19,920 matches
-
sunt așa cum se cuvine: tu trebuia să-ți primești răsplata, noi Ă pedeapsa. Astfel, în vreme ce tu ridică în slăvi devenirea istorică, noi ne scufundăm în «monotonia destinului»” (11 noiembrie 1967 Ă 588). Orcum, îi cere lui Aichelburg să nu-l acuze de „cruzime” dacă nu-l deplânge: el trăiește în Sibiu, orașul care lui Cioran îi rămâne „inaccesibil”, deși tânjește, ca din mijlocul unei boli, către el (25 februarie 1970 Ă 485). În aceste condiții, mai este neamul său, pe care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Preferă, oricum, să-și uite trecutul, pe care și-l disprețuiește. Nu înțelege de ce în țara în care s-a născut trecutul îi este mai important decât propria ființă, adică decât prezentul. Cei prinși în această capcană a trecutului sunt acuzați de ridicol. Apoi, urmează mărturisirea: „Din tot ce am trăit acolo, numai copilăria continuă să mă intereseze. În rest am uitat aproape tot. Freneziile unei anumite perioade din tinerețea noastră îmi par acum aproape de neconceput” (6 aug. 1979 Ă 370
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
modul său de a se întemeia. Cu atât mai mare îi este dezamăgirea când suferința îi este considerată joc și acrobație. În realitate, tocmai pentru că vede peste tot absența unei întemeieri autentice, care să nu fie măcinată de absurd, Cioran acuză cu fervoare impostura din jur. Convingerile, credințele, iluziile altora, pentru că nu le poate el însuși trăi, i se par consecința unei mimări. Cu o ferocitate aproape dementă, acuză lumea de prefăcătorie și de mistificare. Iată: „În toate și în toți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
absența unei întemeieri autentice, care să nu fie măcinată de absurd, Cioran acuză cu fervoare impostura din jur. Convingerile, credințele, iluziile altora, pentru că nu le poate el însuși trăi, i se par consecința unei mimări. Cu o ferocitate aproape dementă, acuză lumea de prefăcătorie și de mistificare. Iată: „În toate și în toți simt impostura, peste tot văd iluzie și minciună. În consecință, relațiile mele cu ceilalți sunt grav compromise. Când întâlnesc un om adevărat, primul impuls este să cred că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
impostura. Față de vremea febrei și a nebuniei, acum se întemeiază prin absență, căci impostura este imposibilitatea de a se identifica cu un crez și, prin urmare, este și iluzia propriei prezențe. Cât despre sensul defavorabil al imposturii, de care e acuzat, Cioran mărturisește într-un loc: „Dacă n-aș crede în autenticitatea obsesiilor mele, m-aș socoti cel mai mare impostor din câți au fost vreodată” (II, 236). Peste două pagini, o afirmație asemănătoare: „Fără conștiința nefericrii, aș fi cel mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se hrănească cu această ură de sine. Fără să se identifice pe deplin cu ceva, trăiește “în situații echivoce”, „mereu pe-alături” (II, 57): când având nostalgia celor care cred și, care, prin urmare, se identifică cu o credință, când acuzându-i că-și cultivă, sub masca angajării, propria-le vanitate. Disprețuindu-i, așadar, pe ceilalți pentru activismul lor, deopotrivă disprețuindu-se pe sine pentru refugiul în lașitate. Admirația secretă și revolta, ura de sine și orgoliul ascuns satisfăcut, iată fețele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
hotărî să aleg? Cărui eu să mă aliez?” (II, 306). Iată, prin urmare, motivele de adâncime care-l fac pe Cioran să se numească, pe sine însuși, străinul. El e în permanență altul, o alteritate. Cauza acestor contradicții? Uneori, Cioran acuză ereditatea imediată: „Ai mei, mama și tata: cu greu se pot imagina două ființe mai diferite. N-am reușit să împac în mine caracterele lor ireductibile; astfel, o dublă și ireconciliabilă ereditate îmi apasă spiritul” (I, 24). Adesea, țara din
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru o credință” (idem), pentru a continua: „Sunt chinuit pentru cei câțiva da pe care i-am rostit și sunt aplaudat pentru toate nu-urile mele” (idem). Acesta e paradoxul în care se înscrie, ca într-o acoladă, existența sa. Acuzat și blamat pentru poziția eroică din tinerețe, când Cioran își asumase o misiune (de nu va fi făcut și ea parte dintr-o strategie de construire de sine împotriva propriului sine, deja intuit în precaritatea sa), el este apreciat pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deci schimbare de oameni... Matei: Hai, măi Octave, că chiar ești nu știu cum! Păi ce, nu s-a schimbat?! Octav: Ce s-a schimbat? Matei: Măi Octave! Păi tot comerțul ăsta... liber... presa liberă... în care se înjură de mama focului..., acuză cine vrea pe cine vrea... ca să nu mai vorbim de cîte partide sînt... parlamentul... Astea nu-s schimbări? Octav: Nea Matei, auzi, simt eu, așa, că sub vorbele astea gîlgîie un rîs pe care abia îl poți stăpîni... Matei:...Care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Adică e așa de greu de văzut că acest comerț... liber..., nu mă refer la amărîții de tonetari, ci la comerțul ăla de miliarde, că e în mîna foștilor? Hai, nea Matei! Ce presă liberă?! Cui îi pasă că e acuzat în ziare de fraudă, că a comis crime în comunism și că acum conduce țara... victorios... din greșeală în greșeală...! Cui îi pasă? Să fim serioși! "Fostul" își vede mai departe de trebușoara lui... cu o față rîzînd că a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
securității; ai turnat sau n-ai turnat; ai făcut sau n-ai făcut poliție politică? Cei doi Gheorghe Popescu se sfîșie unul pe altul și fiecare pe el însuși, se divulgă, se învinovățesc și se dezvinovățesc, recunosc și retractează, se acuză și caută motivații, scuze, acoperiri. Împreună descoperă că au fost victime, că și-au apărat bucățica de pîine, că n-au fost nici mai buni, nici mai răi decît toți sau aproape toți ceilalți, că așa au fost vremurile, că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
realizarea lucrurilor pe care le dorea făcute. Există două aspecte pentru a-i face pe oameni să depășească sentimentul că sunt forțați să facă lucruri. Prima este să descrieți problema, situația sau scopul într-o manieră prietenoasă. Nu fiți intimidant, acuzând sau criticând oamenii. Așa cum spunea Dale Carnegie, orice prost poate critica, condamna sau se poate plânge - și majoritatea o face. A doua și cea mai importantă: folosiți cuvântul magic „ajutor”. Rugați oamenii să vă ajute și veți obține un răspuns
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cât mai des. +++ +++ Epilog Kopmeyer spunea: „Soluția la orice problemă se află acolo doar dacă dezvoltăm curajul, obiceiul și rigoarea de a întreba”. +++ Ideea 117. Cum să urmați „Principiul judecătorului înțelept” atunci când aveți de-a face cu oamenii V-a acuzat cineva vreodată de ceva ce s-a întâmplat, iar informațiile pe care se baza erau greșite? Dacă luați decizii cu privire la lucruri precum greșelile, disciplina sau alte probleme, există o mare probabilitate să judecați greșit sau să trageți concluziile nepotrivite. Uneori
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ceea ce s-a întâmplat. Provocarea este să vedeți care este adevărul. Un judecător înțelept ascultă întotdeauna toate părțile implicate înainte de a da un verdict. Așadar, data viitoare când sunteți pe punctul de a vă ataca angajații sau de a-i acuza, asigurați-vă că ați auzit pe toată lumea, apoi încercați să ajungeți la o concluzie corectă. Uneori, adevărul este greu de aflat, chiar și atunci când aveți toate datele. Ce se va întâmpla dacă faptele nu vă sunt clare? Astfel de decizii
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un carton de 3 × 5, scrieți: „Fii un judecător înțelept. Îndoiește-te de informația primită inițial până când o poți verifica. Apoi emite o judecată corectă”. +++ +++ Epilog Nimic nu este mai demoralizant sau mai degradant pentru un angajat decât să fie acuzat de ceva de care nu este vinovat. +++ Ideea 118. Ușa dumneavoastră este deschisă Ați auzit vreodată că „luminile sunt aprinse, însă nu este nimeni acasă”? Este greu să îmi aduc aminte de câte ori mi s-a spus că un angajator duce
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
apărut pe fondul presiunilor fiscale generate de intervenția extinsă a statului în economie și societate. Noul management public (NMP) reprezintă, dacă nu primul, atunci cu siguranță cel mai important model de organizare a administrației publice preocupat de redimensionarea sectorului public. Acuzat nu de puține ori că reprezintă de fapt o ideologie mascată, NMP nu a reprezentat doar o încercare de reducerea funcțiilor statului, ci un întreg set de reforme care vizau schimbarea structurilor de organizare și funcționare ale sectorului public. Cu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fost arestat fiind presupus legionar în tinerețe; de fapt era preot și se opunea colectivizării forțate. Cei mai mari oameni de cultură care au trăit în perioada interbelică au fost, de asemenea, considerați legionari. Mircea Eliade creatorul istoriei religiilor și acuzat de colaborarea cu legionarii în tinerețe, amintește de 4 mari dascăli ai neamului: B.P Hașdeu, V. Pârvan, C.Z. Codreanu și Nae Ionescu, ultimii doi fiind în conducerea legionară (Pica, 2003). Profesorul Nae Ionescu, un răsfățat al femeilor, printre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
