11,108 matches
-
tinerele se Întreabă: Sunt haec omnia quae ad deum pacem opportet adesse?/„Sunt aici toate lucrurile trebuincioase pentru pacea cu zeii?”, adică „pentru sacrificiul nostru” (Plaut, Poenulus 252 sqq.). Scopul special pe care oamenii doresc clar să-l atingă prin ritualul pentru Ceresxe "Ceres" poate fi dedus din Împrejurarea de dinainte de culesul recoltei, În care se găsesc ei, și din zeii care sunt invocați: Ianusxe "Ianus", Jupiter, Ceres, iar aceștia semnifică Începutul, ordinea și autoritatea, creșterea. Așadar culesul roadelor este Început
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care toți participanții o Îndeplinesc cu Îndemânare și bucurie, fără constrângere sau teamă. Proprietarul de pământ (pater familias) recită o parte hotărâtoare: este partener al zeilor, reprezintă familia și casa, este o persoană autorizată să ofere un dar. În acest ritual, destinatara cea mai importantă este Ceres. Pe de altă parte, nici o femeie nu are vreun rol În acest ritual, nici măcar stăpâna sau soția celui care a arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie reținute și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o parte hotărâtoare: este partener al zeilor, reprezintă familia și casa, este o persoană autorizată să ofere un dar. În acest ritual, destinatara cea mai importantă este Ceres. Pe de altă parte, nici o femeie nu are vreun rol În acest ritual, nici măcar stăpâna sau soția celui care a arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie reținute și alte scopuri ale ritualului, generale și inconștiente. Ele privesc organizarea acțiunii, o reflecție elementară prezentă În ea și unirea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
persoană autorizată să ofere un dar. În acest ritual, destinatara cea mai importantă este Ceres. Pe de altă parte, nici o femeie nu are vreun rol În acest ritual, nici măcar stăpâna sau soția celui care a arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie reținute și alte scopuri ale ritualului, generale și inconștiente. Ele privesc organizarea acțiunii, o reflecție elementară prezentă În ea și unirea dintre diferitele nivele ale vieții sociale. Prin intermediul acestui ritual li se Întipărește În mintea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai importantă este Ceres. Pe de altă parte, nici o femeie nu are vreun rol În acest ritual, nici măcar stăpâna sau soția celui care a arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie reținute și alte scopuri ale ritualului, generale și inconștiente. Ele privesc organizarea acțiunii, o reflecție elementară prezentă În ea și unirea dintre diferitele nivele ale vieții sociale. Prin intermediul acestui ritual li se Întipărește În mintea celor care iau parte la el regulile unei acțiuni complexe din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
arendat pământul. Când se Încheie ritualul Începe munca aspră. Totuși trebuie reținute și alte scopuri ale ritualului, generale și inconștiente. Ele privesc organizarea acțiunii, o reflecție elementară prezentă În ea și unirea dintre diferitele nivele ale vieții sociale. Prin intermediul acestui ritual li se Întipărește În mintea celor care iau parte la el regulile unei acțiuni complexe din punct de vedere fizic, senzorial și intelectual: prin mișcare, gesturi, cuvânt, cooperarea cu ceilalți sau numai prin faptul de a privi sau nota ritualul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ritual li se Întipărește În mintea celor care iau parte la el regulile unei acțiuni complexe din punct de vedere fizic, senzorial și intelectual: prin mișcare, gesturi, cuvânt, cooperarea cu ceilalți sau numai prin faptul de a privi sau nota ritualul pentru cititorii viitori. Cea mai mică unitate cultuală a acestui ritual pune În scenă, cu diferite variante, actul de a oferi și de a hrăni. Ritualul este o reflectare mimetică a relațiilor importante ce subzistă În societate și Între om
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
el regulile unei acțiuni complexe din punct de vedere fizic, senzorial și intelectual: prin mișcare, gesturi, cuvânt, cooperarea cu ceilalți sau numai prin faptul de a privi sau nota ritualul pentru cititorii viitori. Cea mai mică unitate cultuală a acestui ritual pune În scenă, cu diferite variante, actul de a oferi și de a hrăni. Ritualul este o reflectare mimetică a relațiilor importante ce subzistă În societate și Între om și natură. Lumea simbolică a ritualului reunește diferite nivele, punând În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
