11,380 matches
-
Withman (1999) formulează: NU vă panicați, nu exagerați cu reacțiile; copilul este speriat și are nevoie de ajutor, iar panica pe care o manifestați îl poate face să-și retragă cuvintele; NU forțați copilul să vă spună și nu-l forțați nici să ascundă abuzul, față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în ritmul lui! NU verificați informațiile date de copil prin confruntarea lui cu agresorul căci stresul poate fi prea mare pentru copil și riscul va fi retragerea celor spuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezintă liberi de orice traumă. Important este, așa cum spunea K. Wilber (2005, p. 250) să devii „martorul destinului, nu victima lui”. Unii, după confruntarea cu o traumă, chiar dacă pentru o vreme simt că pilonii sufletești le-au fost retezați, au forța să-și mobilizeze resursele interioare, să găsească strategii pansatorii, pentru ca, în final să-și recupereze coeziunea și rectitudinea ființei. Alții, rămân cu ancorele frânte și nu se pot redresa nici măcar acceptabil decât prin ajutor. Sindromul de stres posttraumatic este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru părinții săi. Realizarea acestui deziderat presupune o derulare procesuală, lină, fără exagerări și animozități. Foarte importantă este respectarea timpului optim de la care trebuie să înceapă acest travaliu și care se plasează în jurul vârstei de un an și jumătate. A forța precocizarea acestei deprinderi înaintea datei respective este anacronică și fantezistă întrucât antepreșcolarul nu e utilat motric, cerebral și lingvistic pentru a răspunde adecvat unei asemenea cerințe. După ce copilul a împlinit vârsta de 18 luni, arborând o atitudine destinsă și binevoitoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adultul cu care povestește. în funcție de vârsta copilului, adultul poate să-l țină în brațe sau să se așeze lângă el, cuprinzându-i umerii, sau să-i țină mâna; povestea trebuie depănată doar atât timp cât copilul își menține atenția, fără a-l forța, fără a-l obliga atunci când nu mai e atent (lipsa de atenție este o modalitate de protecție atunci când trăirea emoțională e prea intensă, nu mai poate fi suportată); copilul poate să întrerupă cu întrebări (întrebările pot fi semn al interesului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de pierdere semnificativă sau chiar de traumă, ci și ulterior evenimentului. Ce se întâmplă cu experiența dobândită involuntar de comunitate. Comunitățile sunt obligate să funcționeze, să și protejeze membrii, într-o lume dinamică, în schimbare, adesea impredictibilă. Evenimentele ce apar forțează comunitatea să se schimbe, valorizează potențialul de adaptabilitate și flexibilitate a comunității. O conștientizare a condițiilor dinamice curente și o antrenare a abilităților și resurselor va favoriza reacțiile adecvate și reziliența comunităților, în confruntare cu situația de criză. O reprezentare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putea fi rezolvată dacă ar exista un supra-principal al unei organizări politice care să aibă ca sarcină monitorizarea nivelului total de efort de respectare a instituțiilor impus cetățenilor („costul legii”), calitatea bunurilor și serviciilor furnizate colectiv și posibilitatea de a forța principalii și agenții să Îmbunătățească performanțele față de ambele criterii, plus dorința de a face asta. În cazul imposibilității unui astfel de supracontrolor al atribuțiilor și În cazul imposibilității de a controla supracontrolorul Împotriva tendinței sale de a extrage rentă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
propriile țări. Acestora li s-a oferit ocazia să facă parte din structuri europene și internaționale de securitate, dar, În același timp, au Început să se deruleze programe specifice de democratizare cu finanțări primite din Occident. Toate aceste mecanisme au „forțat” guvernele din Est să-și revizuiască propriile politici naționale și să asigure un climat de stabilitate și de Întărire a instituțiilor democratice; b) „regimul candidaturii pentru integrarea În Uniunea Europeană” (1995/1997-1999/2001). Odată cu semnarea acordurilor de asociere dintre statele Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poziție fermă În a recomanda țării noastre să adopte politici care să vizeze În primul rând stabilizarea țării. Situația romilor putea fi considerată drept un factor de instabilitate În Europa și, de aceea, au fost create instrumentele necesare care să forțeze guvernul român să adopte un climat de stabilitate În țară și să inițieze procesul de democratizare a instituțiilor centrale și locale. „Problematica romilor” a apărut pe agenda internațională mai degrabă ca o Îngrijorare (Gugliemo și Waters, 2005), ca ceva ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fiind Partida Romilor). Luând În considerare principalele evenimente de la nivel internațional din această perioadă, putem afirma că elita „autonomă” a avut câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
