11,169 matches
-
literară, ne declară el, nu există: orfan și abandonat, autorul Desperado descurajează orice încercare de a fi înfiat, afiliat. Rețeta lui amestecă tot ce găsește în bucătăria istoriei literare, orice procedeu e bun. Nu mai e vorba deci de refuz creator, ci de aglutinare. Erou În vreme ce autorul vânează o rețetă de succes, eroul astfel construit e o ființă păguboasă. Pe parcursul romanului înaintează orbește, iar finalul îl lasă descumpănit, în așteptare. Textele Desperado sunt texte cu un unic erou egocentric, care manipulează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Trebuie de fapt să te supui voinței pricepute a autorului, care cere comuniune absolută, nimic mai puțin. Te conduce în locul unde tu ești el. Iei parte la un ritual sacru (imaginația romancierului); romanul devine comuniune, ești inclus într-o inteligență creatoare. Lectura lui Ackroyd este o experiență copleșitoare. Cartea începe cu anunțarea unui fapt istoric: în 1711, al nouălea an al domniei Reginei Anne, s-a votat un act al Parlamentului pentru ridicarea a șapte noi biserici parohiale în orașele Londra
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bine". Printre liderii grupului, e menționat "structuralistul psihanalitic Jacques Lacan", care explicase cum că "gândesc unde nu exist și prin urmare exist unde nu gândesc". Ne aflăm în fața unei schimbări care poate anula gândirea. Ultimul țel, acela de a "greși creator" a fost atins, iar Bradbury se declară uluit că "e nevoie de atât de mulți critici să ne ajute să nu înțelegem nimic". Iată o frază care etichetează interesant spiritul vremii: Bătea peste toate vântul schimbării și venise vremea lectorului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu totul de pe scenă. Dacă Yeats căuta să fie o conștiință trează și organizată, urmașii lui experimentaliști caută confuzia: propria creație îi surprinde pe nepregătite. Textele lor par un flux de asociații întâmplătoare. În miezul acestei pânze de păianjen, inteligența creatoare e mai bogată ca niciodată, dar e și infinit mai nerăbdătoare decât arhitectura solidă tradițională. Nerăbdarea lui Eliot și Joyce în fața vorbelor leneșe, care nu pot spune totul deodată, a fost greu de uitat. Poezia e și acum derutantă, sare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o comuniune absolută. Cât pe ce să-l aduci pe cititor la punctul unde se transformă în autor. Lectura e parte dintr-un ritual sacru, care e în fond imaginația ta. Ești conștient de faptul că îți creezi un lector creator? PA. Mă bucură dacă cititorii intră în lumea pe care le-o deschid și o recreează. Mare parte din înțelesul operei mele stă în intenția de a construi o realitate alternativă. Mai bine zis o realitate mai intensă, în care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
N-am niciun răspuns la întrebarea ta. Nici nu prea știu eu ce e imaginația. Niciodată n-am înțeles prea bine. Student: Din experiența Dvs, care cărți plac mai mult cititorului, cele mai îndelung pregătite ori cele în care spiritul creator și sensibilitatea autorului primează? PA: Nu e nicio diferență. Din câte-mi dau eu seama, nu interesează pe nimeni atunci când te citește dacă sau cât te pregătești. Nu contează decât să le placă ce scrii. Ce le pasă lor că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
moral, inovator? DL. Nu am căderea să-l descriu pe "David Lodge" autorul implicit al cărților mele aștept s-o facă cititorii și criticii. ianuarie 2001 4.12. Timothy Mo: "Critica literară de valoare cred că trebuie să fie la fel de creatoare ca romanul" Lidia Vianu: Eroii tăi sunt, cel puțin la prima vedere, solitari. Construiești în jurul lor un sentiment bizar de comunitate defamiliarizantă. Care e comunitatea unde te simți acasă și ce societate descrii de fapt în cărțile tale? Timothy Mo
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
interesează părerile lor? Dacă da, ce fel de critică preferi? TM. Nu mă interesează să citesc critică, iar ceea ce s-a scris despre mine e în mare parte rizibil, dar critica literară de valoare cred că trebuie să fie la fel de creatoare ca romanul, și în același timp fidelă textului pe care îl analizează. Tot așa cum nu are rost nici să scrii romane dacă nu reflecți fidel natura umană. 22 septembrie 2004 4.13. Eva Salzman: New York LIDIA VIANU: Te-ai născut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
