12,184 matches
-
ceea ce obținuse în Epir; el voia un teritoriu mai mare, astfel încît încuraja rezistența declanșată împotriva guvernului în districtele din sudul Albaniei. Zonei respective i s-a acordat în cele din urmă o administrație specială. Probleme și mai serioase puneau revoltele, a căror cauză erau condițiile economice grele. Într-adevăr, țăranul albanez avea multe lucruri de care să se plîngă. Jumătate din pămîntul arabil făcea parte din marile moșii. Pe lîngă aceasta, majoritatea țăranilor erau musulmani credincioși, profund atașați credinței și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoritatea țăranilor erau musulmani credincioși, profund atașați credinței și liderilor lor religioși. Ei erau deci receptivi la propaganda otomană care ataca noul regim, considerîndu-l drept o unealtă a beilor și a puterilor creștine. Guvernul va fi confruntat curînd cu o revoltă țărănească majoră. Reprezentanții Italiei și cei ai Austro-Ungariei au jucat și ei un anumit rol în acest eveniment, iar Toptani a participat în mod direct la răscoală. În momentul cînd a fost prins, el a fost deportat în Italia, unde
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Austro-Ungariei au jucat și ei un anumit rol în acest eveniment, iar Toptani a participat în mod direct la răscoală. În momentul cînd a fost prins, el a fost deportat în Italia, unde a fost primit ca un erou. Totuși, revolta țăranilor a continuat. Ea nu avea o organizare sau un program bine precizat și nici un centru de coordonare. Mișcarea îi reunea pur și simplu pe toți cei care se opuneau noii organizări politice, precum și pe cei care rămăseseră pro-otomani. Atacurile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de control și represiune pe teritoriul monarhiei, ca și pe cel al tuturor statelor beligerante. Au fost interzise ziarele, iar cei suspecți de trădare erau întemnițați. Au existat și unele acte de rezistență, dar nimic nu s-a comparat cu revolta din cadrul armatei franceze din 1917 sau cu dezertările în masă din rîndul forțelor rusești în timpul revoluției. Imperiul și-a menținut integritatea pînă în ultimele luni ale războiului. De fapt, unele partide, cum erau conservatorii și partidele clericale din Croația și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiului. În mai 1918, guvernul Radoslavov fusese înlocuit de un alt cabinet, condus de Alexandru Malinov. Prin septembrie era limpede că Puterile Centrale vor pierde războiul; pe măsură ce armata aliată înainta dinspre Salonic, armata bulgară s-a dispersat. În ciuda faptulului că revoltele și dezertările îi diminuaseră capacitatea de luptă, ea a devenit un real pericol pentru guvern. La 29 septembrie a fost semnat un armistițiu, iar la 4 octombrie Ferdinand a abdicat în favoarea fiului său, care a devenit Boris al III-lea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
abdicat în favoarea fiului său, care a devenit Boris al III-lea, cifră care implica o legătură directă cu conducătorii imperiilor bulgărești medievale. Deși fusese încheiat un armistițiu și pe tron se afla un nou monarh, tulburările interne au continuat. O revoltă a forțelor militare a provocat o mare îngrijorare. În aceste împrejurări, guvernul a apelat la ajutorul lui Alexandru Stamboliski, care se aflase pe toată durata războiului în închisoare din cauza împotrivirii lui energice față de intrarea Bulgariei în război. Acesta a fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rapidă și aproape lipsită de vărsare de sînge. O parte a poliției și a Gărzilor Portocalii a încercat să reziste, dar a fost repede înfrîntă. Liderii Uniunii Agrare au fost arestați. În acest timp, Stamboliski se afla la Bazargic. Liderii revoltei știau cît de mari erau temerile lui, astfel că el nu putea constitui un centru de rezistență. El a fost prins și torturat de un detașament al ORMI. I-a fost tăiată mîna dreaptă, cea cu care semnase Tratatul de la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și de aceea a Kominternului, care au ordonat tardiv organizarea unei rebeliuni. Cu toate că Partidul Comunist s-a supus, membrii lui erau conștienți de faptul că nu aveau nici o șansă de reușită. Guvernul și-a dat imediat seama de intențiile lor. Revolta din septembrie 1923 a fost prost organizată și suprimată prompt. În aprilie 1924 partidul a fost scos în afara legii, dar a continuat să funcționeze prin intermediul unor organizații care aveau aparent alte destinații. În noiembrie 1923 au fost organizate alegeri noi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
