112,413 matches
-
ibn’Amr al- Kindī e cunoscut sub numele de „prințul poeților” - pe care îl poartă nu doar la figurat: era fiul unui rege kindit, conducător al triburilor Asad și Gatfăn. Tribul Kinda venise în Nağd, din sudul Arabiei, încă din secolul al IV-lea. Legenda ( mai degrabă decât documentarea istorică ) spune că poetul a călătorit, după moartea tatălui său, pe care a jurat să-l răzbune, prin teritoriile stăpânite de acesta și mai departe, ajungând la curtea lui Justinian.” ,Tatăl său
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn al- Sikkit, cealaltă de Al- Sukkari. Ne-au parvenit, de asemenea, numeroase comentarii despre
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn al- Sikkit, cealaltă de Al- Sukkari. Ne-au parvenit, de asemenea, numeroase comentarii despre creația sa poetică, unele integral, altele fragmentar, în lucrări filologice și
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada abbasidă. El este considerat și întemeietorul "ghazal"-ului, în forma sa de preambul ( "nasib" ) al poemului amplu ( "qasida" ), prin stabilitatea cadrului în care plasează acel fragment liric ( "al-atlal "- urmele locului de popas al tribului iubitei: cele
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente din descrierea femeii iubite au fost preluate, de asemenea, de poeții din generațiile următoare. Imru’al-Qays este un maestru al descrierilor, fiind imitat și în această privință de poeții care i-au urmat
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Costin, comuna Trifești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 124741.01. Biserică are forma de navă cu sânurile laterale scobite în grosimea zidurilor, iar în absida altarului s-au deschis două ferestre, caracteristică frecvență în cazul monumentelor din secolul al XVII-lea. Piatră pentru construcția biserici a fost adusă cu robi așezați în șir indian din dealurile Budeștilor. Zidurile au o grosime de 1,5m, lungimea de 28m, lata de 9m, susținută de contraforturi, două bolti de cărămidă, ușa
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță este considerat de critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra Basarabiei. Într-una din zilele de primăvară, poposește
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, cu o curgere domoală a întâmplărilor și cu o oralitate evidentă. Autorul este un susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza secolului al XX-lea. Satul Ciutura (ca și satele Horodiștea și Ocolina din alte scrieri ale sale) apare ca un spațiu sacru, un organism viu care înfruntă vicisitudinile istoriei. Invazia civilizației alterează frumusețea și moralitatea universului rural, iar țăranul lui Druță
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Vechi și a „Orașului lui David”, cu complexitățile situației locale, din punct de vedere politic, religios și demografic. Kishla se află pe locul unde, după surse istorice, s-ar fi ridicat palatul regelui Irod cel Mare (Hordos sau Herodes) în secolul I î.H. La începutul secolului XXI au fost inițiate săpături în clădirea cea lungă lipită de zidul cetății, și care servea celulelor de arest. Au fost cu acest prilej descoperite ziduri masive, care au fost identificate aproape cu certitudine
Kishla din Ierusalim () [Corola-website/Science/333810_a_335139]
-
cu complexitățile situației locale, din punct de vedere politic, religios și demografic. Kishla se află pe locul unde, după surse istorice, s-ar fi ridicat palatul regelui Irod cel Mare (Hordos sau Herodes) în secolul I î.H. La începutul secolului XXI au fost inițiate săpături în clădirea cea lungă lipită de zidul cetății, și care servea celulelor de arest. Au fost cu acest prilej descoperite ziduri masive, care au fost identificate aproape cu certitudine ca aparținând palatului herodian și au
Kishla din Ierusalim () [Corola-website/Science/333810_a_335139]
-
Conacul lui Andrei Pommer, oficial - Conacul cu parc dendrologic al lui Andrei I. Pommer este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Țaul, raionul Dondușeni (Republica Moldova), construit la începutul secolului al XX-lea. Conacul a fost construit pe terenurile din partea de sud ale satului, cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la micii proprietari. În perioada 1901-12 au fost finalizate toate acareturile și sădit cel mai mare parc din Basarabia țaristă
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
Chetrosu (←1946; în ) este o comună în raionul Iampil, regiunea Vinnița, Ucraina, formată numai din satul de reședință. În trecut a fost un sat majoritar moldovenesc (românesc), fiind asimilat în prezent. Satul a fost fondat de țăranii moldoveni prin secolul al XVIII-lea, de atunci venind și prima mențiune istorică a așezării. În 1705, în localitate a fost construită o biserica de lemn cu hramul Înălțării Sfintei Cruci. O nouă biserică din piatră cu cinci cupole a fost construită în detrimentul
Chetrosu, Iampil () [Corola-website/Science/333823_a_335152]
-
localitate a fost construită o biserica de lemn cu hramul Înălțării Sfintei Cruci. O nouă biserică din piatră cu cinci cupole a fost construită în detrimentul trezoreriei țariste, în anii 1853-1868, fiind însă distrusă de autoritățile comuniste în anii '30 ai secolului trecut. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației satului Chetrosu era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Chetrosu, Iampil () [Corola-website/Science/333823_a_335152]
-
până în finală, chiar dacă nimeni nu se aștepta să fie un bucătar atât de iscusit. În anul 2011 lansează piesa ""Dan Spătaru"" o creație HaHaHa Production, în colaborare cu Boier Bibescu. Piesa a fost lansată pentru a celebra o jumătate de secol de la lansarea pe piața muzicală a lui Dan Spătaru. Este o melodie omagială la care s-a folosit chiar și un sample din celebrul șlagăr ""Mi-ai furat inima"". Anul 2012 vine cu o nouă colaborare pentru Don Baxter. Alături de
