11,067 matches
-
asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte pendulând între paroxism și amânare - sau irigate intermitent de eros târziu, Poeme lasă la vedere frecventarea dependentă a manierei lui Nichita Stănescu. Prozaicul cotidian, fabulosul anodinului, bricabracul citadin, desacralizarea miturilor, intersectarea textelor străine în textul, devenit apocrif, al propriei memorii, toate ecouri ale contextului postmodern al deceniului al nouălea, traversează versurile din Păsări apocrife, dar nu renovează în substanță scrisul lui O., rămas fidel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul de fugă (I-II, 1985-1990), de proză scurtă - Alb (2000), eseuri - Etica spiritului revoluționar (1975), Hamlet-între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a. Povestirile Casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
regim. SCRIERI: Maestrul de lumini, București, 1985; „Tainele inimei”, București, 1988; Faust repovestit copiilor lui..., București, 1991; Povestiri din lumea nouă, București, 1996; Îngerul de la benzinărie, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Povestitori II, RL, 1985, 18; Marian Papahagi, Școala cotidianului, TR, 1985, 27; Nicolae Manolescu, Un prozator realist, RL, 1985, 35; Iorgulescu, Prezent, 327-330; Dan Culcer, „Maestrul de lumini”, VTRA, 1986, 3; Dimisianu, Subiecte, 270-275; Holban, Profiluri, 430-432; Mircea Iorgulescu, Lozul cel mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
cursuri de vară” la Institutul Școlilor din Cernăuți, ca „învățător de matematică” la școala din Frosna. În 1954 intră la Facultatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic din Chișinău, pe care o va termina în 1959. Devine redactor la cotidianul „Tinerimea Moldovei”, un timp este șomer, apoi pleacă „la pământurile de țelină” din Kazahstan, ca reporter al aceluiași ziar, care acum apărea în limba rusă. Între 1965 și 1967 urmează, la Moscova, Școala Superioară de Cinematografie, secția de scenariști; se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
felul de a fi al lui Delaoancea, protagonistul romanului Vămile, se recunoaște o trăsătură proprie prozei moderne: tendința de a înfățișa un erou în formare. Delaoancea este confruntat cu „vămile” vieții de toate zilele, cu multele și măruntele probleme ale cotidianului. Știe că nu mai poate rămâne „un copil minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Mircea Damian și Stoian Gh. Tudor, la „umorul proletar”: „evocă umoristic, pe urmele lui Bacalbașa, mizeriile vieții de cazarmă și stenografiază nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
la Slavici, fără intenția de a specula în vreun fel observația directă. Portretul "negativ", realizat de Mircea Cărtărescu prin tehnica colajului, era menit nu să defăimeze personalitatea poetului, ci să evidențieze și o altă dimensiune circumscrisă spațiului reprezentării, inserției în cotidian, ignorată tacit de către criticii și apologeții ulteriori ai acestuia în raport cu imaginea idealizată, confecționată după chipul și asemănarea operei. La rândul lui, Luchian realizează un portret la maturitate al poetului și-i trimite lui Titu Maiorescu o fotografie după acest portret
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să rămână ceea ce este, chiar dacă există niște adepți ai „coborârii literaturii În stradă”. Antimetaforismul este egal cu antiliteratura Desubstanțializarea lumii, omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere, retorica, practica textuală, fragmentarismul, cultivarea luciditații ironice, spiritul livresc, parodierea, cultul realului, al cotidianului, În dauna idealizarii și imaginației sunt trăsături Întâlnite În foarte multe situații cu mult Înainte de proclamarea postmodernismului. Cei mai importanți reprezentanti ai postmodernismului poetic românesc s-au folosit de formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În lirica lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un asemenea pas ar trebui să ia acțiunea În serios și s-o ducă la final, capătă alergie, pentru că Întotdeauna la noi au existat „alte priorități”. Un profesor universitar de la Timișoara, critic și istoric literar, Într-un interviu dat ziarului Cotidianul, făcea o afirmația: care nu ne onorează: „Am devenit o țară de analfabeți. Ar trebui să ne uităm În jur ca să observăm că nu suntem În stare să terminărm edițiile clasicilor noștri.” În cazul lui Marin Preda, unul din clasicii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale povestirii. Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al doilea plan, al irealului. Cele două planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Urgentarea înființării unui depozit de carburanți pentru unitățile militare și autoritățile civile stop. Asigurarea combustibilului circa 1 1/2 vagon pe zi pentru uzinele Belaevca fără de care orașul este amenințat să rămână și fără apă stop. Intensificarea propagandei și prin cotidienele din București, deoarece singura gazetă care apare într'un număr restrâns este insuficientă pentru numărul populației. Ziare cu avionul. COMANDANT SECUND C.M. ODESSA COLONEL, ss. C. Carp653 C. Carp No. 5498 din 6 Decemvrie 1941. *) Adnotări: "431-6 XII-20"; "Expeditor Borcea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de vîrstă, acest al doilea context fiind cel care se referă la educația adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cooperării între Statele Unite și România era Biblioteca Americană din București. Pînă în luna decembrie a primului an, 1972, mai mult de 4.000 de persoane au vizitat această instituție. Biblioteca avea 7.000 de cărți, 180 de hărți și trei cotidiene: "New York Times", "Washington Star-News" și "Christian Science Monitor". Faptul că biblioteca funcționa independent de Ambasada Americană era foarte important, căci era singura instituție de acest gen din blocul sovietic 1543. România a continuat să aplice aceeași politică externă de tous
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motiv serios de iritare în ceea ce privește relațiile între București și Washington. Și Moscova era îngrijorată, căci Pacepa deținea informații despre Pactul de la Varșovia. Administrația americană nu a pomenit nimic despre această trădare și singura informație apărută în presa americană provenea din cotidianul vest-german "Die Welt". Consilierul Departamentului de Stat, Matthew Nimitz, a sosit, în septembrie, la București, pentru a-l "mîngîia" pe Ceaușescu, însă nemulțumirea președintelui român nu era ușor de domolit 1957. Cel mai mult pare să fi suferit Nicolae Nicolae
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratate 1978. Acest document era important pentru Ceaușescu nu atît pentru conținutul lui, cît prin faptul că era o finalitate prin el însuși. Președintele român îl putea prezenta ca pe o mărturie a aplicării unei politici externe active și autonome. Cotidianul "Scînteia" avea să facă deseori referiri la ultimul protocol sau acord semnat de guvern. În mai, în vreme ce Departamentul de Stat și cel al Comerțului pregăteau informațiile necesare pentru cererea anuală a președintelui de prelungire a derogării legate de emigrarea din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că Bucureștiul este receptiv la problemele drepturilor omului ridicate de țările occidentale 2085. Audierile, deși nu au avut nici un impact asupra relațiilor româno- americane, au determinat o reacție promptă din partea lui Ceaușescu. Pe 29 octombrie, într-un interviu publicat de cotidianul norvegian "Afterposten", președintele român a criticat importanța pe care o dădeau americanii libertății de emigrare. Nimeni nu poate avea un viitor mai fericit în altă parte decît acasă. De aceea, noi nu am încurajat tendința unora de a se lăsa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare evaluare, specific procesului didactic în general, cu concretizări din cel de educație fizică și sport. Eficiența activităților de predare-învățare se raportează la rezultatele și performanțele concrete, realizate cotidian de elevi/sportivi și se evaluează în vederea adoptării unor decizii și măsuri adecvate ameliorării și optimizării continue a respectivelor procese. 2.3.1. Componentele evaluării Evaluarea este o interogație permanentă și fundamentală cu privire la valoarea rezultatelor unei activități, la calitatea și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și Elvira Enea la desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi cu ceva, să nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva. Orașul lui Bacovia avea teatru, filarmonică, un cotidian, un cenaclu literar. Vorba de undă verde, „Ai stofă!”, a profesorului Leahu, care îmi văzuse versurile, mi s-a părut venită din cer. Aveam 17 ani când, la îndemnul și cu sprijinul său, am citit în cenaclul regional „N. Bălcescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
talentele autentice și autonomia esteticului. Au fost invitați scriitori de prestigiu din țară, au avut loc schimburi de idei cu alte cenacluri, s-au publicat primele plachete colective, s-a editat revista „Jurnalul literar” (la început ca pagină organizată în cotidianul regional, apoi ca publicație autonomă, în 4 ori 8 pagini), s-a lansat recitalul liric „Poetul în Cetate”. În alți trei ani, cenaclul s-a extins la profilul literarartistic. Aceste trepte pregătitoare au făcut posibile inaugurarea, în 1969, a unui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Istorie și Artă Bacău), care s-a transformat apoi în plăcere. Studiul integral a apărut în Carpica/1978. Datorită generozității domnului Constantin Călin, atunci redactor-șef al Ateneului, am ucenicit în perioada următoare, publicând recenzii în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
bine făcut și atât de folositor spre utilitatea și armonia vieții. Ce păcat că oamenii zilelor noastre, într-o prea mare majoritate, nu găsesc timp și nici nu consideră necesar de a se opri măcar cât de puțin din goana cotidianului spre satisfacerea doar a plăcerilor materiale, nu se opresc, zic, în fața acestor minuni ale trecutului materializate acum în obiecte de folosință muzeistică prea puțin căutate și prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]