incitante ale științei medicale contemporane. Marile cerințe de idei, tehnologiile terapeutice de bază și personalitățile proeminente care, de-a lungul timpului, au ilustrat medicina teoretică și practică sunt prezentate sistematic și lămuritor în această scriere. Se insistă aici asupra aspectelor creatoare ale medicinei, subliniindu-se semnificația filozofică și metodologică fondatoare a doctrinei hipocratice. Este acordată importanța cuvenită medicinei bizantine, iudaice, arabe, indiene, chineze, japoneze și în mod predilect medicinei europene ca perspectivă de mondializare. De o atenție deosebită beneficiază evoluția de-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nivelul superior al cunoașterii medicale, de aceea John Locke o situează deasupra cunoașterii demonstrative. Rolul intuiției, în dezvoltarea medicinei ca știință, este capital. Kant o localizează sensibilității umane, căreia cunoașterea, gândirea, inteligența îi sunt implicate luminând percepția descoperitoare de soluții, creatoare de conexiuni, pentru că ea este înțelegere pe bază de cunoștințe corect asimilate și de experiență autentică, productivă. Intuiția este expresia spiritului medical, gata oricând să întrevadă soluția căutată. Nu întâmplător facem aceste sublinieri. Intuiția și înțelegerea sintagmei: medicina - filosofie, știință
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pitecantropul din Java, și sinantropul din peștera ȘUKU-TIEN, nu departe de Pekin, de la omul de Neanderthal, de Grimaldi și Cro-Magnon la omul de acum 5.000 de ani și până astăzi, ființa umană și-a afirmat și afirmă scânteierea sa creatoare, dragostea sa de viață. în apărarea ei, omul paleoliticului din epoci imemoriale, adică al sutelor de milioane de ani și până pe la 12.000 de ani î.Chr., a fost succesiv cioplitor în piatră, vânător și culegător, apoi șlefuitor, uneltitor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Eufrat, în Mesopotamia, ei înșiși gânditori și luptători cunoscuți. Babilonul, Ninive, cetăți fruntașe în istorie, ies spiritual din perimetrul lor. Roata și metalurgia, carul cu boi și corabia cu pânze, comerțul (contactele interumane), templele și zeii, omul și neastâmpărul său creator, schimbă viața locului, a stepelor Siriei și a podișurilor iraniene, extinzându-se spre zona aluvionar fertilă a Golfului Persic. Sumerul antic atestă arheologic civilizație și cultură. În spațiul acesta, numit de unii paradisiac, cu agricultură înfloritoare, canale de transport și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dornici de-o altă viață. Dinastii și regi vestiți ca Thutmosis II, Ramses II și III, Athotis I au adoptat comportamentul Nilului fertilizator. științele și artele au înflorit, odată cu întreaga viață egipteană. Valea Nilului a devenit valea unei sinteze etnice, creatoare a unei civilizații care și astăzi uimește. Cu zeci de dinastii, începând cu „Vechiul Regat“ al creării piramidelor și până la „Imperiul Nou“, al celor optsprezece dinastii și până-n ultima mie de ani dinaintea erei creștine, egiptenii au asimilat și au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea cuvântului creator a hranei absolute, (Huh) și cel al cunoașterii cosmice (Sia). Faraonii Egiptului, înțelepți, au cooperat spiritual și profitabil cu acești zei concentrând și ilustrând povestea creatoare a lumii într-o epocă, rămasă vie în istorie. Schimbând fața solului și a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea cuvântului creator a hranei absolute, (Huh) și cel al cunoașterii cosmice (Sia). Faraonii Egiptului, înțelepți, au cooperat spiritual și profitabil cu acești zei concentrând și ilustrând povestea creatoare a lumii într-o epocă, rămasă vie în istorie. Schimbând fața solului și a așezărilor, egiptenii au contemplat și cerul și veșnicia. Efemerul, accidentalul n-a constituit o preocupare expresă pentru egipteni. Natura imuabilă în esența ei i-a îndârjit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
specializare, așa cum remarcă și Herodot. Înțelepciunea este simbolizată de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arte, filosofie, medicină. Scurți sau înalți, blonzi și bronzați, cu ochi albaștri și negri, supli și viguroși, cerebrali și sentimentali, comunicativi și reținuți, activi și visători, temperați și explozivi, grecii antichității au sintetizat omenirea, redând-o eternității prin ipostaza ei creatoare. Grecia antropologică a atras și reținut aproape o mie de ani, tot ceea ce etniile de contact au avut mai genial. Evident, această forță de atracție și asimilare n-o putea avea oricine, mai ales într-un spațiu amenințat de neastâmpărate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
