15,241 matches
-
harta României include atât "Basarabia" [actualmente Republica Moldova], cât și Cadrilaterul, exprimând cartografic tentația iredentismului românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propria viață pe altarul național al patriei atunci când aceasta i-o va cere), către un patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vinovăției criminale revine în totalitate tribunalelor, iar consecința pentru vinovăția criminală este pedeapsa, conform principiilor justiției retributive; b) vinovăția politică, a doua formă de vinovăție, cade în sarcina tuturor cetățenilor statului politic al cărui guvernământ a comis atrocități criminale. Jaspers insistă asupra faptului că fiecare cetățean este co-responsabil pentru faptele de care se face responsabil guvernul țării sale, și de aceea fiecare cetățean trebuie să poarte responsabilitatea politică pentru consecințele acțiunilor guvernului țării sale. "Fiecare este co-responsabil pentru modul în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care ordinea socială existentă reușește să instrumentalizeze trecutul în slujba agendei politice a prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamentează pe metodologia sistemică și comparatistă, dar și pe avantajul teoriei în cîmpul orientării paradigmatice. În acest sens, este observabil demersul analitic și printr-o simplă enumerare a cuprinsului manualului, a problematicii abordate. Astfel, dacă în prima parte s-a insistat cu temei asupra naturii și evoluției științei politice, cursul va prezenta apoi cu minuțiozitate aspecte privind participarea politică, analiza grupurilor și mișcărilor politice, investigarea și surprinderea problematicii alegerilor și sistemelor electorale. Întîlnim, totodată, în cadrul cursului de față, o prezentare riguroasă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și poate chiar mai mult în Italia, este puternic mediată de către partide. Unele analize ale participării politice în Europa și în Italia ar trebui, așadar, să acorde o importanță mai mare rolului partidelor (element asupra căruia Verba, Nie și Kim insistă relativ puțin în cercetarea lor comparată). Un alt element de forță în lista lui Barbagli și Maccelli constă în recuperarea, dintre formele participării politice instituționalizate, a unor comportamente pe care alți autori [ Barnes, Kaase și alții 1979] intenționează să le
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
europene au depășit limita de 500 de parlamentari: Franța cu 577, Italia cu 630, Marea Britanie cu 650 și Germania cu 652. Dintre acestea, numai Germania folosește un sistem electoral proporțional. Formulele proporționale Rămînînd în sectorul sistemelor electorale proporționale, trebuie să insistăm în mod special pe formula transpunerii voturilor în locuri. Există destule situații în care mici variații ale mecanismului pot produce variații semnificative la nivelul reprezentării parlamentare a partidelor [prezentări relevante cu exemple potrivite se găsesc în cea mai bună analiză
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
parte, se găsește partidul de integrare socială, avînd o organizare extinsă, permanentă, influentă, deschisă participării celor înscriși ("partidul poate conta pe membrii săi; se îngrijește de o mare parte din existența lor socială" [1956, 153]). După Weber, așadar, toți autorii insistă asupra importanței partidului de mase, îi atribuie un sens pozitiv, sugerînd tendința sa de afirmare difuză. S-ar părea că Neumann este cel mai explicit în această problemă: "în democrațiile moderne de masă, partidul a avut, în general, destule obligații
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fi inutil să căutăm o singură direcție de transformare a sistemelor de partide contemporane, pentru că este necesar să depistăm la ce condiții răspund diferitele transformări în curs. În legătură cu acest aspect există două interpretări fundamentale. Continuitate sau... Prima este cea care insistă pe o substanțială continuitate între sistemele de partide, odată formate și consolidate. Pentru a folosi definiția lui Duverger care a scris primul și independent de Rokkan și Lipset, cei care au evidențiat, totuși, "înghețarea" sistemelor de partide s-a configurat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din cauza multitudinii de parlamente existente acum, a diversității atribuțiilor lor, a varietatății sistemelor politice în care se situează și chiar pentru că există o oarecare confuzie analitică și interpretativă întreținută atît de politicieni, cît și de cercetători. Nu este cazul să insistăm asupra eventualelor diferențe conceptuale legate de terminologie, conform căreia parlamentele ar fi locurile unde se vorbește, adică locuri de dialog, de dezbatere, de discuție și de dialectică între reprezentanți și conducătorii partidelor, în timp ce adunările legislative ar fi locurile unde se
