12,241 matches
-
au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan - 1981), Cinci (Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin - 1982), Desant ’83, antologia de proză scurtă alcătuită și prefațată de Ov. S. Crohmălniceanu, care cuprinde nu mai puțin de optsprezece autori (Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Cărtărescu, Mihai Rogobete, Maria Holmeia - ultimii doi excluși la reeditarea volumului, în 2000). Dintre critici, pot fi amintiți Valentin F. Mihăescu, Paul Dugneanu și Andrei Grigor. Strategia volumelor colective o adoptă, în epocă, și cei zece poeți germani incluși în antologia Vânt potrivit până la tare (1982), realizată de Peter Motzan și tradusă în românește de Ioan Mușlea, dar și alte grupuri-epifenomen ale optzecismului, precum cel alcătuit din poeții brașoveni Andrei Bodiu, Simona Popescu, Caius Dobrescu, Marius Oprea, așa-numiții „mașscriiști” din
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Ist. lit. rom. cont., I-VI, passim; Studii și documente literare, I-VI, publ. I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, București, 1931-1936; Titu Maiorescu, Însemnări zilnice, I-III, îngr. și introd. I. Rădulescu-Pogoneanu, București, 1937-1943; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 343-456, passim; Antologia ideologiei junimiste, îngr. E. Lovinescu, București, 1942; Panu, Junimea, I-II, passim; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 149-336; Vianu, Studii, 136-203; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966, passim; Ornea, Junimismul; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968; Mănucă, Scriit
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național (1983), textele sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul eminescian (1990), reunește analize exemplare, caracteristice momentelor semnificative ale interpretării. Antologia urma
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național (1983), textele sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul eminescian (1990), reunește analize exemplare, caracteristice momentelor semnificative ale interpretării. Antologia urma, în intenția alcătuitorului, să mai cuprindă un volum, privitor la raportul antume-postume. SCRIERI: Motivul creației în literatura română, București, 1979. Antologii: Mihai Eminescu interpretat de..., I-III, pref. edit., București, 1983-1990. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Mitul creației, LCF, 1979
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul eminescian (1990), reunește analize exemplare, caracteristice momentelor semnificative ale interpretării. Antologia urma, în intenția alcătuitorului, să mai cuprindă un volum, privitor la raportul antume-postume. SCRIERI: Motivul creației în literatura română, București, 1979. Antologii: Mihai Eminescu interpretat de..., I-III, pref. edit., București, 1983-1990. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Mitul creației, LCF, 1979, 20; Dumitru Micu, Motivul creației, LL, 1979, 3; V. Fanache, Meșterul Manole, contemporanul nostru, ST, 1979, 11; Laurențiu Ulici, Mitul creației, RL
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple (denumirea agentului nociv); invocații; porunci și exorcisme; analogii; analogii narative; analogii directe; analogii indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema morții, începând cu cel liminar, Ante mortem, scris cu câteva
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești în
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești în versuri”, „Gândul nostru”, 1925, 1-2; G. M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
intenționat polemică, modifică substanțial percepția curentă asupra unui poet important. SCRIERI: Poezie și livresc, București, 1987; Celălalt Pillat, București, 2000; Top ten (recenzii rapide), Cluj-Napoca, 2000; 11 dialoguri (aproape teologice), îngr. Silviu Hodiș, Târgu Lăpuș, 2003; Mircea Ivănescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin istoric: Biserica Română Unită. Ancheta revistei „Vatra”, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Vârtej încremenit, AFT, 1987, 3; Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, „Poezie și livresc”, CNT, 1987, 27; Radu Enescu, Cavalerul Cis în luptă cu
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
din Europa și din Canada și conferențiază la universitățile din Geneva, Paris, München, Göttingen, Aix-en-Provence, Osnabrück, Lausanne. Este membru al mai multor societăți internaționale pentru cercetarea Evului Mediu. A debutat în „Studii clasice” (1968), iar editorial, în calitate de coautor la volumul Antologie de literatură universală (Antichitate, Evul Mediu și Renaștere), editat de Al. Dima. Colaborează la periodicele „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études latines”, „Rhetorica” „Mittellatinisches Jahrbuch”, „Hermes” ș.a. Prezent cu comunicări în actele unor congrese, are
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
Hermes” ș.a. Prezent cu comunicări în actele unor congrese, are, de asemenea, studii în volume colective. Este traducător în limba română și comentator al unor scrieri de Platon. Lucrările sale au fost bine primite de critica de specialitate. A îngrijit antologia Antichitatea despre artele plastice (1971). C. se afirmă ca un bun cunoscător al metamorfozelor literare și conceptuale ale imaginii lui Alexandru cel Mare în literatura română, în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
