11,111 matches
-
136]. Pe ansamblul subeșantionului București, Ploiești, s-au evidențiat trei principale surse de informare, în medie: cărțile 26%, prietenii 20% și medicii 17%. * În privința BTS tinde să crească la informare contribuția specialiștilor (19,8%). * Părinții, rudele constituie o sursă relativ modestă de informare (max. 13%). * Școala este subreprezentată (max. 2,8%), fiind devansată de internet și mass-media (în medie 7,8%) (Figura 65). * Figura 65. Repartiția surselor de informare privind controlul sarcinilor, BTS și viața sexuală pentru lotul din București și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
secolul XX Evoluții geopolitice și juridice Menținerea relativ constantă a numărului de divorțuri (în anul 1990 au fost 32966 de divorțuri, în 2004 au fost 35225 de divorțuri) deși legislația a fost înlocuită cu proceduri mai simple, precum și scăderea relativ modestă a numărului de căsătorii (în anul 1990 au fost 192652 de căsătorii, în anul 2004 au fost 143304 de căsătorii) demonstrează poate că familia rămâne un cadru de ,,liniște", care oferă cea mai mare satisfacție în fața dinamicii și provocărilor existențiale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
20-24 ani, cu tendința de egalizare a ratei fertilității la aceste grupe. După perioada cuprinsă între 1969-2003 în care s-a înregistrat o tendință constantă de scădere a ratei generale a fertilității, se observă din anul 2004 o creștere, deși modestă, ajungându-se în anul 2005 la o rată de 39,4. Indicele conjunctural al fertilității scade constant, și de 10 ani (1995-2004) se menține la 1,3. De peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unitatea națională a românilor. Acesta este scopul pe care și-l propun redactorii, situându-se astfel în curentul de idei politice și literare ce își are izvorul în programul „Daciei literare” (1840). La D. colaborează cu articole diverse sau cu modeste scrieri literare Sofia Cocea, D. Pop Marțian, Gh. Tăutu, I. V. Adrian, B. P. Hasdeu, T. Lateș și A. Șendrea. Gazeta se citea și în Transilvania, de unde se primeau corespondențe semnate, ca măsură de precauție, cu inițiale. Într-o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286650_a_287979]
-
prin întrebări cărora nu li se sugerează un răspuns. Chiar de la prima carte, 1100 de zile risipite, autorul dovedea calități stilistice, precum și o anume eleganță a frazei. Acestea însă nu reapar și în construcția romanului Soarele de pe Ararat (1981), realizare modestă, care a trecut aproape neobservată de critică. Ca mulți confrați de generație, V. a parcurs o lungă pauză a dezmeticirii după decembrie 1989. Revenirea sa - după mai bine de un deceniu și jumătate - nu s-a putut realiza decât prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
fost golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase - Carpații și Balcanii - și care corespunde azi cu Defileul Porților de Fier, pornește către răsărit, pe urma mării ce se retrăgea, un curs de apă. La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector de pe fundul Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de tradiția școlii medicale de la Iași, de tratatele de fiziologie 1 pe care ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vezi aici o ofrandă adusă prețioasei fântâni, un act sacral sau magic, care trădează un sentiment religios pentru izvoare, pentru pietrele rotunde și netede, pentru forțele sau „spiritele” care stăpânesc natura (Gruet, 1954). Alți musterieni, cu Înclinații asemănătoare, dar mai modești, au adunat fragmente de oase și douăzeci de pietre de râu rotunde În interiorul unei peșteri din Franța (Yonne). Într-o peșteră din apropiere, câteva milenii mai târziu, descendenții lor (numiți chatelperronieni) au lăsat În urmă bile de argilă roșie În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este numit un pontif sau preot din afara cetății. O acțiune și mai subtilă este faptul că În temple Încep să fie plasați ca preoți, beneficiind și de veniturile aferente, militarii ieșiți din serviciu. Aceștia sunt oameni cu o cultură teologică modestă, dar sunt legați direct de favorurile regelui. În această epocă nu lipsește nici munca de sistematizare a panteonului egiptean, care tinde să plaseze toți zeii Într-un sistem În care Raxe "Ra" și Osirisxe "Osiris", În multitudinea de funcții și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
