11,051 matches
-
expozanți la sala Atheneului: Arthur Verona, Nicolae Grant și Ștefan Popescu. La analiza pe care o face lucrărilor acestor trei pictori se mai adaugă câteva considerații despre Juan Alpar (Ioan Alexandru Paraschivescu) socotit, mai degrabă, un pictor minor 504. Sunt demne de menționat digresiunile pasionante ale lui Alexandru Bogdan-Pitești, în jurul unui tablou banal, cuminte, al lui A. Verona, tablou înfățișând un țăran stând întins pe iarbă. Tabloul îi provoacă criticului un delicios derapaj stilistic de o plastică rafinată, diferită de abordarile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
538, al cărui autor nu este menționat, relevă popularitatea temei și felul în care ea se conjugă cu un mod de întrebuințare decadent. Don Juan-ul modern, milionarul monden, succesor al lui Cassanova, răsfoiește albumul cuceririlor, ilustrativ pentru un cosmopolitism erotic demn de un prinț oriental: semiramide, "impresioniste", bovarice intelectuale, morfinomane, diabolice d'aurevilliene, nimfomane dedicate baudelairian răului, erotomane mistice etc. Fatalitatea își face apariția odată cu intrarea în scenă a Salomeei. Desenul feminității decadente recapitulează o parte dintre clișeele genului, gura roșie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern. S-a instaurat o noua fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Autorul citat avansează două aprecieri demne de reținut și luat În considerare. Una se referă la faptul că simultan cu dezvoltarea unei Înțelegeri mai calitative a pieței, ținând cont de nevoile și de satisfacerea clientului s-a trecut de la o economie bazată pe ofertă la una
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Albrecht, K., 2007, p. 112). „Radarele sociale” sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc, din comportamentul nostru, semnale diverse exprimate de noi prin dimensiunea prezență, semnale ce-i fac pe ceilalți să ne considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților de marketing, autenticitatea sau tendința spre minciună, acoperire a unor defecte, Încercarea de manipulare, inducere În eroare etc. 4. (C) Claritatea este abilitatea de a ne
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, „modern” devenit „modernism”, apoi „neomodernism”, În sfârșit, „postmodernism” ori „transmodernism”. S-au scris despre aceste manifestări literare multe pagini, deseori gratuite, pentru că, de ce să n-o spunem pe cea dreaptă, s-a depus o trudă demnă de o cauză mai bună, despre ceea ce nu există. Chiar teoreticienii Înfocați au Început să se Îndoiască de existența acestora concepte. „Modern” (fr. moderne, lat. lit. modernus) se traduce prin termenii comuni din limba română vorbită, „nou”, „recent”, „actual”. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sens și numele date personajelor lui Filimon sunt grăitoare: Andronache Tuzluc (nume de rezonanță turceasca), Chera Duduca, Chir Costea Chiorul. În opoziție cu aceștia, apar boierii de neam, de tipul banului C., sau a lui Gheorghe, ale căror fapte sunt demne de laudă. Asemenea viziune este specifică epocii la care se raportează acțiunea romanului. Însă, În Înțelegerea conținutului acestuia, nota realistă, arta cu care scriitorul construiește acest prim tip de parvenit din literatura noastră, sunt elementele dominante, limitele amintite neputând scădea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-o Înjunghie pe „muierea nesocotită”, dar se stăpânește În cele din urmă, „se Înduplecă ”: „iți făgăduiesc că de poimâne nu vei mai vedea (,,sânge”).... și mâne iți voi da un leac de frică”. Planul diabolic al lui Lăpușneanul este demn de a sta alături de intrigile marilor creații romantice europene. Scenariul e urmat de autor cu o măiestrie inegalabilă. Întâlnirea cu boierii la Mitropolie este antologică. Trei momente se disting În fața cititorului: sosirea domnitorului la Mitropolie, un fel de prolog la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu mărinimie și dispreț, o bună parte din avere. În gestul lui e o răzbunare, dar și o eliberare morală. Prin Tanase-Vasilescu-Lumânăraru și Nae Gheorghidiu, Camil Petrescu părăsește problemele de conștiință, și rămâne În plan social. Observația subtilă relevă tablouri demne de o largă frescă socială. Lumânăraru Îl concurează pe Nae Gheorghidiu la cumpărarea unei fabrici, iar Nae Gheorghidiu, printr-o stratagemă bancară, Îl anihilează pe Lumânăraru și-l scoate din concurență, umilindu-l. Asociația lor este una banditească, pusă sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești în cursul celui de-al doilea război mondial a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod invariabil fie legionarilor, fie doar unor "elemente declasate" din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat sute de disidenți. Pe 4 mai a început al doilea val de arestări în masă, în urma căruia au fost închise peste o mie de persoane 374. Nimeni nu ținea cont de protestele Washingtonului. Berry spunea că aflase, din surse demne de încredere, că Moscova este în spatele acestor arestări. Sovieticii considerau că Groza permisese prea multă libertate prin faptul că lăsase partidele de opoziție să se consolideze. Această consolidare era compensată prin arestări și acuzîndu-i pe cei arestați de aderare la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