maximum de dezvoltare și afirmare pe la 1600 (î.Chr.). Din nou cucerită de Ahei, ea, care dăduse vestita ceramică minoică se pare și roata — preluată de la alte popoare, Creta orașelor înfloritoare, e transformată de învingători, în ruine. Dar spiritul ei creator e preluat de întreaga lume elenă. După Herodot, participarea cretanilor cu 80 de corăbii la războiul Troiei, a însemnat și începutul declinului lor. Cei care au rămas dintre insulari, tot Herodot o spune, au fost asimilați. În acest timp, puterea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la oaste de la un medic al regelui, filosofului și profetului Zalmoxis. De asemenea în Iliada și Odiseea se întâlnesc fapte și elemente medicale din vremuri ce-l preced pe Hippocrat iar medicii respectivi, practicienii evocați de Homer Hippocrat a asimilat creator știința și practica medicală și le-a dus ca nimeni altul mai departe. Hippocrat s-a născut pe la 460 î.Chr. în insula Cos din Marea Egee. Tatăl său era medic din școala lui Asklepios cu care unii afirmă că se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1932). Într-un îndelung bioproces gestant, acest spațiu a atras ca un nemaiîntâlnit magnet, asimilând, noii veniți pe cât a fost cu putință, sau coexistând, atunci când asimilarea nu se întrevedea. Cetatea Romei înfloritoare economic, afirma o civilizație în care medicina preluase creator din civilizația și cultura greacă. Romanii au fost preocupați prioritar de igienă. încă din secolul VII î.Chr. construiseră apeducte cu bazine de decantare și rezervoare; sisteme de canalizare; servicii sociale de sănătate pentru armată, căci serviciul militar dura până la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sale au influențat farmacopeea romană, bizantină, arabă și occidentală. Călătoriile sale l-au ajutat. A fost medic militar cu discernământ și spirit științific. Tratatul său de medicină universală a fost, timp de secole, consultat și tradus. Dioscorides și-a asimilat creator înaintașii, maeștri de medicină. În metodologie mai ales, se afirmă Soranos din Efes, specializat în toate domeniile medicinei, format în școala din Alexandria. El vine la Roma la sfârșitul secolului I e.n. în timpul împăraților Traian și Adrian. Soranos a scris
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Face observații clinice pertinente, mai ales privind căile respiratorii și digestive, chirurgia hemoroizilor etc. Recomandă ca în prepararea unor medicamente să se rostească rugăciuni creștine. Tetrabiblionul său s-a impus ca o carte necesară chiar dacă era compilată. Pe lângă aceste personalități creatoare s-au format și excelat numeroși medici bizantini de curte, precum Theophranos Nonos de la Curtea lui Constantin al VII-lea Porphirogenetul. El a scris un Abreviar al întregii arte medicale. Pe lângă cele 287 de capitole ale acestui tratat, Nonos a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
supusă. Medicii evrei ajung și ei la curțile domnitorilor. Cei arabizați ajung și pe lângă califi. Unii intră în jocuri riscante, otrăvind adversari ai califului, cum a procedat medicul Shamakh cu imamul Idris. Unii medici evrei s-au distins pozitiv și creator ca Ishac Ibn Suleiman El Israeli, cunoscut și sub numele Isac Evreul (sec. X). „Marele prinț al medicinei“ care scrie Ghidul medicinei, Comentarii asupra lui Hippocrat și Galen, Aforisme, Glosar (medical), Scrisori asupra dieticii, Regimul de sănătate, Tratatul otrăvurilor, Urinele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Remarcă Jürgen Thornwald: Orașul cetate Harappa despre care am pomenit, dă la lumină probe despre protoistoria Indiei și a civilizațiilor autohtone. Ridicarea de asemenea orașe mari, canalizate, cu clădiri din cărămidă arsă tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru și de transport atestă înțelepciune. Uimitor fapt e însă existența scrisului și mijloacelor de scris, care sugerează ideile de bibliotecă și de școală, magiștri. La
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu practicile din țările arabe. MEDICINA îN TIMPUL RENAȘTERII EPOCILE STRĂLUCESC PRIN SPIRITUL ȘI EXCELENȚELE LOR Între medicina mileniului medieval și cea a Renașterii nu există discontinuitate. Prerenașterea este sincronă cu Evul Mediu târziu în care trăiesc Dante, Boccacio, Petrarca, Giotto, pictorul creator de școală, înaintemergător al Renașterii și autodeclarat urmaș al spiritului bizantin. în medicină, contemporanii lor sunt: Rolando de Parma (Chirurgia - 1264), Bruno de Longoburgo (Chirurgia Magna - 1252), Guy de Chauliac (Chirurgia Magna - 1363), Lanfranchi (Chirurgia Magna - 1290), Mondino dei Luzzy
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]