occidentale, iar orice raport negativ al organizațiilor internaționale non-guvernamentale ar fi fost o caracterizare negativă pentru țara noastră; b) programele de dezvoltare a societății civile, căci ea ar fi fost partenerul cel mai de Încredere al instituțiilor internaționale În a forța Guvernul să-și schimbe atitudinile și ar fi monitorizat cu atenție politicile naționale cu privire la minorități. Figura 6.1. Model de transfer 1 (1990-1997) Legendă: Instituții internaționale: Uniunea Europeană, Fundația pentru o Societate Deschisă (OSI), Organizația pentru Securitate și Cooperare În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
locale spre structurile guvernamentale, creându-se astfel premisele unui mediu descentralizat al politicilor, susținut de metoda consensuală ce predomină În practica politică a UE (Wallace, 1998; Buchan, 1993; Blumer, 1994; Scott, 1995). Wallace (1998) consideră chiar că, decât să se forțeze sau să se aștepte constituirea unui Euro-polity funcțional 1 prin impunerea unor modele (de exemplu, modelul descentralizării sistemice de tip „federație”2), se poate miza pe mobilizarea structurilor naționale care să susțină interese comune prin rețele transfrontaliere, consorții sectoriale și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și Bălți au fost arestate 1122 persoane, dintre care marea majoritate o constituiau intelectualii. În noaptea de 13 iunie 1941, au fost deportate din Basarabia circa 5000 familii. Numai în luna august 1940 din Moldova au fost trimiși la muncă forțată în întreprinderile sovietice din regiunile îndepărtate ale URSS 53.356 de tineri, iar în perioada 1944-1949 alte 80.000 tineri, dintre care mulți nu s-au mai întors niciodată. În timpul foametei provocate de autoritățile sovietice în anii 1946-1947, și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
turilor morale. Oamenii ajunși în pragul disper]rii din cauza r]zboaielor sau a lipsurilor materiale nu vor dezvolta un caracter moral corespunz]tor. De asemenea, adepții teoriilor lui Mo Tzi, respectiv Yangzhu se afl] în acceași situație, deoarece încearc] s] forțeze procesul de maturizare prin utilizarea cuvintelor și a limbajului, argumentându-și disocierile pe baza unor considerente de ordin natural. Cei doi folosesc un criteriu distinctiv de bâz] pentru a modifica tendința natural] spre o conduit] moral]: binele - r]ul și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nașterile voluntare prezint] un risc fâț] de viață femeilor, dar f]r] elementul de coerciție nu exist] o violare a dreptului la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la cap]ț este o responsabilitate dificil] și riscant], chiar și atunci când este voluntar]. F]r] îndoial] multe femei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea potrivit c]reia corectitudinea și incorectitudinea se refer] la ceea ce suntem sau nu motivați s] facem. În continuare, voi analiza aceast] idee. Problemă major] const] în ceea ce am numit „imaginea standard” a psihologiei umane. Această deoarece imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspect al concepției imaginii standard cu privire la dorinț] că stare psihologic] aflat] dincolo de sfera criticii raționale. Dac] acest lucru este corect, atunci încercarea realistului moral de a combina obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale trebuie considerat] un eșec. Suntem forțați s] accept]m c] motivele pe care le avem sunt caracterizate de o relativitate fundamental]. Ceva ce suntem motivați s] facem este relativ fâț] de ceea ce ne-am dori în anumite condiții ideale de reflecție și aceasta difer] de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii umane. Într-un text antic (Dissoi Logoi sau Argumente contrare; Robinson, 1979) asociat sofiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metafora celor trei valuri, adică în trecerea de la societatea agrară la societatea industrială și apoi la cea informațională; Naisbitt în postularea celor zece megatendințe ale sfârșitului de secol XX, de exemplu: trecerea de la societatea industrială la societatea informațională, de la tehnologia forțată la tehnologia înaltă, de la economia națională la cea mondială, de la perspectiva pe termen scurt la cea pe termen lung, de la centralizare la descentralizare, de la ajutorul instituțional la autoajutorare, de la ierarhii către rețele, de la opțiunea exclusivă către cea multiplă, de la democrația