legii, dar a continuat să funcționeze prin intermediul unor organizații care aveau aparent alte destinații. În noiembrie 1923 au fost organizate alegeri noi, coaliția de partide a lui Țankov obținînd victoria. Au existat tentative de reinstituire a guvernului parlamentar. În ciuda eșecului revoltei, activitatea comuniștilor continua să constituie o problemă. În aprilie 1925, o bombă care a explodat în catedrala de la Sofia a provocat moartea a 128 de persoane; de acest măcel au fost acuzați doi membri ai Partidului Comunist. Ulterior, guvernul a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să pună bazele unui guvern constituțional de tip occidental. Programul lui cuprindea reforma agrară, garantarea libertăților politice, asigurarea serviciilor sociale, încurajarea investițiilor din afara țării și rezistența împotriva presiunii italiene. Poziția lui era foarte dificilă. Mulți dintre cei care participaseră la revolta împotriva lui Zog nu doreau altceva decît să scape de acest conducător, nu introducerea de schimbări importante în țară. Opoziția internă l-a forțat deci pe Noli să retragă o parte din măsurile preconizate. Mai tîrziu, el însuși a spus
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Albania rămăsese în multe privințe o țară extrem de primitivă. Zog își făcuse mulți dușmani personali, iar tradiția certurilor sîngeroase era încă ceva obișnuit, astfel că trebuia să se ferească permanent de asasinate. Exista, de asemenea, o puternică opoziție internă, iar revoltele locale erau frecvente, culminînd cu revolta de la Fieri din august 1935. În acest an Zog a dat din nou asigurări relativ la introducerea unui program de reforme. În octombrie a fost format un nou cabinet sub conducerea lui Mehdi Frashëri, cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țară extrem de primitivă. Zog își făcuse mulți dușmani personali, iar tradiția certurilor sîngeroase era încă ceva obișnuit, astfel că trebuia să se ferească permanent de asasinate. Exista, de asemenea, o puternică opoziție internă, iar revoltele locale erau frecvente, culminînd cu revolta de la Fieri din august 1935. În acest an Zog a dat din nou asigurări relativ la introducerea unui program de reforme. În octombrie a fost format un nou cabinet sub conducerea lui Mehdi Frashëri, cu însărcinări în acest sens. Au fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doctrina cu cele mai mari șanse de punere în aplicare în țările cu economii puternic industrializate. Așa cum am văzut, în perioada interbelică a fost instituit un regim comunist numai în Ungaria, care a rezistat însă puțină vreme. A existat o revoltă eșuată și în Bavaria. În ciuda faptului că Uniunea Sovietică avea să rămînă singurul stat comunist pînă după cel de-al doilea război mondial, încercările de a exporta revoluția în alte țări nu au fost abandonate, fiind înființată o organizație internațională
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după izbucnirea războiului. Bulgaria Un curent conservator de dreapta, similar, s-a manifestat și în politica Bulgariei. În mai 1934, o lovitură de stat condusă de colonelul Damian Velcev a dus la preluarea controlului asupra guvernului de către Liga Militară. Această revoltă era la fel ca multe alte acțiuni din trecut în care ofițeri din armată puseseră la cale răsturnarea guvernelor civile care, după părerea lor, duceau o politică care ruina țara. Mișcarea era sprijinită de asociația civilă Zveno (Legătura), fondată în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ci de pauperitatea economică a țării și de subdezvoltarea resurselor economice. Singura cale pe care putea fi modernizată țara era prin intermediul unei tehnocrații eficiente. Complicatul aparat birocratic aflat în fruntea statului trebuia redus și raționalizat.9 Ajunși la putere, conducătorii revoltei au trecut la aplicarea programului asociației Zveno. Gheorghiev a devenit șeful guvernului, dar Velcev nu a primit nici un post oficial. După cum era de așteptat, noii lideri au încercat să introducă schimbări radicale în instituțiile considerate de ei ca fiind cauza
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după sine o schimbare a întregului personal civil și militar guvernamental. Dacă ar fi fost reîntronat regele, ofițerii republicani din armată urmau și ei să fie înlocuiți cu monarhiști. De îndată ce a aflat de învingerea liberalilor, generalul Plastiras a organizat o revoltă și s-a proclamat dictator, dar rebeliunea a fost repede înăbușită. Cu toate că Venizelos nu participase la această acțiune, mulți l-au suspectat de complicitate. În iunie 1933, mașina lui a fost atacată de oameni înarmați cu mitraliere. Venizelos a scăpat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ucis. S-a descoperit ulterior că mașina asasinului aparținea șefului poliției din Atena. O a doua conspirație a fost organizată de ofițerii republicani în martie 1935. De data aceasta, Venizelos era la curent cu planurile lor și le-a sprijinit. Revolta militară a eșuat însă din nou. Deși a existat un oarecare sprijin din Macedonia și din partea marinei, Atena nu a putut fi cucerită. Această acțiune a întărit considerabil poziția regaliștilor. Guvernul aflat sub conducerea lui Tsaldaris și a Partidului Populist
