), “Sonata pentru clarinet” (1972), “Piese pentru orchestra” (1973). Dar, în mod cert, capodopera sa rămâne opera “Cântăreața cheală” (1992 - 1993), după Eugen Ionescu, pentru care aprimit premiul UCMR în 1994. Iar, în plan muzicologic, ofertele sale majore se regăsesc în cărțile “Fuga bachiană” și “Polifonia barocului”. Am mai putea adăuga, pe direcția creației muzicale, “Liturghia pentru
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
„MANON LESCAUT” Anca FLOREA Prima producție din repertoriul Operei Naționale București inclusă în această ediție a Festivalului - Manon Lescaut de Puccini - a beneficiat de prezența unei soprane din elita internațională - Daniela Dessi - și a soțului său, tenorul Fabio Armiliato, interpretând rolurile principale alături de soliștii și ansamblul teatrului-gazdă, la pupitru
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
început, la sfatul Rectorului studiul cântului clasic. S-au ridicat spre înaltul cerului frumoasele jerbe ale glasului său, care învăța de la Maestrul Petre Ștefănescu-Goangă cum “se cântă”. Își asculta colegii - Eugenia Moldoveanu, Cristian Mihăilescu - cu care cânta la clasa de operă sub sfatul lui Eugen Gropșanu, Hero Lupescu. Urca treaptă cu treaptă spre împlinirea visurilor de-abia bănuite cu câtăva vreme în urmă. Dar destinul său la condus către scenă, unde “Mister X” avea să-și înceapă călătoria de vedetă a
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
Rodica Mitrica Badârcea Se va împlini curând un an de la plecarea de pe această lume a mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea, solista a Operei Române din București din anul 1975 până în 1990 când s-a stabilit în străinătate continuând pentru mai mulți ani carieră artistică. Născută la Craiova în anul 1945, Rodica Mitrica Badârcea și-a desăvârșit studiile muzicale și artistice la Conservatorul
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
cu maeștri foarte valoroși precum baritonul Gino Bechi, tenorul Anton Dermota, soprana Conchita Bădia, pianistul Erik Werba. Acumularea progresivă a consistentelor experiențe de cunoaștere necesare constituirii și consolidării profilului personalității sale artistice, i-a prilejuit în anul 1975 angajarea la Operă Română din București. După o serie de roluri secundare foarte necesare primilor pași pe o scenă lirica pentru un tanar artist, începe să se afirme într-un repertoriu foarte amplu atât la București cât și în alte teatre din România
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
DON CARLO (Eboli), RIGOLETTO (Maddalena), OTELLO (Emilia), FALSTAFF (Mrs. Meg Page), ERNANI (Giovanna), Wagner TANNHÄUSER (Venus), DIE WALKÜRE (Rossweisse), Borodin KNIAZ IGOR (Kontchakovna), Bizeț CARMEN (Carmen), Saint-Saëns SAMSON ET DALILA (Dalila). Artista s-a afirmat și în creația românească de operă în lucrări precum OEDIPE de Enescu (rolul Jocasta), ORFEU de Gheorghe Dumitrescu (rolul Medeea), FEDRA de Marcel Mihalovici (premieră pentru România (1981). În concerte și recitaluri a abordat numeroase titluri din repertoriul vocal simfonic, de lied sau de opereta și
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
Belgia, Spania, Franța, URSS, Bulgaria, Polonia, Stephan POEN Cehoslovacia, etc. Presă de specialitate a elogiat mereu calitățile vocale, interpretative și prezența scenica a artistei românce. Am urmărit aparițiile mezzosopranei Rodica Mitrica Badârcea în primii zece ani ai carierei sale la Operă Română din București asistând la toate debuturile și la un număr foarte mare de reprezentații. Am admirat cu profundă emoție glasul sau a cărui coloana sonoră se caracteriza prin amploare și suplețe, ceea ce ii conferea o deplină funcționalitate în a
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
amabil, sensibil, prietenos, mereu surâzătoare și foarte caldă în tot ce exprimă sub aspect artistic și uman. Într-una din zilele de august ale anului trecut, în vacanță în România, lângă foșnetul răcoros al pădurii, înconjurat de prieteni pasionați de operă, ascultăm, printre alte înregistrări ale marilor artiști români din trecut și pe Rodica Mitrica Badârcea interpretând „Kiss me Kate” de Porter într-o versiune românească ... Visul de-o vreme îmi este prieten ... Retrăiam în acele momente atmosferă interpretativa ale acestei
Rodica Mitric? Bad?rcea by Stephan POEN () [Corola-other/Journalistic/83688_a_85013]
-
