24,313 matches
-
ferocitate în priviri. Scăpați teferi și de data asta, Colin și Mary sunt cuprinși de o subită frenezie erotică, incitați să se reinventeze, să-și dea un nume, tot așa cum i se dă un nume unui nou-născut. Persistă însă o amenințare inexplicabilă, ca și climatul de fatalitate. Cei doi nu scapă de acea panică greu de definit nici pe plajă, dacă ținem seama că, vrând să se salveze reciproc, sunt cât pe-aci să se înece. În drum spre hotel, sunt
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aproape inexistente, tot atâtea semne ale lipsei de comunicare și comuniune, înlocuite însă de suspiciune. Încheiem prin a-l cita pe Ernest Wichner, cititor în original al scriitoarei: "O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al amenințărilor unei Securități omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. (...) Decăderea oamenilor, ba chiar a unei întregi țări, este redată aici până în cele mai mici detalii în toată această suferință pare că natura însăși trece de partea terorii. Încă de pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sub stăpânire străină pentru libertate națională. Aceștia au hotărât, într-un cadru democratic reprezentat de adunările populare și printr-o consultare a populației, să se unească cu Țara. Basarabia, prin intermediul Sfatului Țării, confruntată cu numeroase greutăți în interior și supusă amenințărilor din partea Ucrainei este proclamată independentă cu unanimitate de voturi, la 24 ianuarie 1918. Rezultatul final a fost votarea în ședință solemnă a Unirii Basarabiei cu România la 27 martie/9aprilie 1918 de către Sfatul Țării, urmată de ratificarea actului unirii acesteia
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unirea cu România. Bucovina, se afla la întretăierea a numeroase interese austriece, rusești și 34 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 38. 35 Ibidem, p. 39. 36 Ibidem, p. 48. 37 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 15-16. 34 ucrainiene. Față de amenințarea acestora, s a format o Adunare a reprezentanților populației la 14/27 octombrie la Cernăuți, devenită ulterior Constituantă, care a hotărât ,,unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent“. S-a format și un Consiliu Național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada anilor 1940-1947, perioadă în care a contribuit la cercetarea și valorificarea avuției culturale românești 3. În plan politic, în acei ani zbuciumați din istoria României, când amenințări grave deveneau iminente și priveau direct soarta țării, Alexandru Lapedatu, în calitate de membru al Partidului Național Liberal și de președinte al organizațiilor liberale din Ardeal, a desfășurat acțiuni care să ajute la menținerea tradiției, a bunelor obiceiuri și la viabilitatea vieții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
șir de tragedii naționale 49. Evenimentele din anul 1940 au confirmat tragicele previziuni. Țara a fost constrânsă la a face față unor realități potrivnice intereselor naționale, conducătorii ei fiind confruntați cu luarea unor decizii de o gravitate fără precedent. Sub amenințarea forței, guvernul sovietic a cerut guvernului român să retrocedeze Basarabia și Nordul Bucovinei. Sub o presiune deosebită, România a fost silită la 27/28 iunie 1940, pentru a evita conflictul militar să accepte evacuarea celor două provincii 50. Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mai fiu eligibil vreodată pentru programul de mediere sau un alt program extra curricular care poate avea loc în școala mea. Semnătura: Data: Raport de mediere Mediator: Elevii implicați în conflict: Elevul Elevul Clasa Clasa Tipul de conflict: Bătaie Bârfă Amenințări Poreclire Proprietate privată Prietenie Altceva Descrierea succintă a conflictului Conflictul a fost soluționat: Da Nu Dacă da, care a fost soluția /au fost soluțiile: Semnătura mediatorului: Data: „Cum a mers medierea?” (pentru mediatori) Cât de bine crezi că a decurs
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
care se opune tentațiilor iubirii trebuie să genereze un anti program estetic in care elementele de baza vor fi și ele departe de a proba o angajare, o participare. Eroina se află Încă de Începutul poemei Într-o stare de amenințare, ea fiind Înfiorată de astrul uriaș, de strălucirea sa, de maiestatea sa. Trăiește În această amenințare pînă cînd se obișnuiește cu ea, Începe să o perceapă ca o sursă de furor mistic și la Început de tentație sexuală. Apoi Începe
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