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de societăți în concepția lui Luhmann trebuie să existe un grad suficient de discontinuitate în comunicarea dintre actori sau grupuri. Limitele sistemului social sunt atinse doar atunci când comunicarea încetează să mai apară. Practic acest mod de înîelegere a societății ne forțează să concepem sistemul global social contemporan ca pe o societate. Robertson (1992) vede teoriile globalizării venind în continuarea teoriilor modernizării, dar nu se limitează la ele, precum Wallerstein. "Globalizarea, conceptual, se referă atât la comprimarea lumii, cât și la intensificarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
frescă cinetică, deci, ca să inventez o formulă ce mi se pare adecvată pentru ceea ce ne propune Val Gheorghiu aici. 23 - 25 August 2006, Iași Liviu Antonesei Cuvînt înainte Nu e jurnal intim. De vreme ce stă sub semnul unei... convertiri. Una formală, forțînd oarecum regimul textului de cotidian să-și asume condiția... însemnării memoriale, să o mlădieze în atare măsură încît să-și piardă din urgența rubricii, pentru a cîștiga în durata meditației. Simplă convertire așadar, doar prin dispunerea în ritm zilnic, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
veniseră și alții, necunoscuți nouă pînă atunci, dar deveniți repede companioni simpatici, în fond, era o cozerie obișnuită, la o libație obișnuită (indicative întreținute de noi leneș prețios neologistic, tocmai pentru a ne menține într-un alexandrinism ironic), să nu forțăm, să nu supărăm pe nimeni, să lăsăm lucrurile așa cum sînt, doar să le survolăm un pic, la joasă altitudine, să nu aterizăm, nu, era încă o discuție, încă o vorbă de clacă, unul spunea una (cam același, cam aceeași), altul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mareșalul se prăbușește (împreună cu ceilalți trei condamnați). Antonescu se ridică și strigă: Mai trageți, călăilor, căci nu sînteți în stare să mă omorîți așa de ușor! Orice comentariu sună a impietate. 19 iunie A împlinit, alaltăieri, un an jumate. Este "forțat" să meargă pe jos. Cînd apare Toby, pufos și trepidînd, ăl mic s-apropie, întinde mînuțele la cățel, degetele rășchirate se mișcă spasmodic, cu un fel de poftă isterică. L-ar mînca pe Toby cu tot cu puf. Pictori. Pe un pod
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cineva, să știu că n-am rămas singur în fața cerului negru. Văd o nălucă traversînd scuarul. Mă apropii și, cu dreapta, îi ating umărul. Aud: Ești nebun, omule? Nu. 22 decembrie E de preferat pentru mai buna judecată a nu forța comparația, dar un film ca acela văzut, pe canalul 2, în una din seri, prin simbolistica lui subțire, te împinge, vrei nu vrei, să cauți comparația cu ce se întîmplă, cu ce s-a întîmplat în jur. În mare (deși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
golani" atunci titlul cărții lui Alexandru Paleologu Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor ar suna doar ca o ghidușă convertire a tragicului în glumă. Tragicul comunist în glumă anticomunistă. De unde: nu oricui îi este dat/îi stă bine să forțeze umorul. Ridendo castigat mores. Sîntem sceptici, dar măcar încercăm. 13 aprilie Cu frecvență aproape invariabilă, peste continentul Statelor Unite se abate cîte-un ciclon devastator, clintind, o clipă, superedificiul statal. Ciclon însă repede dat uitării. Nu și numele apocalipticei tornade, căreia gest
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ochi, cu agresivă impudoare. Încît, minute în șir, cei prezenți își masează mascat degetele rămase încă în crampă. Are ceva de gardiancă în făptura-i principial-sobră. Îi ceri mîna, să i-o săruți, gardianca se opune, insiști (de ce dracu'?), îi forțezi brațul, poate-poate, ea însă cîștigă, îți împinge atletic mîna la loc și-ți zîmbește congelat. Culmea e că, deși știu care-i este stilul, recidivez. Îmi place, masochist, gimnastica asta androgină. I-o fi pupat oare vreodată Ceașcă, neprincipial, mîna
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]