11,280 matches
-
Violență în familie cunoscută și sub numele de violența domestică (abreviat VD) , abuz domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă (abreviat VI), poate fi definită pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea. Violența domestică
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă (abreviat VI), poate fi definită pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea. Violența domestică are mai multe forme precum agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijență) și privarea economică. Conștientizarea, percepția, definirea și documentarea violenței domestice diferă substanțial
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
conviețuirea. Violența domestică are mai multe forme precum agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijență) și privarea economică. Conștientizarea, percepția, definirea și documentarea violenței domestice diferă substanțial, în funcție de țară și epoca. În anul 2009 în România, numărul victimelor violenței domestice era de 12.161 de persoane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 38% dintre femeile ucise la nivel mondial sunt ucise de către partenerii lor. În
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijență) și privarea economică. Conștientizarea, percepția, definirea și documentarea violenței domestice diferă substanțial, în funcție de țară și epoca. În anul 2009 în România, numărul victimelor violenței domestice era de 12.161 de persoane. Conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 38% dintre femeile ucise la nivel mondial sunt ucise de către partenerii lor. În România există o lege - "Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicata
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
3 al acestei legi este: Legea recunoaște următoarele tipuri de violență în familie: violență verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența spirituală. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (denumită și Convenția de la Istanbul) are următoarea definiție: Violența domestică include toate actele de violență apărute într-o relație de tip familial între rude de sânge, rude prin alianță, soți sau concubini. Indiferent de factori că etnia, mediul cultural de
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
violență în familie: violență verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența spirituală. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (denumită și Convenția de la Istanbul) are următoarea definiție: Violența domestică include toate actele de violență apărute într-o relație de tip familial între rude de sânge, rude prin alianță, soți sau concubini. Indiferent de factori că etnia, mediul cultural de proveniență, educația, culoarea pielii, starea economică, femeile sunt victime predilecte
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
actele de violență apărute într-o relație de tip familial între rude de sânge, rude prin alianță, soți sau concubini. Indiferent de factori că etnia, mediul cultural de proveniență, educația, culoarea pielii, starea economică, femeile sunt victime predilecte ale violenței domestice, sintagma folosindu-se în vorbirea curentă pentru a desemna, de obicei, violența bărbatului împotriva partenerei sale. Violența domestică se poate manifestă prin: Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
sau concubini. Indiferent de factori că etnia, mediul cultural de proveniență, educația, culoarea pielii, starea economică, femeile sunt victime predilecte ale violenței domestice, sintagma folosindu-se în vorbirea curentă pentru a desemna, de obicei, violența bărbatului împotriva partenerei sale. Violența domestică se poate manifestă prin: Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
mediul cultural de proveniență, educația, culoarea pielii, starea economică, femeile sunt victime predilecte ale violenței domestice, sintagma folosindu-se în vorbirea curentă pentru a desemna, de obicei, violența bărbatului împotriva partenerei sale. Violența domestică se poate manifestă prin: Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. (Sewall et alii, 1996). În domeniul sociologiei, cercetătorii lipsiți de perspectivă de gen și-au limitat studiile la identificarea și explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. (Sewall et alii, 1996). În domeniul sociologiei, cercetătorii lipsiți de perspectivă de gen și-au limitat studiile la identificarea și explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de sănătate mintală) și a cauzelor generale de natură socială și economică (sărăcie, lipsa educației, șomaj, apartenența la grupuri sociale defavorizate etc.) Unele studii de specialitate leagă violența domestică de zonă paupera a societății
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
cauzelor individuale ale fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de sănătate mintală) și a cauzelor generale de natură socială și economică (sărăcie, lipsa educației, șomaj, apartenența la grupuri sociale defavorizate etc.) Unele studii de specialitate leagă violența domestică de zonă paupera a societății, ignorând cu desăvârșire faptul că ea se produce și în familiile cu un nivel de trai decent sau în cele foarte bogate. Numeroase studii nu au făcut altceva decât să investigheze relațiile de familie, considerând
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