percepuți ca fiind mai aproape și mai disponibili să primească cereri care priveau sănătatea indivizilor, a fiilor acestora, bunăstarea materială, necazurile zilnice. O astfel de devoțiune populară se afirma În contexte simple, În mici sanctuare rurale sau În capele domestice modeste. Religia feniciano-punică a fost deschisă și cultelor străine, care s-au integrat fără dificultăți prea mari. Ies În evidență divinitățile egiptene, În special cele puse În legătură cu sfera magică, precum Besxe "Bes", Bastetxe "Bastet", Horusxe "Horus", Isisxe "Isis", Osirisxe "Osiris", mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cereale. 4. Divinități fără numetc "4. Divinități fără nume" Rămâne În orice caz un mister cui Îi erau destinate acele ofrande și acele sacrificii. Multă vreme savanții s-au gândit la o divinitate feminină ce ar fi dominat panteonul relativ modest, divinitate moștenită și derivată din „venerele” nude ale civilizației neolitice care locuise bazinul central-răsăritean al Mediteranei și apropiata Anatolie. Cercetătorii s-au gândit la o „Mare Zeiță” sau o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diro Teutatesxe "Teutates" horrensque feris altaribus Esusxe "Esus" et Taranisxe "Taranis" Scythicae non mitior ara Dianae („Teutatis cel crud, care, fiind neîndurător, este Îmbunat cu sânge, Înfricoșătorul Esusxe "Esus" cu altarele necruțătoare și templul lui Taranisxe "Taranis", cu nimic mai modest decât cel al Dianei din Sciția”. - De bello civili, I, 444 sqq.). Acest grup de versuri este astfel comentat În Commenta Bernensia la Lucanus (secolul al IV-lea): În limba galilor, Mercurxe "Mercur" este numit Teutatesxe "Teutates", iar la ei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un trib se impune asupra celorlalte. „Conducătorul” său devine și conducătorul celorlalte triburi. Cu David, tribul lui Iuda dobândește o putere mai mare și se impune, cel puțin în zona centrală a țării. Regatul lui David de dimensiuni mai degrabă modeste a dobândit în memoria colectivă a lui Israel dimensiuni fabuloase și aproape legendare doar după căderea Samariei în anul 721 î.C. În acel moment, Ierusalimul și-a asumat succesiunea Samariei și a devenit cetatea cea mai importantă din regiune
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
că persoanele vârstnice stabile din punct de vedere ponderal prezintă un risc mai mic de mortalitate (38) și de boală coronariană (39), spre deosebire de cele cu fluctuații ponderale. Mai mult decât atât, Newman și colaboratorii săi au demonstrat că și scăderea modestă în greutate la vârste înaintate se asociază cu creșterea riscului de mortalitate, indiferent de nivelul ponderal inițial (40). Cu toate acestea, semnificația reală a scăderii ponderale la vârstnici este adeseori neclară, existând o mare diferență între scăderea ponderală intențională, voluntară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
Miller și colaboratorii săi, efectuată pe 7 studii interven - ționale care au analizat efectele dietei și ale exercițiului fizic sau ale ambelor măsuri privind scăderea în greutate la pacienții obezi cu vârsta peste 60 de ani, a arătat o scădere modestă în greutate la un an, cu o medie de 3 kg. Deși s -a obținut o scădere în greutate, profilul lipidic nu a fost modificat, iar un singur studiu a obiectivat reducerea incidenței unor noi evenimente cardiovasculare. Concluzia a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai este de făcut; ceva care, retranșându-se în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în sine, să mă retrag în ea. Singurătatea în care cad din clipa în care încetez să ocrotesc nu este putere, ci moartea mea. Pentru că proiectul nu cunoaște măsură, pentru că este avansare imperturbabilă către o cuprindere mai vastă (el începe modest și sfârșește grandios), preluarea ajunge treptat să se facă în exces. Proiectul este prin natura lui expansiv; el tinde să preia și să consume tot ce îi iese în cale. El „aruncă înainte“ propriul său nesaț și nevoia de lucrul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