devenit o țară ce oferă mari șanse Occidentului"1071. În presa americană apăreau, de asemenea, și articole ce relevau atitudinea de independență față de Moscova, pe care o adoptase Bucureștiul. Mai ales ruperea României de Uniunea Sovietică în cadrul Națiunilor Unite era demnă de remarcat. Pe 19 noiembrie, România se opusese pentru prima dată sovieticilor și sprijinise o moțiune latino-americană ce arăta necesitatea unui studiu pentru denuclearizarea Americii Latine"1072. În plus, Bucureștiul înlocuise "Timpuri noi", o ediție în limba română a jurnalului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a Națiunilor Unite 1235. Vizita lui Maurer a iscat o serie de evenimente care, luate în ansamblu, dovedeau că relațiile româno-americane aveau o bază solidă. În martie, Ceaușescu i-a făcut lui Richard Nixon, fostul vicepreședinte al Statelor Unite o primire demnă de un înalt funcționar de stat. Nixon era copleșit. El a scris în memoriile sale: "oriunde mergeam, oamenii ne întîmpinau cu manifestări de prietenie"1236. Pe 24 iulie, Ceaușescu informă Marea Adunare Națională despre recentul progres privind relațiile între Washington
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1989 Primul an fără "Clauza națiunii celei mai favorizate" Autorii aveau de gînd să încheie această carte cu momentul suspendării Clauzei și într-adevăr, trecuse de atunci un an și jumătate, timp în care nu s-a petrecut nimic demn de a fi consemnat. Însă, pe 25 decembrie 1989, în ziare și la radio se trîmbița una și aceeași știre, confirmată de altfel și de televiziune: Nicolae și Elena Ceaușescu muriseră. Izgoniți, arestați și judecați, "geniul Carpaților" și soția sa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1.8). Axa verticală reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic stabilit de cărturarii ardeleni. Spre exemplu, în ciuda faptului că îi pozitivează pe daci, zugrăvindu-le un portret colectiv demn, Kogălniceanu reproduce teza exterminării totale a dacilor. După ce a răpus Sarmisegetuza, Traian și-a continuat expedițiile cu o armată de 300.000 de soldați, înaintând până dincolo de Siret, Prut, Nistru și Nipru, ajungând până la Bug și Don, cu scopul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivă fiind organizată în interiorul cadrelor statului. Independența. Ferm ancorată încă în paradigma latinistă a Școlii Ardelene, literatura didactică din această perioadă absoarde totuși o influență romantică sensibilă în pozitivarea retrospectivă a dacilor. Dacă la cărturarii luminiști ardeleni dacii nu erau demni de atenție istoriografică, odată cu mutația romantică are loc o schimbare de optică, a cărei zenit se va împlini în dacismul care va irumpe în cultura română prin lucrările lui Nicolae Densusianu. Primul pas în această direcție a fost făcut chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară", Mircea Eliade (1937) profetiza antropologic asupra creării omului nou de către revoluția spirituală dezlănțuită de Mișcarea legionară. ("Mișcarea legionară va aduce cu sine nu numai restaurarea virtuților neamului nostru, o Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv anul 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor. De asemenea, demnă de remarcat este tendința regățeană a istoriografiei naționale, i.e., scrierea unei istorii etno-politice a elitei conducătoare, ceea ce face ca istoria Transilvaniei să fie puternic marginalizată datorită faptului că a fost condusă de domni de origine etnică non-română. Originea. În secțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originii nobile a coloniștilor primește o lovitură de grație prin afirmația că "unii coloniști nu erau romanizați [!] [...] alții vorbiau grecește [...] dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând în școli și armate "bestii [umane] gata de a fi ucise" în "abatorul" războielor purtate în numele națiunii (Hervé, 1910, pp. 46, 92). Singurul război demn de a fi purtat de masa de dezmoșteniți este războiul civil, războiul de clasă în care Hervé își proiectează speranțele politice pentru succesul revoluției socialiste. Refuzul total al militarismului decurge ca atitudine necesară din această denunțare a războiului între națiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în fapt, a întregii suflări a "națiunii noastre socialiste", programul schițează cea mai mistificată versiune a trecutului național, în care miturile naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea. Pentru realizarea unei învățări eficiente sunt necesare următoarele condiții minime: relația profesor-elev să se bazeze pe încredere reciprocă; modelul ales trebuie observat cu atenție; imitațiile reușite să fie întărite pozitiv; atât profesorul cât și elevul să aibă un comportament demn de a fi imitat. * Învățarea prin înțelegere (comprehensiunea). În antrenament, ca și în viață, ne confruntăm adesea cu probleme care trebuie rezolvate fără sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a artei poetice. Nu era vocația mea. După câțiva ani, în perioada bucureșteană, Constanța Buzea are meritul de a mă fi lecuit de poezie. Cu sensibilitatea nativă pe care o aveam, urmărind cu stăruință fenomenul poetic, scriind cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, aș fi îngroșat rândurile celor mediocri. La ce bun? Tot atunci, dar în Gaudeamus, ai debutat și în ipostaza de critic, publicând o recenzie la romanul Coborând, de Paul Georgescu. Judecând după ce ai încredințat până
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. A doua: „Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare prozator rural al nostru și poate cel mai mare romancier pe care la dat limba română. Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. Două certificate demne de istoria literaturii române. Vă mulțumim! VASILE ORAC: Fiecare carte are universul ei Stimate Vasile Orac, la sfârșitul lunii octombrie ați deschis, la Galeriile „Arta” din Bacău, o excelentă expoziție de grafică de carte, desen și pastel. De ce ați ales
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]