zonă paupera a societății, ignorând cu desăvârșire faptul că ea se produce și în familiile cu un nivel de trai decent sau în cele foarte bogate. Numeroase studii nu au făcut altceva decât să investigheze relațiile de familie, considerând violența domestică o problemă a cuplului (Jones, 1994: 5). Teoriile feministe văd însă acest tip de violență ca fiind reflectarea unei structuri patriarhale, care are drept scop subordonarea femeilor. Violența domestică este o formă de control social care are la bază mituri
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
au făcut altceva decât să investigheze relațiile de familie, considerând violența domestică o problemă a cuplului (Jones, 1994: 5). Teoriile feministe văd însă acest tip de violență ca fiind reflectarea unei structuri patriarhale, care are drept scop subordonarea femeilor. Violența domestică este o formă de control social care are la bază mituri și prejudecăți legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale societății (justiția
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
bază mituri și prejudecăți legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale societății (justiția, poliția, Biserica, sistemul sanitar etc.) încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe: Pedepsirea actelor de violența domestică a însemnat însă depășirea dihotomiei public/privat, care justifică în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagma “ceea ce
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
20). Răspunsul societății se manifestă deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme de comportament. Violența domestică este perpetuata de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe: Pedepsirea actelor de violența domestică a însemnat însă depășirea dihotomiei public/privat, care justifică în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagma “ceea ce este personal, e politic”, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat faptul că la fel ca sfera
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
depășirea dihotomiei public/privat, care justifică în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagma “ceea ce este personal, e politic”, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat faptul că la fel ca sfera publică, cea privată (domestică) este controlată tot de relații de putere; în ambele cazuri, dominația masculină este considerată a fi naturală. De aceea, oamenii tind să fie mai toleranți atunci cand bărbatul își bate partenera, pentru că violența este considerată o modalitate de manifestare a dominației
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
pentru că violența este considerată o modalitate de manifestare a dominației masculine în cadrul familiei patriarhale. În aceste condiții, dreptul la viață privată a fost mult timp înțeles ca fiind libertatea taților și soților de a-si disciplină copiii și soțiile. Violența domestică are efecte devastatoare asupra femeii. Îi afectează sănătatea fizică, îi periclitează sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți. Efectele pe termen lung se circumscriu tulburărilor post-traumatice de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor naturale. Extrem de afectați sunt și copiii cuplului care asistă la actele de violență sau devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
Marin, Russo, 1999: 24). Că orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate: În România de dinainte de 1989 nu a existat nicio statistică oficială sau cercetare științifică privind violența domestică. Deși cazurile de violența domestică erau destul de răspândite, fenomenul a fost ignorat din motive pur ideologice. După 1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates for
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
1990, au fost realizate studii de mică întindere, care nu oferă însă o viziune de ansamblu asupra acestui tip de violență. În raportul organizației americane Minnesotta Advocates for Human Rights, “Lifting the Last Curtain” (1995), se constată faptul că violența domestică este o problemă frecvență în România; statul român apare că neîndeplinindu-și obligațiile privind protejarea femeilor de violențele comise în familie sau sancționarea adecvată a soților violenți și dezvoltarea unor programe juridice, politice, administrative și culturale, cu scopul de a
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
fost adoptată prima lege extrapenală împotriva violenței în familie, care a fost ulterior modificată în 2012 (când s-au introdus ordinele de protecție), și în 2014. În anul 2012, statisticile arătau că 75%-80% dintre femei sunt abuzate în spațiul domestic (verbal, psihologic, fizic, sexual). Cu toate acestea, în general, Poliția intervine doar pentru a aplana conflictul și pentru a aplica amenzi contravenționale agresorului. În aceste condiții, în România, femeile preferă să continue să locuiască împreună cu soțul violent, decât să ceară
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]
-
aplana conflictul și pentru a aplica amenzi contravenționale agresorului. În aceste condiții, în România, femeile preferă să continue să locuiască împreună cu soțul violent, decât să ceară ajutor instituțiilor statului. La nivelul societății românești, se observă faptul că actele de violența domestică sunt considerate “probleme ale cuplului” și privite drept comportamente tolerabile. Un exemplu concludent este dat de compararea rezultatelor a două sondaje de opinie: unul realizat în România - Barometrul de Gen (2000) - și unul în țările Uniunii Europene - Eurobarometrul 51.0
Violență în familie () [Corola-website/Science/321820_a_323149]