personală, martie, 2008. footnote> Mirela ZAFIRI Discipol al lui Anatol Vieru, care i-a fost profesor de compoziție în facultate, Vladimir Școlnic își formează un limbaj propriu și nu caută să calce pe urmele cuiva, chiar dacă lucrările sale, ca orice operă, sunt supuse influenței creatorilor cu care a intrat în contact pe parcursul formării sale. Viziunea personală asupra creației proprii ne dă măsura ineditului rezultatului muncii sale componistice, a permanentei sale căutări după un ce intrinsec, care poate înflori într-o sclipire
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
alții. MZ: Câtă logică și câtă rebeliune coexistă în compozițiile Domniei Voastre? Atât cât e necesar din fiecare. MZ: Cum V-ar plăcea să fiți caracterizat? Așa cum mă caracterizez eu.” Ca și în vremurile de odinioară, când compozitorii își scriau operele pentru un anumit interpret, cunoscându-i capacitatea vocală, tehnică și interpretativă, tot astfel Vladimir Școlnic creează sau adaptează creațiile sale pentru un anumit spectacol într-o permanentă și obligatorie conexiune cu interpretul urmărind optimizarea unui efect scontat care să-l
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
Interviu cu Kyoko Hagi Mircea Kiraly: Un spectacol japonez de operă, pornit de la un mare roman european, este un eveniment de întâlnire a două mari culturi. La noi, cultura japoneză se bucură de o mare apreciere si de mult interes atât din parea publicului, cât și a profesioniștilor. Cum este primită
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
pornit de la un mare roman european, este un eveniment de întâlnire a două mari culturi. La noi, cultura japoneză se bucură de o mare apreciere si de mult interes atât din parea publicului, cât și a profesioniștilor. Cum este primită opera in Japonia? Ce înseamnă a face operă în Japonia? Kyoko Hagi: Compania noastră, Konnyakuza, s-a format în 1971 cu scopul de a populariza în Japonia opera ca gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
un eveniment de întâlnire a două mari culturi. La noi, cultura japoneză se bucură de o mare apreciere si de mult interes atât din parea publicului, cât și a profesioniștilor. Cum este primită opera in Japonia? Ce înseamnă a face operă în Japonia? Kyoko Hagi: Compania noastră, Konnyakuza, s-a format în 1971 cu scopul de a populariza în Japonia opera ca gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime, ci să creeze opere japoneze, cântate în
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
înseamnă a face operă în Japonia? Kyoko Hagi: Compania noastră, Konnyakuza, s-a format în 1971 cu scopul de a populariza în Japonia opera ca gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime, ci să creeze opere japoneze, cântate în japoneză, bazate pe experiența europeană. Acum aproape 100 de ani Japonia s-a deschis către cultura europeană, publicul a devenit tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
a început modernizarea țării prin importul de valori culturale, sociale și politice din Europa. M. K.: Fenomen care s-a întâmplat și la români, pe la jumătatea secolului XIX. K. H.: După deschiderea culturală, japonezii au început să aprecieze teatrul și opera din Europa. Limba era însă o barieră. Mulți au încercat să cânte în limbi europene, dar rezultatul suna nenatural. Din această cauză, Konnyakuza și-a propus să cânte în limba japoneză. Compania are compozitori care compun în stil operistic și
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
gimnastică, un gen de antrenament fizic. M. K.: Are ceva în comun cu artele marțiale? K. H.: Da, are multe elemente împrumutate din tai-chi, dar și din yoga. Compania Konnyakuza era nemulțumită de lipsa de pregătire fizică a cântăreților de operă și a hotărât să îi ajute să-și dezvolte abilitățile corporale pe lângă cele vocale, așa că a fost introdusă această metodă de antrenament, care e destul de populară printre actorii japonezi. M.K.: Care este organizarea unei stagiuni a companiei? K.H.: După ce prezentăm
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
ce a făcut în acest deceniu de aparentă tăcere. Ei bine, firește, n-a încetat să cânte, dar în primul rând s-a dedicat studiilor, absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală- operă la Facultatea de arte “George Enescu” din Iași, după ce, cu ani în urmă, făcuse greșeala de a întrerupe studiile la Universitatea de artă “Luceafărul”, unde l-ar fi avut ca profesor pe Ion Cristinoiu. Asta deși mama sa o
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]