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să-și împartă votul între candidatul la președinție sau la funcția de guvernator al unui partid și candidații pentru Congres din alt partid. Pentru că alegătorii, cel puțin acel procent de aproximativ 50% dintre alegătorii americani care votează, continuă, ba chiar insistă să-și împartă votul, asta înseamnă că și ei consideră fondate preocupările fondatorilor: nici o concentrare de putere. Într-adevăr, nu sînt mulți alegători americani care își împart cu adevărat votul, probabil mai puțin de 15% dintre cei care votează, dar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o critică, este vorba despre o propunere de completare ce poate fi ușor aprobată, afectînd puțin eleganța tipologiei lui Lowi. Și fără această utilă completare se observă că Lowi a reușit să clasifice și să analizeze destul de bine politicile publice, insistînd asupra raporturilor între actori. În mod special, Lowi subliniază probabilitatea și relevanța intervenției mai mult sau mai puțin coercitive a autorităților în punerea în aplicare a politicilor publice, mai ales în cazul celor reglementative și redistributive, mai curînd decît distributive
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acele ședințe. În ședința din 11 oct. 197156, au vorbit: prof. Ilie Grămadă, care critică faptul că la cursuri nu sunt bine reprezentate realizările poporului, iar studentul Doru Țigău "a dezvoltat necesitatea confruntării științelor cu problemele vieții, cu greutățile ei, insistând apoi asupra sarcinilor care stau în fața asociației studenților pentru atragerea tuturor studenților la acțiunile sociale". Cosmovici Andrei propune patronarea laboratorului de orientare școlară de către Universitate, iar Gheorghe Bourceanu și cere sprijinul organizației în finalizarea cercetărilor studenților în întreprinderi. D.T.: Gheorghe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
238 de grupe de partid, 60 de organizații de bază și nouă comitete de partid la nivel de facultăți. Ați făcut planul de primire în partid? D.T.: Cum să nu?! Atunci am făcut planul. În '85, la IMF chiar am insistat pentru că IMF-ul dintre toate universitățile stătea cel mai prost la primiri în partid. S.B.: Da, dar observația lui Réné Duda este pe următoarea temă: în ședința Comitetului de partid de la IMF din 25 aprilie 1985, s-a pus în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
punct de vedere foarte în serios misiunea de organ al partidului, să dea materiale de pe poziție de partid. În legătură cu căminele culturale s-au publicat și se publică foarte multe articole despre activitatea acestora. Dar cred că ar trebui să se insiste nu pe faptul că nu există încălzire, ci mai ales pe conținutul muncii lor". Mihai Dumitriu răspunde criticilor: "Observăm că încă sunt referințe la munca noastră ce trec ușor peste o realitate: avem numai 28% din spațiul grafic al Scânteii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la învățământul de partid 10. O cauză a absenteismului este, potrivit lui Mihai Todosia, schematizarea: "Se pare că există o anumită tendință de sistematizare a învățământului politic, se abuzează prea mult de scheme. Este periculos să folosim acest sistem și să insistăm asupra modului de a-l ajuta pe om să gândească în mod politic prin evitarea tendinței de sistematizare. Modul politic de a gândi trebuie să fie elementul esențial pe care să-l aibă orice propagandist. Să-mi fie cu iertare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au făcut xerox. S. B.: În aceeași informare se arată că "la catedrele de socialism științific neajunsurile sunt și mai numeroase. Aici se mai resimte puternic tratarea istoristă a problemelor. Partea referitoare la capitalism este încă extinsă, fără a se insista suficient asupra problemelor social-politice ale capitalismului contemporan. Problemele structurii sociale, a relațiilor de clasă și a luptei de clasă sunt tratate după scheme vechi, nu sunt suficient generalizate și aprofundate problemele mișcării comuniste internaționale, ale mișcării socialiste, democratice și antiimperialiste