a rămas în manuscris, ca și romanul Taraful de noapte. În anii de după război, activitatea de scriitor a lui G. se estompează, autorul limitându-se la cariera de pianist în cadrul Filarmonicii din București (1948-1967). Revine nesemnificativ, în 1966, cu o antologie de proză fantastică și de anticipație, intitulată Acul de cravată, și cu Poeme, volum eclectic, ce cuprinde mai ales elegii, pasteluri și „peisaje”, ancorate prozaic, din ce în ce mai mult, în realitatea timpului, prin care autorul își contrazice frecvent convingerile exprimate în Ars
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul predase Editurii Eminescu manuscrisul Cartea rondelurilor, ce venea să împlinească o „operă alcătuită cu o discreție exemplară”, în care limbajul rafinat al poeziei și al muzicii interferează, atingând adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
attributs de Dieu și Dialogues des morts) și citate din scrieri antice: din Cicero, un discurs al lui Seneca în fața lui Nero, fragmente din opera lui Platon (Apologia lui Socrate și dialogul Criton) și din Epictet. Prin conținutul de idei antologia continua vechea literatură bizantină de tipul „oglinda principelui”, punând-o în acord cu conceptele veacului Luminilor. Meditațiile incluse aici formulează idei noi despre limitele puterii despotice; se avertizează că „păcatul celor mari” va fi judecat de instanțe supreme, aflate pe
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
veacului Luminilor. Meditațiile incluse aici formulează idei noi despre limitele puterii despotice; se avertizează că „păcatul celor mari” va fi judecat de instanțe supreme, aflate pe pământ: legea și istoria. Spiritul enciclopedic al timpului se răsfrânge și în textele din antologie care se ocupă de elementele naturii, „stihiile” (autorul urmând îndeaproape tratatul filosofic al lui Fénelon), de pământ, agricultură și economie sau de corpul omenesc. Textele tălmăcite care au la bază Pensées sur différents sujets (1751) de Massillon, toate aducând idei
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
Loghin, Cernăuți, 1934; Ultimul proces al primului-procuror Eugeniu Arbore, Cernăuți, 1934; Eminescu și Bucovina (în colaborare cu Teodor V. Ștefanelli), Cernăuți, 1943; În satul Eminovicenilor, București, 1943; Mihai Eminescu, îngr. și pref. George Muntean, Iași, 1977. Repere bibliografice: Constantin Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, Cernăuți, 1938, 210-218; Șerban Cioculescu, Cine a fost Vasile Gherasim, RL, 1977, 43: Satco-Pânzar, Dicționar, 84-86. V.P.S.
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
aperçus sur la littérature roumaine, Pitești, 1999; Privind înapoi, modernitatea, tr. Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, București, 1999; Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, tr. autorului în colaborare cu Mirela Adăscăliței și Șerban Anghelescu, București, 2000. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne (în colaborare cu Mihai Nasta), București, 1972; Dichters uit Roemenië [Poeți din România], postfața edit., Amsterdam, 1976; Roemenië. Verhalen van deze tijd [România. Povestiri din vremea noastră], tr. Jan Willem Bos, Amsterdam, 1988; Une anthologie
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
făcut ca sociologia să fie profesată mascat în cadrul altor discipline - economie, igienă, antropologie, etnologie, statistică (p. 193). România anilor ’60 ai secolului XX cunoaște o sincronizare rapidă cu toate curentele sociologice semnificative ale momentului și este suficient să menționez publicarea antologiei Sociologia franceză contemporană, editată de Ion Aluaș și Ion Drăgan în 1971 la Editura Politică. Cercetarea sociologică de după 1965 a oscilat permanent între presiunile ideologice și instituționale interne și deschiderea către o cercetare empirică și teoretică în concordanță cu evoluția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ALMANAHUL ALMANAHURILOR ȘI CALENDARELOR ROMÂNEȘTI, publicație apărută la București în 1991. Antologia, realizată de Fănuș Neagu și Octavian Stoica, fără a fi un superalmanah, reprezintă o selecție atentă a celor mai importante aspecte existente în publicațiile de acest gen din România, în intervalul dintre începutul secolului și finele deceniului cinci. Materialele nu
ALMANAHUL ALMANAHURILOR SI CALENDARELOR ROMANESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285279_a_286608]
-
Ploiești, 1934; Banul de aur, Ploiești, 1935; La noi, la șezătoare, Ploiești, 1936; Misiunea învățătorului, Ploiești, 1937; Povestea lupului singuratic și alte povestiri, Ploiești, 1938; Icoane, Ploiești, 1938; Puiul de rouă, 1941; Un om al dracului, Ploiești, 1943. Repere bibliografice: Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 283. S.C.
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
ALMANAH „ROMÂNIA LITERARĂ”, publicație apărută la București între 1984 și 1990. Primul volum - sub genericul Aventuri ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă, Ioan Suciu, Eugen
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
al trupelor de diletanți din Transilvania. Transpuneri în limba germană (Iacob Negruzzi, Miron und Florika, 1878; Rumänische Kunst-Dichtungen, 1880), traduceri în limba română (din J. Swift, H. Chr. Andersen, P. Mérimée ș.a.), multe rămase în paginile foilor editate de el, antologii de versuri (Blütenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, 1877, Parnasul român, 1892) accentuează caracterul industrios al scrisului lui A. SCRIERI: Karpaten-Röschen, București, 1868; Ai carte, ai parte, Sibiu, 1878; Ciarda albă, București, 1879; Harpă și caval, Brașov, 1880; Moartea lui Mihai
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]