Don Baxter () [Corola-website/Science/333832_a_335161]
-
textului. Orientări în literatura română de azi (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1996); Iulian Boldea - Scriitori români contemporani (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2002); I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, 1790-2000, ediția a III-a (Editura Insitutului Cultural Român, București, 2004); Angela Botez - Un secol de filosofie românească (Editura Academiei Române, București, 2005); Constantin Nicușan Micu - Reverberații. Studii și eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Angela Botez - Arhitectura sistemului și conceptele integrative blagiene (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2006); Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române, lit. M-Z
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Moldovan - Inechinoxidabile (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010); Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin - Dicționarul scriitorilor români de azi (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011); Constantin Nicușan - Notații și conotații. Eseuri de filosofie și literatură (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Zenovie Cârlugea - Lucian Blaga - sfârșit de secol, început de mileniu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012); Ion Brad - Cărțile prietenilor mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului. Dicționar critic ilustrat (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014); A participat, cu studii și comunicări științifice, la
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
este un fenomen documentat din secolul al XIX-lea. În anii '30 a avut loc o resurgență a antisemitismului, în paralel cu intensificarea mișcărilor politice extremiste de dreapta, în special Mișcarea legionară. La sfârșitul deceniului au fost legiferate norme cu caracter antisemit, sub Guvernul Octavian Goga
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
generalului de la Rey și președintelui Steyn. Adevărata măsură a influenței sale asupra acestor persoane se contestă, deși foarte religios de la Rey îl considera un profet al lui Dumnezeu. Viziunile sale despre viitor au început să apară destul de târziu, pe la începutul secolului al XX-lea. Inițial, van Rensburg le-a vorbit oamenilor despre războiul mondial, care urma să se producă și care va avea o mare învinsă, Germania. Imediat după acest război va apărea o mare pandemie, care va ucide milioane de
Siener van Rensburg () [Corola-website/Science/333831_a_335160]
-
a fost o familie boierească română provenită din Fanar, care a dat Țării Românești și Moldovei mai mulți domni fanarioți în secolul al XVIII-lea. În pragul dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Alexandru Mavrocordat Exaporitul a devenit o figură foarte influentă în cadrul administrației Imperiului otoman. A încercat în 1703 să obțină mazilirea domnului Țării Românești Constantin Brâncoveanu, pentru
Familia Mavrocordat () [Corola-website/Science/333847_a_335176]
-
a fost o familie boierească română provenită din Fanar, care a dat Țării Românești și Moldovei mai mulți domni fanarioți în secolul al XVIII-lea. În pragul dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Alexandru Mavrocordat Exaporitul a devenit o figură foarte influentă în cadrul administrației Imperiului otoman. A încercat în 1703 să obțină mazilirea domnului Țării Românești Constantin Brâncoveanu, pentru a-și impune în domnie propriul fiu
Familia Mavrocordat () [Corola-website/Science/333847_a_335176]
-
este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Piatra, raionul Orhei (Republica Moldova), construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Conacul are un stil arhitectural apropiat de cel al caselor țărănești, cu amplasarea odăilor în jurul holului central. Ultimii boieri proprietari au fost Gheorghe și Elena Lazo, părinții „eroului legendar” al Războiului Civil din Rusia, Serghei Lazo. În
Conacul familiei Lazo () [Corola-website/Science/333838_a_335167]
-
Conacul lui Leonard este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Cubolta, raionul Sîngerei (Republica Moldova), construit la începutul secolului al XIX-lea. A fost ridicat ca ansamblu în jurul anului 1835, arhitectura și decorul neoclasicist se îmbină organic cu mediul ambiant, format de un parc cu alei acoperite cu pietriș și cu havuzuri sculptate. Compoziția volumetrică a conacului este alcătuită
Conacul Leonard din Cubolta () [Corola-website/Science/333856_a_335185]
-
pe tron pe Nicoară Potcoavă, fratele domnitorului ucis de turci, și a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia. Acțiunea din "Șoimii" a fost reluată, cu mici modificări, în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952), publicat de autor după aproape o jumătate de secol. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți. Academicianul Eugen Simion scria că romanul "Nicoară Potcoavă" nu-l anulează pe cel din tinerețe și trebuie considerate ca fiind două opere literare separate
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv al subiectului, foarte vizibil”, ceea ce-l va determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al romanului este evidențiat prin „stilul său frenetic, abundent în expresii grandilocvente și retorice” precum „râuri de sânge”, „imensul vârtej de flăcări”, „ciocniri omerice
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]