baza vor fi și ele departe de a proba o angajare, o participare. Eroina se află Încă de Începutul poemei Într-o stare de amenințare, ea fiind Înfiorată de astrul uriaș, de strălucirea sa, de maiestatea sa. Trăiește În această amenințare pînă cînd se obișnuiește cu ea, Începe să o perceapă ca o sursă de furor mistic și la Început de tentație sexuală. Apoi Începe să-și dea seama că cunoașterea nu este hărăzită calmării, ci dimpotrivă cu cît neurocortexul ei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
din despăgubirile de război, Poarta să-i cedeze cele trei județe din sudul Basarabiei , Cahul, Ismail și Bolgrad. Consolidarea puterii Rusiei a trezit ostilitatea Angliei și Austro-Ungariei. România era, la rândul său, nemulțumită față de politica de forță a Rusiei, de amenințările pe care acestea le prefera privind unele posibile noi anexiuni. Marile Puteri au impus, astfel, reluarea negocierilor de pace, pentru o mai clară delimitare a ” compensațiilor” ce le reveneau, în numele „apărării” echilibrului de forțe european. În 1878 au avut loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ocupe capitala țării. Față de această situație, România șia concentrat forțele militare în Oltenia și pregătea apărarea pe linia Pitești Târgoviște. Ea a anunțat în același timp că rea gata să se apere în fața oricărui pericol extern. Ingerințele Rusiei ca și amenințările sale au dus la încordarea relațiilor româno-ruse. În rândul a numeroși oameni politici de la București au început să se mai feste puternice resentimente față de Rusia, care era văzută drept principalul inamic la României. Ulterior trupele ruse au fost retrase. După
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
care-și vede frații săi masacrați și bunurile lor distruse”. Se arată în continuare că „armata română freamătă sub jugul disciplinei, doritoare să ia parte la luptă”. Demisia lui Mihail Kogălniceanu din guvern, a pus însă câtva timp capăt acestei amenințări adresată direct sau indirect Porții Otomane. Referitor la circulara din 16/208 iunie a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Maciu, în studiul, Crearea României moderne, susține că acceptarea celor 6 revendicări ar fi însemnat recunoașterea de fapt a independenței României. Autorul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
lor la Dunărea de jos. În Conferința celor șapte puteri garante întrunite la Paris, se auzeau din nou glasuri potrivnice unirii, recunoscută doar pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită, să consolideze statul național și să impună unirea și cucerirea independenței. La inițiativa liberalilor radicali se trecea la înarmarea rapidă, și pregătirea de luptă a poporului. În acest climat de mobilizare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv sau negativ fără a lipsi hotărârile majore de solidaritate impusă de momentele grave (amenințarea externă, în mod deosebit, cu excepțiile pe care le vom evidenția). Autorul I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR 1. Originea Adunărilor de stări Vorbind despre autoritatea civilă, Wilhelm de Ockam 1 enumera împărații, regii, principii, alte puteri publice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și în numeroase feluri, în istoria diferitelor popoare. Din combinarea acestora rezultă că una din condițiile nașterii dreptului majorității este separarea netă a votului și a discuțiilor; o alta rezultă din solidaritatea manifestată de corpurile ce deliberează, în legătură cu pericolele și amenințarea externă. În aceste situații elementele de opoziție sunt înnăbușite. Re-gula majorității se impune și în relație cu intenția monarhului de a atenta la libertatea stărilor, chiar prin opunerea unora dintre acestea celorlalte. Absorbirea hotărârilor individuale de către cele colective rezidă în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și activitate a Dietei imperiale (Reichstag). Maximilian I, care a luat cel dintâi titlul de Împărat fără a fi sacralizat de papă, nu a vut succes în implementarea reformelor dorite. Profitând de nevoia de bani a lui Maximilian I în fața amenințărilor otomane, Dietele vor lua măsuri în consecință, în perioada 1495-1512. În Dieta din 1495 s-a proclamat pacea internă perpetue, înființarea unui Tribunal suprem, independent de Curte și s-a hotărât convocarea anuală a Dietei cu participarea tuturor stărilor calificate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acestea, opoziția stărilor, manifestată puternic și sub diferite forme, va adopta frecvent modelul rezistenței colective a unor provincii întregi: în anul 1506 Marea Polonie se abținea în totalitate de la participarea în Dieta de la Lublin 448, fără a lua în considerare amenințarea tătară. În consecință, Sigismund cel Bătrân va încerca să reunească din nou stările în Dietă, în decembrie 1511, motivând în scrisorile de convocare necesitatea creșterii impozitelor pentru apărarea regulată a granițelor de către mercenari. Lucrările Dietei s-au desfășurat la Cracovia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
