KorAP: Find »[drukola/base=compensatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...440 441 442 ...483 >

12,065 matches

Corola-website/Law/89458_a_90245

dar nu mai mult de 31% nichel și 20% sau mai mult, dar nu mai mult de 22% crom, clasificate cu codul CN, ex 7223 00 19 (codul TARIC 7223 00 19*10) și originare din India. 2. Taxele vamale compensatorii definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele: Producător Rata taxei vamale (%) Cod TARIC adițional Drawmet Wires Pvt. Ltd, B-482, Industrial Area, Bhiwadi, India 8,5 A001 Indore Wire Company Ltd, Near Fort, Indore 452 006(MP

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
societății legate de producție, vânzările interne și la export ca rezultat al schimbării numelui. După consultarea cu comitetul consultativ, Comisia modifică corespunzător regulamentul prin actualizarea listei societăților beneficiare de taxe vamale individuale. Articolul 2 1. Sumele depuse ca taxe vamale compensatorii provizorii pe importurile originare din India conform Regulamentului (CE) nr. 619/1999 se percep definitiv ca taxe vamale impuse definitiv. Sumele depuse în plus față de taxele vamale compensatorii definitive se eliberează. 2. Prevederile menționate în art. 1 alin. (4) se

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
de taxe vamale individuale. Articolul 2 1. Sumele depuse ca taxe vamale compensatorii provizorii pe importurile originare din India conform Regulamentului (CE) nr. 619/1999 se percep definitiv ca taxe vamale impuse definitiv. Sumele depuse în plus față de taxele vamale compensatorii definitive se eliberează. 2. Prevederile menționate în art. 1 alin. (4) se aplică de asemenea perceperii definitive a sumelor depuse ca taxe vamale compensatorii provizorii. Articolul 3 Procedura privind importurile de sârme din oțeluri inoxidabile cu un diametru mai mic

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
1999 se percep definitiv ca taxe vamale impuse definitiv. Sumele depuse în plus față de taxele vamale compensatorii definitive se eliberează. 2. Prevederile menționate în art. 1 alin. (4) se aplică de asemenea perceperii definitive a sumelor depuse ca taxe vamale compensatorii provizorii. Articolul 3 Procedura privind importurile de sârme din oțeluri inoxidabile cu un diametru mai mic de 1 mm originare din Coreea se încheie. Sumele depuse provizoriu ca taxe vamale compensatorii provizorii pe importurile originare din Coreea conform Regulamentului (CE

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
asemenea perceperii definitive a sumelor depuse ca taxe vamale compensatorii provizorii. Articolul 3 Procedura privind importurile de sârme din oțeluri inoxidabile cu un diametru mai mic de 1 mm originare din Coreea se încheie. Sumele depuse provizoriu ca taxe vamale compensatorii provizorii pe importurile originare din Coreea conform Regulamentului (CE) nr. 619/1999 se eliberează. Articolul 4 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
Corola-website/Law/89456_a_90243

REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 1599/1999 din 12 iulie 1999 privind impunerea unei taxe vamale compensatorii definitive și perceperea definitivă a taxei vamale provizorii impuse pentru sârmele din oțeluri inoxidabile cu un diametru de 1 mm sau mai mare, originare din India și încheierea procedurii privind importurile de sârme din oțeluri inoxidabile cu un diametru de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
membre ale Comunității Europene1, în special art. 14 și 15, având în vedere propunerea Comisiei după consultarea Comitetului Consultativ, întrucât: (A) MĂSURI PROVIZORII (1) Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 618/19992 (denumit în continuare "regulamentul provizoriu"), a impus taxe vamale compensatorii provizorii la importurile de sârme din oțeluri inoxidabile cu diametru de 1 mm sau mai mare (denumite în continuare "sârme groase din oțeluri inoxidabile" sau "produsul în cauză"), originare din India și Republica Coreea (denumită în continuare "Coreea") și clasificate

