11,192 matches
-
de-al doilea izvor este sentimentul rușinii, care motiveaz] dezvoltarea moralei (i). A treia surs] este sentimentul de respect și considerație fâț] de cei superiori, sentiment care motiveaz] conformitatea în raport cu li. Nu în ultimul rând, omul are și capacitatea înn]scut] de a distinge între shi și fei. Ceea ce este aprobat în context și comport] o distincție la nivel de acțiune și atitudine este caracterizat prin shi, iar ceea ce nu este aprobat se definește prin fei. Aceast] tendinț] de formare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
instinctele etice native. Ulterior, dezvoltarea lor nu mai poate fi stimulat] prin analiza unor criterii diferențiale, la fel cum nu putem forță o plant] s] creasc] mai repede tr]gând de tulpina ei. 2. Lao Tzi: doctrina caracterului primar înn]scut Mencius nu a fost singurul filosof a c]rui gândire se opunea limbajului. Lao Tzi, autorul legendarei scrieri Daode-jing (Tao-te Ching), propune o alt] abordare în aceeași direcție. Cei doi filosofi sunt de acord cu faptul c] nici o coordonare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar ajunge la concurent], la conflict și deci la haos. Prin urmare, m]tasea a fost desemnat] simbol exclusiv al aristocrației. Abilitatea de clasificare și de orientare selectiv] va duce în cele din urm] la egalitate. Exist] o predilecție înn]scut] a omului pentru asemenea diferențieri și pentru adoptarea unor sisteme etice convenționale existente în prealabil. Eroarea const] tocmai în ipoteza idealist] lansat] de c]tre Mencius, prin care natura este cea care îl expune pe om la un conținut specific
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a determinat în mare m]sur] caracterul unei epoci fructuoase din istoria culturii occidentale. În continuarea acestei perioade a urmat o altă de relativ] infertilitate. Mai exact, nici m]car un singur filosof remarcat de istorie nu s-a n]scut în secolul al XIV-lea. (Cel mai bun candidat pentru acest statut, si anume, John Wyclif, 1320-1384, a fost mai mult teolog și om al bisericii.) Totuși, noua să dezvoltare a generat idei noi și transform]ri ale celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și r]u. Împrumutând din vocabularul teoriilor mai târzii, putem s] descriem aceste perspective ca fiind „raționalist]”, respectiv „intuiționist]”. Dup] introducerea termenului de c]tre Sfanțul Ieronim (347-420), scriitorii de la începutul și mijlocul Evului Mediu se refer] la puterea înn]scut] de a deosebi binele de r]u prin synderesis. Ieronim însuși o descrie ca fiind „scânteia de conștiinț]... prin care discernem c] p]c]tuim”, dar, mai tarziu, a devenit o obișnuinț] s] se rezerve termenul de „conștiinț]” (conscientia) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rațio). În perioada prescolastic], tendința era de a adopta o perspectiv] intuiționist] a gândirii morale. În acest sens, cateva versiuni ale acesteia putând fi reg]site în scrierile Sfanțul Ieronim și ale Sfanțul Augustin (354-430), constiinta este o facultate înn]scut] care reveleaz] legea moral] a lui Dumnezeu așa cum este ea înscris] în sufletele oamenilor. R]m]site ale acestei idei mai persist] și azi în discuțiile creștine care (adaptând analogia sensului) vorbesc despre conștiinț] ca si cum ar fi „urechea intern]” a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment totuși este suficient s] subliniez faptul c] exist] și alte complexit]ți în structura teoriilor prescolastice care au fost transmise perioadelor urm]toare. De exemplu, dup] cum am menționat mai sus, unii au susținut c] exist] o capacitate înn]scut] care determin] cerințele de conduit] și care constituie o abilitate de a descoperi adev]rata natur] a lucrurilor, cu sigurant] cea a omului, si de a trage concluziile cu privire la modul în care aceste lucruri ar putea fi perfecționate. Alții, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sugereaz] o soluție diferit]: a nega faptul c] intențiile agentului sunt, în mod necesar, obiecte private, si a accepta c] acestea sunt uneori deschise evalu]rii. Cel mai mare filosof medieval și scolastic, Sfanțul Toma din Aquino, s-a n]scut cu optzeci de ani dup] moartea lui Abélard. Doar cei care au depus efortul de a înțelege filosofia Sfanțului Toma pot s] aprecieze corect limită sistemului s]u și capacitatea minții sale. Albertus Magnus (1206-1280) - Sfanțul Albert cel Mare - uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie nesemnificativ] din