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asemenea, îngrijorarea față de activitățile Gărzii de Fier. Întrucît germanii nu puteau tolera starea de conflict sau anarhia politică în această zonă strategică, l-au susținut pe Antonescu în dorința lui de a suprima Garda. În ianuarie a avut loc o revoltă legionară, care a fost zdrobită de armata română cu ajutorul forțelor germane. Antonescu a format apoi un Cabinet alcătuit din ofițeri de armată și tehnicieni. România era ferm ancorată în tabăra germană; Hitler admira "fanatismul sclipitor" al lui Antonescu. Harta 9
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgari au închis școlile și alte instituții publice grecești. Ei au pregătit totodată luarea unor măsuri de expulzare a grecilor și de aducere a unor coloniști bulgari în locul lor. Politica lor dură a dus în septembrie 1941 la izbucnirea unei revolte, care s-a răspîndit în toată Tracia și în Macedonia grecească; s-a apreciat că 15.000 de greci au fost uciși în timpul înăbușirii ei.4 Deportarea locuitorilor greci s-a manifestat atît în Tracia cît și în Macedonia. Conform
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bune. Acțiunile sovieticilor i-au forțat însă să adopte o atitudine deschisă. În iulie și august 1941 au fost readuși în țară cu ajutorul submarinelor sau fiind parașutați o serie de comuniști bulgari care emigraseră, cu misiunea de a organiza o revoltă. Din cele cincizeci și opt de persoane implicate în această tentativă, douăzeci au fost prinse și împușcate pe loc, iar celelalte au fost și ele deconspirate nu peste multă vreme. Acțiunea aceasta, care a fost suprimată cu ușurință, a dus
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
faptul că regina Italiei era fiica acestui conducător. Pentru italieni, idealul ar fi fost instituirea unei administrații muntenegrene autonome care să-și dirijeze propriile ei afaceri. Eforturile lor au constituit un eșec total; prin iulie 1941 țara era cuprinsă de revolte. Dat fiind că unui număr de unități muntenegrene li se dăduse voie să-și păstreze armele, rebelii erau echipați corespunzător. Cu toate acestea, cu ajutorul albanezilor, trupele italiene au reușit prin iunie 1942 să ocupe din nou regiunea. Au urmat represalii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
luptătorilor de gherilă și al bandiților au fost descrise pe tot parcursul relatării de față. După prăbușirea guvernului oficial, dat fiind că forțele germane și italiene nu au reușit să ocupe efectiv întregul teritoriu, situația generală era deosebit de favorabilă izbucnirii revoltelor. Acțiunile regimului Pavelić și declanșarea ostilităților violente între naționalități i-au determinat pe mulți să se înroleze în detașamentele înarmate ca să se apere. Situația din Iugoslavia contrasta deci puternic cu cea din România și Bulgaria, unde administrația oficială și trupele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
l-a trimis în mai 1941 în regiune pe Lazar Koliševski. În ciuda faptului că partea bulgară beneficiase inițial de principalele avantaje, situația s-a schimbat atunci cînd Germania a atacat Uniunea Sovietică și cînd Kominternul a insistat asupra declanșării unor revolte armate menite să slujească interesele sovieticilor. După cum am menționat, era dificil pentru nu prea puternicul partid bulgar să organizeze acțiuni ale partizanilor îndreptate împotriva soldaților bulgari. În această situație, cei mai militanți organizatori iugoslavi au reușit să organizeze o serie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
multe eforturi în vederea stabilirii contactelor dintre reprezentanții rezistenței și guvernul din emigrație. Toate acestea au eșuat din cauza permanentelor obiecții ale partidelor de stînga împotriva revenirii imediate în țară a regelui. Poziția regaliștilor a fost grav prejudiciată în aprilie 1944 în urma revoltelor izbucnite în cadrul unităților militare și navale grecești din Egipt. În ciuda multelor suspiciuni existente la vremea aceea, aceste acțiuni nu au fost organizate nici de EAM, nici de KKE, deși atît membrii Partidului Comunist cît și cei ai Partidului Republican făceau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de încredere, care să-l sprijine pe rege și să slujească deci interesele Marii Britanii în Grecia. A fost totodată efectuată o reorganizare majoră a componenței guvernului de la Londra și s-a făcut o încercare serioasă privind reconcilierea facțiunilor rivale. După revoltă, Tsouderos a fost înlocuit cu Sofoklis Venizelos, dar acesta a demisionat curînd în favoarea lui Ghiorghios Papandreou, care avea să devină principala figură politică a vremii. În mai 1944, Papandreou, care se considera social-democrat și fusese de acord cu suprimarea răscoalei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]