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
fi ascultate. (3) Comisia a continuat să cerceteze și să verifice toate informațiile necesare pentru concluziile definitive. (4) Toate părțile au fost informate despre faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande: (i) impunerea de taxe compensatorii definitive la importurile din India și perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxe vamale provizorii asupra acestor importuri; și (ii) încheierea procedurii privind importurile din Coreea fără instituirea de măsuri. S-a acordat acestora o perioadă timp în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
11) Guvernul Indiei (GI) și nouă producători exportatori au susținut că aceste sisteme, prezentate în motivele 14 - 25 și 26 - 35 din regulamentul provizoriu, au fost evaluate greșit de către Comisie în ceea ce privește valoarea subvenției și a volumului avantajelor pasibile de măsuri compensatorii. Ei au susținut în special că evaluarea avantajelor de către Comisie în cadrul acestor sisteme a fost incorectă, deoarece numai restituirea taxei vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit în continuare "regulamentul de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit în continuare "regulamentul de bază"). (12) Comisia a recurs la următoarea metodă pentru a stabili dacă PBS și DEPB constituie subvenții pasibile de măsuri compensatorii și, dacă este cazul, pentru a calcula volumul beneficiului. Conform art. 2 alin. (1) lit. (a) pct. (ii), Comisia a ajuns la concluzia că aceste sisteme implică o contribuție financiară din partea GI, în măsura în care încasările guvernamentale (taxele vamale de import) nu

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
ca componente au dreptul la beneficii PBS și DEPB. În consecință, PBS și DEPB nu cad sub incidența prevederilor din anexele I și III. Deoarece această excepție la definiția subvențiilor conform art. 2 nu se aplică, avantajul pasibil de măsuri compensatorii este o scutire din suma totală a taxelor de import datorate normal asupra tuturor importurilor. (15) Din cele de mai sus reiese clar că scutirea suplimentară de la plata taxelor de import constituie baza de calcul a sumei pentru beneficiu numai

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de import nu au fost colectate sau rambursate pentru producția exportată în cadrul Comunității. Deoarece o astfel de reducere va reduce marjele de dumping, nu este relevant în cadrul anchetei anti-subvenție, deoarece PBS și DEPB au fost considerate deja pasibile de măsuri compensatorii pe baza prevederilor regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor vamale de import

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
anti-subvenție, deoarece PBS și DEPB au fost considerate deja pasibile de măsuri compensatorii pe baza prevederilor regulamentului de bază, din motivele menționate mai sus. Așa cum s-a explicat mai sus, când se descoperă că o asemenea subvenție pasibilă de măsuri compensatorii există, avantajul beneficiarului corespunde cu suma totală a taxelor vamale de import neachitate de către producătorul exportator ale tuturor tranzacțiilor de import. În acest sens, nu este rolul Comisiei de a reconstitui PBS și DEPB pentru a determina care produse sunt

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
tuturor tranzacțiilor de import. În acest sens, nu este rolul Comisiei de a reconstitui PBS și DEPB pentru a determina care produse sunt fizic încorporate și care nu sunt. În plus, trebuie accentuat faptul că analizele cu privire la aplicarea de măsuri compensatorii unui sistem și reducerea pentru factorii de producție incorporați fizic sunt complet diferite în ceea ce privește scopul, metodologia de calcul și baza legală. Scopul examinării acestei reduceri, în cadrul anchetelor anti-dumping este de a adapta valorile normale. Examinarea aplicării măsurilor compensatorii într-un

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de măsuri compensatorii unui sistem și reducerea pentru factorii de producție incorporați fizic sunt complet diferite în ceea ce privește scopul, metodologia de calcul și baza legală. Scopul examinării acestei reduceri, în cadrul anchetelor anti-dumping este de a adapta valorile normale. Examinarea aplicării măsurilor compensatorii într-un sistem în cadrul anchetei anti-subvenții are ca scop determinarea avantajelor conferite de acest regim exportatorului. În plus, metodologia de calcul este diferită în anchetele anti-dumping și cele anti-subvenții. În cazurile anchetei anti-dumping, reducerea este acordată numai exportatorilor produselor în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
anti-subvenții beneficiile sunt examinate în relație cu totalul exporturilor pentru toate produsele și toate destinațiile, conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază și a "Ghidului pentru calculul volumului de subvenție în cazul anchetelor taxelor vamale pasibile de măsuri compensatorii" (denumit în continuare "Ghidul de calcul")4. (18) GI și nouă dintre producătorii exportatori au mai argumentat că Comisia ar fi trebuit să examineze dacă a existat de fapt o restituire suplimentară a taxelor vamale pe materiile consumate în procesul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
efectiv în procesul de producție și nici un sistem de verificare dacă acești factori de producție au fost efectiv importați. (22) GI și nouă producători exportatori au considerat că Comisia a apreciat incorect valoarea creditului licenței DEPB ca pasibilă de măsuri compensatorii în locul valorii nete la vânzare a licenței. O societate a precizat că taxele achitate pe vânzarea licenței trebuiau scăzute din suma totală a subvenției. (23) Conform prevederilor actuale aplicabile DEPB, o societate care a obținut licențele poate alege între două

