11,545 matches
-
(n. 16 aprilie 1927, Deva - d. 30 august 2014, Paris) a fost un scenograf român de teatru și film. A realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la realizarea filmelor "Anotimpuri", "De-aș fi... Harap
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]
-
a fost vizionat de 1.515.070 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-o cronică publicată în 1975 în revista „Cinema”, jurnalista Eva Sârbu descria astfel acest film: "„Un film frumos, care n-are nevoie de frumusețe. Un film gingaș, care trebuia să fie necruțător. Un film duios, care trebuia să fie
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
înger al morții care vine să constate cât de pregătit pentru confruntarea cu justiția imanentă e Mircea. Și totuși, filmul relevă rara ambiție a unui dialog viu, spontan, firesc și, uneori, chiar cu umor.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera că filmul "Tată de duminică" se înscrie printre filmele care prezintă „un univers fictiv, o Românie paralelă”.
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
A înțelege sau nu" al prozatorului și jurnalistului Radu Cosașu (pe genericul filmul s-a scris că scenariul a fost realizat după ideea lui Radu Cosașu). Filmul intitulat "" a fost regizat de tânăra Cristiana Nicolae, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a intrat în faza de producție în ianuarie 1973. Filmările au început la 3 mai 1973 și au fost finalizate în vara aceluiași an. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Versurile recitate în film
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
a fost vizionat de 1.636.340 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film au scris cronici apreciative la adresa acestui film, evidențiind subtilitatea exprimării ideilor de către cineastă. Astfel, Manuela Gheorghiu scria următoarele: "„Filmul aduce în evocarea activităților ilegale ale Partidului Comunist Român și ale Uniunii Tineretului Comunist viziunea unei noi generații
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
Bucur fuge... Principalul merit al regiei e transfigurarea împrejurărilor impuse de convenție într-o vibrantă poveste de dragoste despre întâlnirea, în fața ecranului, a două suflete-surori. Totuși prea multe secvențe cad victime unei poetizări livrești.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
ebraică). Volumul reprezintă rezultatul unor serii de întâlniri avute între anii 2001-2002, ale unor cercetători ai Holocaustului din Israel, Germania , alte țări ale Europei și Statele Unite. Atelierele de studii prin intermediul cărora au avut loc discuțiile au utilizat istoriografia, literatura și cinematografia, în studierea principalelor narațiuni ale victimelor, ale perpetratorilor de crime și a martorilor, în situații diverse din timpul Holocaustului. Unele articole din carte au fost introduse ulterior în Anuarul Institutului Leo Baeck, 2004. Rezultatele Conferinței pe tema „Vecini de moarte
Institutul Bucerius () [Corola-website/Science/325391_a_326720]
-
multă atenție în momentul lansării sale. În ciuda lungimii sale de 3 ore și deși uneori acțiunea devine prea lentă, s-a dovedit a fi un film extrem de popular care i-a asigurat lui Jacques Feyder un loc de frunte în cinematografia franceză. Recepția critică a filmului a fost împărțită, în special făcându-se obiecții asupra performanței actoricești a Staciei Napierkowska; ea era o dansatoare și o actriță bine-cunoscută de mulți ani, dar nu mai era în perioada ei de glorie, ca
Atlantida (film din 1921) () [Corola-website/Science/325437_a_326766]
-
-și regăsească echilibrul moral. Ruxandra și Alexandru își dau seama că se iubesc în continuare și renunță la divorț, iar astfel Codreanu își reia cursele aeriene ca pilot. Scenariul filmului a fost scris de dramaturgul Mihai Vasilescu, debutant în domeniul cinematografiei. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București cu sprijinul Departamentului Aviației Civile. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Filmările de pe aerodromul aviației sportive au fost realizate la Aeroclubul „Aurel Vlaicu” din București, operatorul care a
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
a fost vizionat de 1.435.358 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Zbor periculos" este „un alt film despre aviatori scris de un aviator
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
a fost vizionat de 1.733.403 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând subiectul neverosimil și naiv. Spre exemplu, în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Fiul munților" este "„cam
Fiul munților () [Corola-website/Science/325965_a_327294]
-
România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând subiectul neverosimil și naiv. Spre exemplu, în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Fiul munților" este "„cam naiv ”", dar copiii i se păreau simpatici. Criticul Tudor Caranfil nu a
Fiul munților () [Corola-website/Science/325965_a_327294]
-
liber "Dă-i drumul, fă-mă fericit"), atribuită adesea în mod incorect filmului original "Inspectorul Harry". În 2005, ea a fost votată într-un sondaj realizat de Institutul American de Film că a șasea cea mai memorabilă replică din istoria cinematografiei. Președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, a folosit replică "make my day" într-un discurs din martie 1985 în care amenință să se folosească de dreptul de veto față de legile privind creșterea impozitelor. Cand a candidat pentru funcția de primar al localității
Întoarcerea inspectorului Harry () [Corola-website/Science/325948_a_327277]
-
