11,678 matches
-
din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile (716 ha), fânețele naturale (196 ha); livezile ocupă 92 ha și viile 58 ha.
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile (716 ha), fânețele naturale (196 ha); livezile ocupă 92 ha și viile 58 ha.
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Denta din județul Timiș, Banat, România. Breștea a fost înființată în 1842 de circa 110 familii de bulgari bănățeni romano-catolici din Dudeștii Vechi ("Stár Bišnov"). Fiecare cap de familie a primit un lot de casă și 11 jugăre de teren arabil. După 1880 o parte din populația bulgară s-a reîntors în Bulgaria, unde au înființat satul Bardarski Geran. Bulgarii au ridicat biserica romano-catolică în anul 1902. Au rămas majoritari până în ziua de azi (circa 90% la recensământul din 2002) În
Breștea, Timiș () [Corola-website/Science/301344_a_302673]
-
loc în acei ani. Cu toate acestea, doar 10-15% dintre credincioși au trecut la unire.La recensământul religios din 1869 erau 181 de greco-catolici dintr-o populație de 1.612 locuitori. În secolul XIX, datorită unei insuficiențe acute de teren arabil, localnicii erau nevoiți să-și suplimenteze veniturile cu alte activități. Ei s-au orientat spre creșterea oilor - obicei mai puțin obișnuit în câmpiile bănățene - și au făcut din aceasta o tradiție. Țăranii cultivau porumb pe parcelele mici pe care le
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezintă teren agricol (arabil 247 ha). Există în comună două tipuri de sol : Situația geografică a localității, determină existența influenței climatice după cum urmează: influența climatului central - european, influența climatului montan și mediteranean, care determină în această zonă un climat aproximativ mediteranean. Deși așezată între
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul de Navigație din Timișoara. O nouă serie de inundații lovește Banatul în 1859. 500.000 de iugăre de teren arabil și zeci de sate sunt acoperite de ape. Viitura de pe a avut un debit de 455 mc, canalul fiind proiectat la un debit maxim de 85 mc. În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine astfel primul oraș
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
patra așezare întâlnită pe Valea Sebeșului, pornind din municipiul Sebeș în sus. Distanța Sebeș - Laz este de 12 km. Populația este de aproximativ 450 locuitori cu 150 de gospodării. Suprafața este de 437,47 ha, din care 40,73 ha arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Localitatea Horea este situată în partea de nord-vest a județului Albă, pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță față de Albă Iulia, reședință de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
în schimbul unei sume de 100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafață de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea legii Reformei agrare, lucru care s-a petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care teren arabil, în toată România, inclusiv Transilvania. Ca și în celelalte sate din Ardeal, în comuna Stremț reforma agrară a fost primită cu bucurie, în speranța că ea va pune capăt sărăciei în familiile care aveau dreptul să primească pamânt. Nivelul social
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
vertice, vertice, pseudogleizate): 25,4%; 4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388 ha (46,3%), cl a II-a 1876 ha (19,8%), cl. a III-a 2008 ha (21,2%), cl. a IV-a 11278 ha (11,9%) și cl. a V-a 76
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
era reprezentată în principal de agricultură, însă această ramură a avut de suferit din cauza climei secetoase și a lipsei pădurilor. În proporție importantă era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
era cultivată vița de vie (până în 4.500 de hectare), fiind cunoscute podgoriile din zona Hușiului. Suprafața arabilă era de peste 138.000 de hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
hectare, adică circa 65% din suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
s-a numit Kelencze. Locuitorii săi, tot timpul majoritatea români, au numit-o T(y)elința. Componenta etnică de factură românească a așezării reiese și din denumirile date variatelor forme de relief a dealurilor, a văilor și a ,câmpurilor”(pământul arabil, situat in diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
ființă grădinița de copii din satul Batoți prima educatoare fiind Balu C. Ana. În satul Tismana prima școală a fost înființată în anul 1919 și a fost asigurat un venit anual prin dotare cu un teren de 5 ha pământ arabil, de cea mai buna calitate. Până în 1992 neavând local propriu a funcționat în casa locuitorului Stefan Dobrin . Noul local de școală a fost inaugurat în 1972 în satul Tismana și în anul 1940 în satul Batoți. La Devesel probabil că
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Ca activitate predominantă este pomicultura. În cadrul suprafeței agricole ponderea importantă o au pășunile și fânețele care reprezintă circa 85% din suprafața agricolă, fapt ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului sunt prezente și urme ale modelării antropice. Astfel, cea mai extinsă acțiune antropică o constitue arătura, la
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
diverse, însa majoritatea se ocupa cu agricultura. Ținând seama de criteriul sortimentului și producției marfă, satul se încadrează preponderent în zona de creștere a animalelor și de cultură a cerealelor, zona cu cea mai mare pondere în teren agricol și arabil al țării. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, ținând seama de condițiile favorabile dezvoltării acestei ramuri economice, luând în considerație așezarea geografică a localității cât și bogățiile solului. Terenul este lucrat particular și în mod asociat prin societăți și asociații
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
1880, numărul lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din plasa Dumbrăveni, realizată în anul 1920, biserica luterană din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune, 2 iugăre 993 stânjeni și, respectiv, 1 iugăr 251 stânjeni pădure. În groapa viilor deținea 1455 stânjeni de teren arabil. În poiană avea patru terenuri arabile, cu suprafețele de 787 stânjeni, 1148 stânjeni, 1 iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului redus de credincioși evanghelici și în conformitatea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune, 2 iugăre 993 stânjeni și, respectiv, 1 iugăr 251 stânjeni pădure. În groapa viilor deținea 1455 stânjeni de teren arabil. În poiană avea patru terenuri arabile, cu suprafețele de 787 stânjeni, 1148 stânjeni, 1 iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului redus de credincioși evanghelici și în conformitatea cu Legea pentru reformă agrară, Comisia
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]