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
barele șlefuite din oțeluri inoxidabile. (25) Comisia a aplicat aceeași metodologie, ca în procedura utilizată în cazul antibioticelor 5 și a barelor din oțeluri inoxidabile 6. Conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază, volumul subvenției pasibilă de măsuri compensatorii a fost determinat prin repartizarea valorii subvenției totale la nivelul exporturilor totale. Deoarece subvențiile de export nu aveau legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie. Recurgerea la această

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie. Recurgerea la această metodologie nu a avut drept consecință contabilizarea dublă a beneficiilor care fuseseră deja calculate ca pasibile de măsuri compensatorii în cazul barelor de oțeluri inoxidabile, deoarece subvențiile au fost repartizate pe ansamblul exporturilor. (26) O societate, Raajratna Metal Industries Ltd. a contestat metodologia utilizată de către Comisie pentru calculul beneficiului în cadrul sistemelor PBS și DEPB. Aceasta a afirmat că ar

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
perioada anchetei. Această sumă, conform societății respective, ar trebui repartizată pe cifra de afaceri corespunzătoare exporturilor produsului în cauză pentru a calcula beneficiul. (27) Comisia consideră că, dacă va fi acceptat acest argument, efectul va fi de a aplica măsuri compensatorii beneficiilor potențiale în contradicție cu beneficiile reale obținute în cursul perioadei de anchetă. Nu se poate considera că o societate a beneficiat de o subvenție dacă aceasta n-a făcut uz de credit; Comisia a hotărât deci că volumul total

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
medii utilizate de producătorii exportatori indieni care au cooperat. Acest mod de procedură este conform art. 7 alin. (3) din regulamentul de bază care precizează că dacă subvenția poate fi raportată la achiziționarea bunurilor fixe, valoarea subvenției pasibilă de măsuri compensatorii se calculează prin distribuirea subvenției pe o perioadă care reflectă amortizarea normală a bunurilor de capital din industria în cauză. În lumina acestor prevederi, nu este corect să se utilizeze perioada de amortizare comunicată de această societate. În consecință, cererea

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
economică pentru a evita fraudele. În consecință, această solicitare nu poate fi acceptată. În ceea ce privește calculul marjei de subvenție, Comisia a utilizat metodologia mediei ponderate ca baza cea mai potrivită pentru stabilirea marjei de subvenție. 5. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (35) Luând în considerare concluziile definitive de mai sus, pe baza diferitelor sisteme, volumul măsurilor compensatorii stabilit pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Carnet de conturi DEPB EPCGS Impozit pe venit Total Bhansali Bright Bars 4,1% 14

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
de subvenție, Comisia a utilizat metodologia mediei ponderate ca baza cea mai potrivită pentru stabilirea marjei de subvenție. 5. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (35) Luând în considerare concluziile definitive de mai sus, pe baza diferitelor sisteme, volumul măsurilor compensatorii stabilit pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Carnet de conturi DEPB EPCGS Impozit pe venit Total Bhansali Bright Bars 4,1% 14,4% 0,0% 0,0% 18,5% Devidayal 0,0 % 18,4% 0,0% 0,0

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
abordarea costului suportat de guvern decât cea a beneficiului conferit beneficiarului și a invocat în acest sens art. 19 alin. (4) și art. 6 alin. (1) lit. (a) și anexa lit. (k) și (l) din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASCM). (38) Se consideră că prevederile citate de GC nu se aplică programelor de împrumuturi în discuție. Art. 19 alin. (4) din Acordul ASCM stipulează că nu se percep taxe compensatorii care să depășească valoarea subvenției acolo unde aceasta există

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
k) și (l) din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASCM). (38) Se consideră că prevederile citate de GC nu se aplică programelor de împrumuturi în discuție. Art. 19 alin. (4) din Acordul ASCM stipulează că nu se percep taxe compensatorii care să depășească valoarea subvenției acolo unde aceasta există, calculate pe baza beneficiului conferit. Această prevedere a fost respectată încă de la adoptarea reglementărilor explicite pentru calculul subvenției în cazul împrumuturilor, și anume art. 5 și 6 lit. (b) din regulamentul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]