gesturi, cuvânt, cooperarea cu ceilalți sau numai prin faptul de a privi sau nota ritualul pentru cititorii viitori. Cea mai mică unitate cultuală a acestui ritual pune În scenă, cu diferite variante, actul de a oferi și de a hrăni. Ritualul este o reflectare mimetică a relațiilor importante ce subzistă În societate și Între om și natură. Lumea simbolică a ritualului reunește diferite nivele, punând În act: - Începutul unei lucrări anume (culesul recoltei); - autoritatea și ordinea (pater familias, familia); - incorporarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mică unitate cultuală a acestui ritual pune În scenă, cu diferite variante, actul de a oferi și de a hrăni. Ritualul este o reflectare mimetică a relațiilor importante ce subzistă În societate și Între om și natură. Lumea simbolică a ritualului reunește diferite nivele, punând În act: - Începutul unei lucrări anume (culesul recoltei); - autoritatea și ordinea (pater familias, familia); - incorporarea unei serii ordonate de acțiuni (actiones); - reflecția mimetică asupra unor elemente fundamentale ale societății romane (a oferi și a hrăni)1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
realizează aici Înseamnă că (a) economia (producerea hranei și a animalelor), (b) religia (dăruirea acestor bunuri) și (c) hrana (masă) sunt reunite toate Într-o acțiune simbolică. c) Teologia sacrificiului Romanii sacrificau animale și, din acest motiv aveau nevoie de ritualuri și de explicația lor. Tocmai de aceea, cred eu, nu au elaborat o teologie și o filozofie a sacrificiului 1. Doar arareori au folosit metaforele limbajului sacrifical În domeniul moralei și al politicii, dar niciodată nu au stilizat moartea În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această perioadă (sșnodoi, thìasoi, èranoi), adesea conciliind Într-o unică perspectivă toată gama intereselor evocate (Foucart, 1873). Participarea la un cult ezoterico-inițiatic satisface exigența unei experiențe religioase personale și intense modulate pe istoria divină exemplară, care este evocată și actualizată ritual, astfel Încât să-i ofere credinciosului „buna speranță” că va putea obține și el binefaceri pentru viața prezentă și, În mod verosimil, și pentru viața viitoare. O faimoasă formulă invocată de un tardiv polemist creștin poate servi ca expresie emblematică a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
structuralistă, se bazează de fapt pe o doctrină teologică prezentă În literatura pahlavi din secolul al IX-lea d.Hr., care codifică existența a trei nivele ale religiei (d¶n): cel „gathic” (g³h³nșg), adică nivelul cel mai profund și inițiatic; „ritualul” (h³dam³nsarșg), nivelul intermediar, cultual și devoțional; „legalul” (d³dșg), nivelul extern, la care se referă inscripțiile ahemenide sau informația lui Herodot. Această interpretare se bazează și pe o idee răspândită În cultura și mentalitatea iraniene: colaborarea dintre regalitate și religie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care mesajul lui Zoroastruxe "Zoroastru" s-a afirmat ca o reacție clară Împotriva unei societăți dominate de o aristocrație războinică ce recurgea la serviciile unor categorii de preoți sacrificatori cu scopul de a mări puterea, bogăția și prestigiul ambelor clase. Ritualul trebuia mărginit doar la sfera privată și realizat pentru interesele individului care Încredința, după posibilități, unuia sau mai multor preoți executarea ritului. Preotul, expert și tehnician al sacrului, Într-un sens larg care includea, desigur, credințe și practici magice, exorciste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din trei elemente, lapte și esență sau frunze de la două plante; pentru foc se folosea un alt amestec de trei elemente: un combustibil uscat, tămâie și seu de la animale (Boyce, 1966; 1975a, pp. 153 sqq.). Aceste ofrande, tipice pentru un ritual domestic zilnic, sunt prevăzute și În yasna „jertfă, cult” (yajña În India), În cadrul căruia era practicată jertfa animală ca act În virtutea căruia spiritele animalelor domestice și benefice ajungeau să fie absorbite de entitatea divină. Chiar și plantele aveau un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
benefice ajungeau să fie absorbite de entitatea divină. Chiar și plantele aveau un rol important: iranienii numeau baresman un snop de ierburi sau de ramuri pe care preotul le strângea În mâna stângă. Se Întrevede clar aici fondul indo-iranian al ritualului și al simbolisticii focului, principala teofanie a zoroastrismului (cf. mai jos, „Religia zoroastriană”, subcapitolul 2.5). Origine a seminței umane și animale, prieten al omului căruia Îi Încălzește locuința, element esențial al jertfei, simbol terestru al soarelui și al puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unui rit pregătitor (paragn³) și apoi, odată consacrată, era consumată de preoții oficianți și de participanții la rit. Pregătirea cuprindea o purificare meticuloasă cu ajutorul apei atât a ingredientelor, cât și a instrumentelor folosite În cadrul ritului. La fel ca În cazul ritualurilor focului, și pentru haoma există numeroase elemente comune indo-iraniene, care merg uneori până În cele mai mici detalii. Aceste elemente sunt semnificative și În ceea ce privește ritualurile de