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
B.: Deci de aici a plecat ideea "Amfiteatrului" la Costinești. D. T.: Da, da, de aici a plecat. Astea au fost Galele "Amfiteatru", cel mai mare eveniment pe care eu l-am organizat. La "Amfiteatrul cinefililor" de la Iași, eu am insistat să programăm în ultima zi filmul O lume nebună, nebună, nebună, pentru că am considerat că este cel mai bun titlu pentru ceea ce bănuiam că se va întâmpla. Și s-a și întâmplat. O frumoasă nebunie! Riguroasa organizare a timpului liber
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era foarte bună. Se umpleau cantinele deoarece cluburile au apărut abia după 1982. S.B.: Se luau bilete, se dădeau bani? D.T.: Se făceau liste. S.B.: Nomenclatura ASC-ului avea prioritate, normal. D.T.: Ei, nu era chiar așa. Bineînțeles că eu insistam să vină și ASC-ul, că petrecerea era în organizarea noastră. Chiar voiam să ieșim în față cu șefi de ani, de organizații, președinți de facultăți ș.a.m.d. Dar am organizat revelioane și la CCTS, la care invitam activul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
UASC nu intervin în acest sens, nu publică în reviste. Unele articole sunt în sfera afirmațiilor generale, au o tentă didacticistă. Revista Dialog acordă o prea mare atenție "problemelor de formare culturală". Viața Politehnicii cuprinde prea multe aspecte, dar nu insistă asupra coordonatelor majore ale activităților organizațiilor. Ponderea textelor cadrelor didactice este prea mare. Nici organele de partid nu întreprind analize periodice ale revistelor și nu sprijină revistele în distribuirea prin rețeaua specializată în Iași. Care dintre critici erau îndreptățite? D.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sunt corecte. Este remarcată activitatea revistei Viața Politehnicii, care tratează problema integrării. Opinia este lăudată pentru anchete, interviuri și opinii, dar toate revistele sunt criticate pentru faptul că nu revin "pe urmele materialelor publicate", pentru că "organele de partid n-au insistat pentru ca factorii criticați să dea răspuns redacțiilor". Dar sunt neajunsuri: 1) "revistele n-au reușit să-și definească întrutotul un profil distinct": 2) "toate revistele acordă spații prea mari pentru colaborările profesorilor și chiar a unor condeieri din afară, considerați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
României, Lumea care avea studenți în România. Era vorba de Nigeria. Și tot o convingeam să vină cu cât mai mulți studenți nigerieni la studii în România. Și fiind informat că eu am o ședință tehnică de lucru, Nicu a insista de două-trei ori să cobor. Și am coborât, ratând astfel stabilirea unor strânse relații. Mi-au făcut-o, Nelu Stoica, Liviu Anton ... S. B.: Ați asistat când a aruncat balerina... D. T.: Asta voiam să spun. Când ne-am întors
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Americii Latine, la Rio de Janeiro, am trăit momente greu de suportat, întrucât la coborârea din avion, având asupra mea geanta în care se găsea corespondența diplomatică, am fost atacat de un bărbat care venea din direcția clădirii ("Sosiri") aeroportului, insistând să îi dau geanta diplomatică, motivând că la ieșirea din avion bagajul de mână trebuie lăsat la cele două locuri ocupate de mine și colegul pe care îl însoțeam. Norocul a constat în aceea că am rezistat tuturor încercărilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
între cele două mișcări, hindusă și musulmană, consta în ciocnirea între componentele politice care erau reconciliabile între ele; aceasta consta în opoziția Congresului Național Indian față de divizarea Indiei și insistența Ligii Musulmane, pe întreaga Indie, pentru o patrie independentă. Se insista de a se acorda dreptul de a conduce provinciile acolo unde membrii comunității erau majoritari, create de englezi în scopuri administrative, iar delimitarea granițelor nu era determinată de forțele politice care erau implicate. Liga Musulmană a acceptat Planul ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]