punct de vedere moral, dac] se încearc] identificarea unor promisiuni pur ipotetice. Chiar dac] presupunem c] apariția unui guvern]mânt s-a bazat pe un contract, cum justific]m obligația politic] a generațiilor care s-au n]scut pur și simplu sub acel guvern]mânt și trebuie s] se supun] automat legilor acestuia? În al doilea rând, contractualiștii susțin c] trebuie s] ne supunem deoarece trebuie s] ne respect]m promisiunile, dar, așa cum remarcă Hume, si ei „sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Eutanasia este nevoluntar] în cazul în care persoana a c]rei viat] este curmat] nu poate alege între viat] și moarte în mod independent - de exemplu, pentru c] sufer] de o boal] incurabil] sau este vorba despre un nou-n]scut handicapat, sau din cauza unei boli sau a unui accident care au transformat o persoan] apt] într-o persoan] incapabil] definitiv, f]r] că acea persoan] s] fi precizat anterior dac] ar accepta eutanasia în anumite condiții. Eutanasia este involuntar] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a generat apariția unor dezacorduri filosofice cu privire la care acțiuni sau omisiuni conduc la eutanasie. Astfel, uneori se neag] faptul c] un medic a practicat eutanasia (nevoluntar] pasiv]) în momentul în care s-a abținut de la a resuscita un nou-n]scut care sufer] de un handicap extrem de sever sau când un medic se implic] în eutanasiere prin administrarea unor doze din ce in ce mai mari de calmante, despre care el știe c] vor provoca moartea pacientului. Alți autori susțin c], de fiecare dat] când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viața unui pacient? Trebuie s] fac] eforturi „eroice” pentru a mai ad]uga câteva s]pt]mani, zile sau ore la viața unui pacient bolnav de cancer în faz] terminal]? Trebuie întotdeauna începute tratamente pentru copiii care s-au n]scut atât de bolnavi încât scurtă lor viat] va fi marcat] doar de o suferinț] conținu]? Majoritatea autorilor din domeniu sunt de acord cu privire la faptul c] exist] situații în care tratamentul de menținere în viat] ar trebui întrerupt, iar pacientul l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aib] consecințe egale pentru fiecare dintre p]rți? Dac] f]tul ar fi deja o persoan] în sensul descris de mine, atunci favorizarea drepturilor femeii ar fi arbitrar], dar este greu de argumentat c] f]tul sau copilul nou-n]scut sunt persoane în acest sens, din moment ce capacitatea de a raționa, constiinta de sine și reciprocitatea social] și moral] par s] se dezvolte doar dup] naștere. De ce atunci ar trebui s] consider]m nașterea, în locul unui alt moment, ca fiind pragul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
par s] se dezvolte doar dup] naștere. De ce atunci ar trebui s] consider]m nașterea, în locul unui alt moment, ca fiind pragul egalit]ții morale? Un motiv major este acela c] nașterea face posibil] acordarea unor drepturi egale noului-n]scut f]r] violarea drepturilor altora. În multe ț]ri, este posibil] g]sirea unor c]mine potrivite pentru copiii ai c]ror p]rinți biologici nu sunt capabili sau dornici s] îi creasc]. Din moment ce majoritatea dorește protejarea copiilor și din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi morale primare. Acest argument este neplauzibil, din moment ce în nici un alt caz potențialul de a atinge un anumit statut care garanteaz] anumite drepturi nu este considerat un motiv suficient pentru dobândirea acelor drepturi. Spre exemplu, în Statele Unite fiecare copil n]scut are un potențial drept la vot, dar nici unul care nu a împlinit vârsta de 18 ani nu are dreptul de vot. Mai mult, argumentul personalit]ții potențiale pare a fi prea mult. Dac] un f]ț este o potențial] persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tului este un motiv solid pentru a-l aprecia și proteja. Din momentul în care o femeie se angajeaz] la îngrijirea conținu] a f]tului, ea și cei apropiați ei probabil vor vedea f]tul că pe un „copil nen]scut”, iar acesta va fi apreciat pentru potențialul s]u. Potențialul f]tului rezid] nu doar în ADN, ci și în angajamentul matern (și patern). Din momentul în care femeia și-a asumat sarcină este normal ca ea s] îi aprecieze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în conflict cu principiul imparțialit]ții, și acest principiu se afl] în centrul înțelegerii noastre morale; mai mult, este extrem de nedrept că șansele de viat] ale cuiva s] fie afectate în mod semnificativ de norocul de a se fi