58- ’59 pot fi explicate prin prisma valului de teroare instaurat de frica extinderii revoluției din Ungaria, deși ea fusese înăbușită în sânge. După revoluția din Ungaria, URSS-ul pe plan politic a suferit o înfrângere. Sovieticii nu mai puteau acuza Franta și Anglia, în cadrul ONU, că sunt agresori, așa cum au făcut-o în cazul canalului de Suez, în același an. Acum sovieticii erau acuzați de agresiune împotriva Ungariei. În urma acestei înfrângeri, URSS-ul însă dezlănțuie în toate statele satelite o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
revoluția din Ungaria, URSS-ul pe plan politic a suferit o înfrângere. Sovieticii nu mai puteau acuza Franta și Anglia, în cadrul ONU, că sunt agresori, așa cum au făcut-o în cazul canalului de Suez, în același an. Acum sovieticii erau acuzați de agresiune împotriva Ungariei. În urma acestei înfrângeri, URSS-ul însă dezlănțuie în toate statele satelite o nouă prigoană care culminează cu arestarea tuturor celor care se opuneau regimului de democrație populară instalat de sovietici la 6 martie 1945. In timpul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și eliberat în anul 1953 din lipsă de probe, la fel ca și tatăl meu. Deși a donat pământul statului și a fost membru a GAC “Calea fericirii” (ce nume !!!!...) din Dobroteasa-Olt, în anul 1959 este arestat din nou, fiind acuzat că este impotriva colectivizării agriculturii și eliberat în anul 1961, fără să aibă vreo vină. Preotul Paraschiv Vasile a fost arestat în anul 1952 și eliberat în 1953. In anul 1959 a fost arestat din nou și condamnat la 6
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
meu, profesorul Mărgineanu se aștepta să fie arestat, avea chiar și valiza pregătită când au venit milițienii să-l ridice. Și aceasta în ciuda faptului că făcuse parte și din asociația „Amicii URSS“, pe lângă cea de „Amicii Americii“, pentru care era acuzat. După arestare, casa din Cluj a fost naționalizată parțial, până în 1962 locuind în propria casă împreună cu niște muncitori veniți la oraș. Mama sa a fost dată afară din slujbă (primind totuși un post de educatoare la o școală de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
coleg de liceu cu fratele meu cel mare care, la rândul lui, a devenit medic. Operația de mare dificultate, în ciuda absenței unor analize de specialitate, a fost reușită și mama mea a supraviețuit. Acum, când se discută despre închiderea spitalelor, acuzând medicii că nu-și fac treaba în spitale mici, pot să-i contrazic chiar cu vehemență. Pe mama, doctorul Rădulescu a operat-o fără să-i facă o ecografie, fără să-i facă măcar o clismă, întrucât mama mea venise
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ori a trebuit să îndure umilințele pentru că știa că pentru el nu există dreptate pe lumea asta. Dacă se întâmpla, într-o anumită împrejurare să-și dezvăluie trecutul, cei mai mulți oameni îl ocoleau și, dacă era nevoie, îl și acuzau. Mai mult decât atât, unii se speriau de relațiile bune pe care le avuseră cu un “bandit” și căutau să se disculpe luîndu-l pe “n-am știut” în brațe, ca să scape basma curată. Cei mai mulți o făceau din lașitate și doar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
eliberare Nu știu de când a început urmărirea tatălui meu, probabil încă din anul 1944 de când era la Ceamurlia de Sus întrucât atunci a fost poate arestat prima dată, după cum am arătat la începutul acestei cărți. Atunci a fost acuzat de aderența la mișcarea legionară. A fost urmărit apoi când era preot la Tecuci și a fost și arestat în 1952 pentru că se opunea colectivizării, pe baza declarațiilor unor săteni de la Furcenii Noi; unele dintre acestea leam prezentat în această
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nici agent și nici hoață de cojoace. Episodul arestării mele sub acuzația de a fi hoață de cojoace a fost rememorat însă cu mare haz în familie în anul 1982, cu ocazia achiziționării unui cojoc din acelea de care fusesem acuzată că am furat. Am mai amintit că sufeream tare mult din cauza unei discopatii lombare iar în primavara acelui an chiar am fost trimisă la operație, o doctoriță afirmând că am hernie de disc. Incă din anul 1975 mergeam aproape
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]