problema apărării regatului: regele nu avea dreptul să cheme nobilimea sub arme; dacă apela totuși la această măsură, stările nu erau obligate să lupte dincolo de granițele regatului; apărarea țării revenea exclusiv în sarcina suveranului. Hotărârile Dietei din 1439 cu privire la respingerea amenințării otomane, regăsite în Decretul din 29 mai, stabileau că regele era constrâns să ridice o armată proporțional cu veniturile sale și, în caz de pericol extern, să convoace banul, voievodul, banderile prelaților și baronilor (nobilimea participa viritm)518. În Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost suficientă pentru a așeza Danemarca în categoria țărilor semiperiferale, cum s-a întâmplat în cazul Suediei și Prusiei 550. Absolutismul însemna că puterea regelui a devenit ereditară și "suverană". Era singura formă de guvernare posibilă pentru a face față amenințărilor nobilimii pe plan intern, iar pe plan extern unor dușmani puternici 551. "Legea regală", codul acestei revoluții, proclama că monarhia își are originea în abandonarea atribuțiilor și autorității stărilor, iar datoria regelui este menținerea indivizibilității regatului, garantarea confesiunii luterane. Dacă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ceremonia plină de gravitate din Îndoirea luminii lui Nichita Stănescu: "abia o lumină în patru labe/ din când în când mi-adoarme la picioare/ și tremurând în vis mănâncă flori"). Mai mult, Demonul își permite nu o dată luxul riscant al amenințării cititorilor nedemni cu o gestică arogantă sau chiar agresivă, care să le puncteze inferioritatea. Există, de fapt, nu mai puțin de nouăsprezece motive pentru care Poetul e îndreptățit să se adreseze vulgului mai degrabă poruncitor decât rugător: Vă rog sa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea ei este de a fi docila și devotată. Caracterul predilect masculin-public și feminin-privat în secolul al XIX-lea, care antrenează diviziunea genurială a rolurilor, a obligațiilor și a spațiilor, este contrazisa de femeia pariziana, care încalcă hotarul odată stabilit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
paradoxul este că valorile aristocratice provenite din eticheta Curții sunt pe punctul de a se difuza peste tot" [Muchembled, p.264]. În cursul secolului al XIX-lea elitele noi (burghezia) fuzionează cu cele vechi (aristocrația)342. Pe de o parte, amenințarea elitelor de către clasele periculoase duce la o distanțare a claselor prin segregarea cartierelor și prin accentuarea semnelor de recunoaștere; pe de altă parte, sociabilitatea urbană duce la lărgirea sferei relaționale și democratizarea relațiilor, depășind principiile ierarhice, regulile stricte și interdicțiile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
legate de impactul schimbărilor climatice până în prezent, și totodată estimări legate de costurile efectelor scenariilor climatice în condițiile de dezvoltare economică prognozată.<footnote Ibidem. footnote> Capitolul 2 Aspecte economice asociate sectorului energetic Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări ca importanță socială, economică și de mediu. Acest fenomen va afecta elementele de bază ale vieții umane pe întreaga planetă: accesul la resursele de apă, producția de hrană, sănătatea și mediul. Sectorul energetic, sectorul de activitate care are cea mai
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
se menține importanța factorului uman în definirea indicatorilor de interes, a ponderilor și intervalelor de alocare a scorurilor, respectiv în colectarea adecvată a datelor privind tehnologiile ce urmează a fi evaluate. Concluzii Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă omenirea. La o analiză atentă a priorităților în domeniul protecției mediului, se pare că schimbările climatice, biodiversitatea, reducerea utilizării excesive a resurselor naturale și creșterea cantității de deșeuri reprezintă provocări fără precedent, înregistrate nu numai la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Depresiune din 1929-1933 și după Al Doilea Război Mondial, să protejeze individul împotriva tuturor riscurilor existenței și să reducă inegalitățile. Statul keynesian a avut o dublă misiune: să reducă dezechilibrele sociale și să restabilească echilibrul în economie, în caz de amenințări. Însă acest sistem a devenit prea complex și costisitor, apăsînd greu pe umerii întreprinderilor. Astfel, intervenția hipertrofiată a statului a fost intens contestată, în special după anii 1980, cînd îndoiala privind rolul statului dirijist s-a generalizat, apreciindu-se că
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]