a fost vizionat de 1.655.923 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Majoritatea criticilor au remarcat ecranizarea fidelă de către regizorul Iulian Mihu a romanului lui Marin Preda. În acest sens, Eva Sârbu scria următoarele: "„«Marele singuratic» este, fără îndoială, o adâncă plecăciune pe care cinematograful o face în fața literaturii. Ca film, el
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
nu era decât pretext. Ilustrativ și static, în ciuda montajului Gabrielei Nasta (Pr. ACIN), fără a reuși să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
fost fratele său mai mic Mihai (Mișu). De la Mircea, Mihai a învățat să cânte la chitară sau să facă fotografii. Din dragostea sa pentru copii artistul proiectează un orășel al artelor destinat celor mici. Proiectul cuprindea ateliere de pictură, sculptură, cinematografie, un observator astronomic ba chiar și o mică capela numită capela îngerilor. Din păcate proiectul nu a fost agreat de edilii orașului nici înainte nici după revoluție și nu a mai fost realizat. El mereu i-a învățat pe copii
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
Peter Lehman și William Luhr afirmă: ""Petrecerea" poate fi foarte bine unul dintre cele mai radicale filme experimentale din istoria Hollywoodului; de fapt, acesta poate fi singurul cel mai radical film de când stilul lui DW Griffith a început să domine cinematografia americană." Istoricul de film Saul Austerlitz a scris: În ciuda caracterului jignitor al feței maronii a lui Sellers, "Petrecerea" este unul dintre cele mai bune filme ale sale... Luând o pagină de la Tati, acesta este o comedie neorealistă, lipsită intenționat de
Petrecerea (film) () [Corola-website/Science/324949_a_326278]
-
unul dintre cei mai mari artiști din muzica hip hop. El și-a început cariera ca membru fondator al controversatului grup de muzică rap, N.W.A., și mai târziu a avut o carieră solo de succes în muzică și cinematografie. În 1992, s-a căsătorit cu Kimberly Woodruff, și împreună au patru copii. Tot în 1992, el s-a convertit la Islam. De la mijlocul anilor 1990, Cube s-a concentrat mai mult asupra actoriei, cariera sa muzicală trecând pe locul
Ice Cube () [Corola-website/Science/327399_a_328728]
-
Grigore (Gore) Ionescu (n. 3 ianuarie 1926, București - d. 14 octombrie 1978) a fost un operator și director de imagine de film român. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Erupția" (1957), "Valurile Dunării" (1960), "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Serbările galante" (1966), "Faust XX" (1966), "Comedie fantastică" (1975) și "Povestea dragostei" (1977). El a colaborat în principal cu regizorul Ion Popescu-Gopo. S-a născut la 3
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
se aflau regizorul Cezar Grigoriu și operatorul Gore Ionescu. Necrologul său din revista Cinema a fost scris de regizorul Ion Popescu-Gopo și avea titlul „Gore”; regizorul scria despre Grigore Ionescu că a fost "„modelul unui cineast scormonitor în tehnica viitorului cinematografiei, a realizat primele probe de actori pe peliculă magnetică, scria materiale pentru extinderea folosirii casetelor magnetice (...) ”". În același număr, prozatorul Nicolae Velea a scris și el un articol emoționant intitulat " Condeiul mi se apleacă...". În studiul „Românul s-a născut
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
pentru a-și păstra un birou important la Geneva, organizației i-a fost oferită asistență din partea Franței de a înființa o ramură executivă (Institutul Internațional de Cooperare Internațională) la Paris în 1926. CICI a lucrat îndeaproape cu Institutul Internațional de Cinematografie Educațională (în ) înființat la Roma în 1928 de Guvernul Italian. Acesta a funcționat până în 1946, când a fost preluat de UNESCO.
Comisia Internațională de Cooperare Intelectuală () [Corola-website/Science/327437_a_328766]
-
de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.917.483 spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 martie 2001, fiind vizionat de încă 11.021 spectatori. "Frații Jderi" se află astfel pe locul 20 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Adrian Popovici și Steve Attridge au scris un scenariu inspirat din romanul "Fiul risipitor" (1947) de Radu Tudoran. Filmul, care trebuia să poate inițial titlul de "Povestea unui secol", a câștigat concursul de proiecte din 2005 al Centrului Național al Cinematografiei și i s-a acordat un credit financiar rambursabil fără dobândă în sumă de 430.000 RON. CNC și-a suplimentat apoi finanțarea la 6,5 milioane de lei. Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
Cinematografiei și i s-a acordat un credit financiar rambursabil fără dobândă în sumă de 430.000 RON. CNC și-a suplimentat apoi finanțarea la 6,5 milioane de lei. Acest film a fost realizat cu susținerea Centrului Național al Cinematografiei și cu sprijinul Societății Române de Televiziune, Ogilvy Group - România, BV McCann-Erikson, Media Investment Communication, Optimum Media Direction, Artisfilmproduktion Gmbh, Transeuro Film & Lab și a Fundației Artis. El a fost produs de Artis Film Romania, producător executiv fiind Cornelia Paloș
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
fost prezentat la diferite festivaluri de film: "Eva" a obținut unele premii și nominalizări și anume: Ca urmare a faptului că filmul "Eva" a fost selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo, Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei i-a acordat producătorului filmului (SC Artis Film Romania SRL) un sprijin financiar nerambursabil în sumă de 257.049 lei pentru producția filmului "Cernozaurii" și un alt sprijin financiar în aceeași sumă pentru producția filmului " Se caută o mamă".<ref
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]