purificare, ce atribuiau proprietăți dezinfectante și purificatoare urinei bovine (În avestică, goama¶za; În pahlavi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apei atât a ingredientelor, cât și a instrumentelor folosite În cadrul ritului. La fel ca În cazul ritualurilor focului, și pentru haoma există numeroase elemente comune indo-iraniene, care merg uneori până În cele mai mici detalii. Aceste elemente sunt semnificative și În ceea ce privește ritualurile de purificare, ce atribuiau proprietăți dezinfectante și purificatoare urinei bovine (În avestică, goama¶za; În pahlavi, g½m¶z), folosită În ritul zoroastrian al „marii purificări” (În pahlavi, bareșn¿m) și În ceremoniile de inițiere a tinerilor preoți și a groparilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
purificare, ce atribuiau proprietăți dezinfectante și purificatoare urinei bovine (În avestică, goama¶za; În pahlavi, g½m¶z), folosită În ritul zoroastrian al „marii purificări” (În pahlavi, bareșn¿m) și În ceremoniile de inițiere a tinerilor preoți și a groparilor (și ritualul legat de moarte, foarte important pentru simbolismul său, datează dintr-o epocă străveche atât În Iranul arhaic, cât și În India vedică: cf. Gonda, 1962, pp. 49 sq.). Cât despre panteon, există multe elemente comune pe care comparația indo-iraniană le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Adevărxe "Adevăr" (așa, În avestică, arta, În persana străveche, și •ta În vedică) dă o valoare aparte comparației indo-iraniene. Așavan și art³van, În Iran, la fel ca •t³van, În India, erau cei care intrau În posesia Adevărului, conformându-se cerințelor ritualurilor și comportându-se după regulile care Îi dădeau substanță (despre Așaxe "Așa" cf. mai jos, subcapitolul 2.4): a vedea așa (sau soarele ca manifestare vizibilă a vedicului •ta) nu era altceva decât achiziția fundamentală a unei realizări spirituale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vedea așa (sau soarele ca manifestare vizibilă a vedicului •ta) nu era altceva decât achiziția fundamentală a unei realizări spirituale, care Îi garanta ființei umane tocmai posesia Adevărului și, În consecință, o armonie deplină cu ordinea cosmică, dar și cu ritualul și morala aferente. Se poate spune că, datorită unei asemenea achiziții, așavan-ul iranian și •t³van-ul indian intrau Într-o nouă dimensiune a existenței lor, care, deși caracteristică unei stări de beatitudine post mortem, nu se epuiza În lumea de „dincolo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poate traduce ca „partizan al Minciunii”, indicându-l pe acela care, sub influența malefică a druj, se opune afirmării religiei bune, pe care Domnul Înțelept i-a revelat-o lui Zoroastru, și cooperează la vătămarea vieții, preferând, chiar și În cadrul ritualului, tenebrele În locul luminii. De asemenea, este verosimil ca dregvant (literal „cel care aderă la druj”), termen fără o paralelă vedică, să fi fost o invenție a limbajului gathic, care a sfârșit prin a influența Însăși noțiunea de așavan Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sale pământene. Tocmai ideea alegerii Între Bine și Rău (vahy½ ak¶må³: cf., mai jos, subcapitolul 2.6) este cea care conferă noii Învățături, Înrădăcinate În moștenirea indo-iraniană, o evidentă valoare etică, influențând inevitabil și sfera liturgică, prin afirmarea unui ritual conceput ca actualizare a escatologiei individuale și colective (cf., mai jos, subcapitolul 2.8). Apariția inovației reprezentate de G³th³ nu numai că nu poate fi obscurată de comparația indo-iraniană, ci, din contră, este pusă de această Într-o lumină nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asemenea, că există loc În G³th³ și pentru o escatologie individuală, dar nu una pentru sfârșitul lucrurilor sau a timpului, din moment ce repetarea actului ritual perpetuează Întoarcerea eternă și Își limitează obiectivele la interesele și aspirațiile actorilor și beneficiarilor săi individuali: ritualul este locul unei actualități reînnoite neîncetat, În cadrul căreia se realizează tranziția Între cosmogonie și escatologie (Kellens, 1991a, p. 51), conform unei teze ilustrate acum treizeci de ani de M. Molé (1963). În ceea ce privește escatologia individuală, consensul este aproape general: cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
à 1990”, În Kratylos, nr. 36, pp. 1-31. Kellens J. și Pirart, E. (1988; 1990; 19919, Les textes vieil-avestiques, vol. I-III, Wiesbaden. Kirfel, W. (1920), Die Kosmographie der Inder nach den Quellen dargestellt, Bonn, Leipzig. Krick, H. (1982), Das Ritual der Feuergründung, Viena. Kuiper, F.B.J. (1964), „The Bliss of Asa”, În Indo-Iranian Journal, nr. 8, pp. 96-129. Kuiper, F.B.J. (1985), „Note on Avestan «ahu»”, În Indo-Iranian Journal, nr. 28, pp. 287-290. Lankarany, F.Th. (1985), „Daenă im Avesta, eine semantische Untersuchung
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]