biologie. Așa cum spunea el, "nu oricine este făcut pentru științe exacte"20. Botoșanii copilăriei sale pare să fi fost un tîrg mizerabil în care copilul a fost fără voia lui smuls din lumea cărților și viselor lui și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală (atît români cît și evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca și demagogia antisemită a lui Polihroniade, care a găsit un tern fertil la Botoșani. Era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit la realitate pe cei care (ca Iorga) erau educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început Iorga, la vîrsta de 12 sau 13 ani, cariera de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a ținut prelegeri asupra "conturului general al istoriei Evului Mediu" și un seminar despre "originea Cruciadelor din secolul al XV-lea"91, care se desfășura în propria sa locuință. Între timp, niciodată atrași de lux sau confort, soții Iorga trăiau modest, dar duceau totuși o viață fericită. Prima căsnicie îi oferea încă lui Iorga o "atmosferă de siguranță și fericire"92. Succesele obținute în scoaterea la iveală a unor documente necunoscute referitoare la trecutul României îi permiteau să plece peste hotare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conform căruia a doua căsnicie înseamnă triumful speranței asupra experienței, atunci Iorga a avut noroc. Cea de a doua lui soție, doamna Catinca, l-a ajutat pe Iorga să fie în plină activitate tot restul vieții. O adevărată camaradă, altruistă, modestă, a fost neobosită alături de soțul ei, ajutîndu-l. Un ziar a prezentat-o sub titlul Secretara domnului Iorga. Articolul explica faptul că doamna Catinca constituia subiect de discuție mai mult pentru europeni decît era cunoscută în România. Cei care nu o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Străjescu. Acesta a început să-i trimită Mariei Tasu-Iorga flori și cărți de vizită. Iorga a descoperit unul dintre cadourile lui Străjescu și, fără să accepte explicațiile soției sale, s-a mutat în alt apartament, făcîndu-și rost de o locuință modestă. Și-a trimis copiii la Botoșani la doamna Zulnia și a respins cu încăpățînare orice tentativă de împăcare, începînd acțiunea de divorț, care a fost pronunțat în iunie 1900. Maria Tasu era o funcționară modestă la Ministerul Sănătății, iar Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
făcîndu-și rost de o locuință modestă. Și-a trimis copiii la Botoșani la doamna Zulnia și a respins cu încăpățînare orice tentativă de împăcare, începînd acțiunea de divorț, care a fost pronunțat în iunie 1900. Maria Tasu era o funcționară modestă la Ministerul Sănătății, iar Iorga a continuat să aibă relații impersonale, dar prietenești, cu mama copiilor lui. Petru a devenit ofițer și a murit în 1965. Florica a trăit pînă în 1956. Motivul real al eșecului căsniciei a fost probabil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1904) cu Catinca Bogdan, sora prietenului și colegului său, profesorul Ion Bogdan, specialist în slavistică la Universitatea din București. Familia Bogdan era o familie de intelectuali români din Transilvania. Iorga s-a mutat cu noua lui soție într-un apartament modest din București, rămînînd acolo pînă în 1907, cînd s-a stabilit la Vălenii de Munte. Cea de a doua căsnicie se baza pe maturitate: cuplul făcea totul împreună. Mai mult, era bazat pe compatibilitate și pe încredere reciprocă, care poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dotați tot atît cît cerea și de la el însuși: respectarea principiului și a disciplinei, plus loialitatea și supunerea. Mulți își băteau joc de "Apostolomania" lui Iorga atunci cînd cerea acceptarea șefiei lui și considera drept trădare orice nesupunere. Nu era modest și nu considera că ar avea motive să fie. Celebru pentru vanitatea sa, lingușitorii lui erau la mare cinste, din păcate, Iorga îi aprecia pe lingușitori mai mult decît pe prietenii săi sinceri care aveau curajul să-l contrazică: de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]