n]scut într-o familie bogat]. Acest conflict nu poate fi rezolvat în totalitate în cadrul acestui eseu sumar, dar dați-mi voie s] ofer urm]toarele sugestii. Problemă apare atunci când presupunem c] cerințele moralei și relațiile personale se afl] inevitabil în conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint] legitim]. Admițând aceast] problem], Fox încearc] s] includ] toți oamenii, indiferent de capacit]ți, în comunitatea moral] protectoare, argumentând c] oricine ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea nu conteaz]. Astfel, „caritatea, bun]voința, omenia și prudență cer” includerea în comunitatea moral] a „ființelor umane subdezvoltate sau prezentând deficiențe mintale” (Fox, 1986a, pp. 61-63). S-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la o specie este un criteriu suficient pentru a susține c] avem o relație moral] special] cu semenii noștri... Cum este posibil s] ai o relație moral] special] cu ceilalți oameni doar prin simplul fapt de a te fi n]scut?” (Frey 1980, p. 199). Poziția lui Frey își are deficiențele sale. Putem pune la îndoial] afirmația lui Frey conform c]reia viața adulților umani normali este mai valoroas] decât cea a adulților normali aparținând altor specii. Totuși, spre deosebire de încerc]rile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] aceste animale se bazeaz] foarte mult pe acte altruiste (sau, dac] preferați, întrucât nu au limbaj articulat, acte protoaltruiste). De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care exist] în ciuda variațiilor culturale și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a pune un accent prea mare pe analogia între limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și este înn]scut] mai degrab] decât dobândit] (van der Berghe, 1979). F]r] a pune un accent prea mare pe analogia între limbaj și moral], întrucat dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterilor vecine de acaparare sau de dominare a teritoriilor lor. Domnii medievali au preferat un statut impropriu de "satelit", alegând singuri ca centru de putere Constantinopolul primului împărat creștin (subliniez argumentul), din motive strategice, sub ceea ce au considerat a fi scutul credinței ortodoxe; în acest fel, au putut rezista în fața politicii prozelitismului catolic (mai târziu, și protestant), care ar fi putut reuși în politicile de asimilare teritorială și etnică. În rest, printr-o intersecție permanentă și agilă a răspunsurilor la solicitări
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
culoare neagră, materialul de fond fiind de culoare gri-bleu pentru efectivele Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale de Informații și Protecție Internă și de culoare gri-fer pentru efectivele din celelalte structuri. În interiorul liniei de contur, în partea stângă este brodat scutul cu însemnul heraldic specific fiecărei structuri, iar în partea dreaptă este înscris cu majuscule de culoare neagră gradul profesional, sub care se aplică stelele aferente. Însemnul de grad profesional la uniformă de reprezentare este montat și la sacou, pe fata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156100_a_157429]
-
neagră, materialul de fond fiind broderie de culoare gri bleu pentru efectivele Inspectoratului General al Poliției și Direcției Generale de Informații și Protecție Internă și gri-fer pentru efectivele din celelalte structuri. În interiorul liniei de contur, în partea stângă este brodat scutul cu însemnul heraldic specific fiecărei structuri, iar în partea dreaptă sunt înscrise cu majuscule de culoare neagră cuvintele CHESTOR ȘEF sau CHESTOR, sub care se aplică stelele aferente gradului profesional. 2. Însemnul de grad profesional pentru mânecă este compus din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156100_a_157429]
-
de culoare neagră, materialul de fond fiind de culoare gri-bleu pentru efectivele Inspectoratului General al Poliției și Direcției Generale de Informații și Protecție Internă și gri-fer pentru efectivele din celelalte structuri. În interiorul liniei de contur, în partea stângă este brodat scutul cu însemnul heraldic specific fiecărei structuri, iar în partea dreaptă sunt înscrise cu majuscule de culoare neagră cuvintele COMISAR ȘEF, COMISAR sau SUBCOMISAR, sub care se aplică stelele aferente gradului profesional. 2. Însemnul de grad profesional pentru mânecă este compus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156100_a_157429]