14,124 matches
-
interesează cu deosebire religia. Dacă la temelia culturii vedem cu Burckhardt un impuls de spontaneitate și dacă în sensul ei descifrăm cu Herder un clan de perfectibilitate, ne găsim, prin aceasta, în strânsă vecinătate cu religia. Cultura exprimă un raport simbolic cu cerul; religia un raport real. Dar între acest simbol și această realitate nu există o distanță de netrecut, de vreme ce realitatea aruncă lumină și înțeles asupra simbolului corespunzător. Izvorul, captat din munte și adus în vale, țâșnește în strălucitoarea jerbă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cultura. Și tot astfel cultura influențează religia. Dar această influență dintr-o parte sau din cealaltă, privită în evoluția vieții istorice, e de diferite moduri. De vreme ce religia e primul izvor al culturii și se folosește de ea ca de forme simbolice pentru sensibilizarea și înțelegerea unui conținut transcendent, influența credinței organizate în Biserică se exercită în măsură considerabilă asupra culturii. Adăugând la aceasta caracterul totalitar al religiei, înțelegem și mai limpede puterea covârșitoare a acestei înrâuriri. Vom spune, deci, că religia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
emoțională într-o formă desăvârșită, să-l ridice la funcția de simbol al totalității lucrurilor. Funcția simbolului e prin excelență paradoxală. El e sinteza concretă a văzutului cu nevăzutul, a materialului cu imaterialul, a vremelnicului cu veșnicul. Prin natura ei simbolică, arta se situează la intersecția dintre timp și veșnicie: ea face parte din lume prin materialitatea sensibilă, dar participă într-un fel la viața de dincolo de lume prin idealitatea pe care o degajează. Magia pe care ne-o împărtășește nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Domnului Hristos, al Fecioarei Măria, al sfinților, adică al umanității transfigurate din istorie în eternitate. Icoana nu e identică cu persoana pe care o reprezintă, dar participînd prin asemănare la figura istorică, concretă, a persoanei, ea participa totdeodată, în mod simbolic, la forma ei pură, cerească. Funcția, pe care o prescrie icoanei genialul apărător al artei în Biserică, e amintirea istorică și preînchipuirea sensibilă a celor viitoare sau a celor ascunse. Contemporanii au văzut pe Iisus Hristos în trup; noi îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e amintirea istorică și preînchipuirea sensibilă a celor viitoare sau a celor ascunse. Contemporanii au văzut pe Iisus Hristos în trup; noi îl vedem prin asemănarea icoanei, îngerii și sfinții îl văd nemijlocit în cer; noi îl vedem în mod simbolic prin icoană. Icoana e revelația sensibilă „a celor ascunse” sau cunoașterea lor simbolică. Ea răspunde modului nostru de a ne mișca sufletul prin contemplația sensibilă și de a-l ridica, prin mijlocirea ci, la contemplația superioară, inteligibilă. „Pentru că suntem făcuți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Contemporanii au văzut pe Iisus Hristos în trup; noi îl vedem prin asemănarea icoanei, îngerii și sfinții îl văd nemijlocit în cer; noi îl vedem în mod simbolic prin icoană. Icoana e revelația sensibilă „a celor ascunse” sau cunoașterea lor simbolică. Ea răspunde modului nostru de a ne mișca sufletul prin contemplația sensibilă și de a-l ridica, prin mijlocirea ci, la contemplația superioară, inteligibilă. „Pentru că suntem făcuți din două părți, alcătuiți din suflet și trup, și pentru că sufletul nostru nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
valabilă pentru artă în general. Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus. în vraja ei participăm simbolic la lumea transfigurată sofianic în ordinea veșnică. Deosebită de toate lucrurile terestre, arta nu e o creație a naturii, ci a omului de geniu, care urmărește prin ea înfrângerea naturii și evadarea în regiuni superioare acesteia. Iar geniul, prin definiție
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
formale din viziunea creatorului de artă. El își vede opera în regiunea fanteziei creatoare, inundată brusc de lumina inspirației. Ea are forma ce i se va da în momentul execuției, ce trebuie să urmeze. Dar această formă anticipată, de caracter simbolic, nu e văzută în idealitatea ei cu ochiul fizic, ci numai cu simțul spiritual corespunzător. Într-o explozie de bucurie, care e un moment de totală uitare de sine și de trăire într-o ordine nemărginită, artistul își contemplă opera
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în marș triumfal de cucerire a vieții, toate acestea constituie magnifice hiperbole ale divinului instinct ce stă la temelia existenței. Nu e nevoie de discuțiile oțioase ce se fac de obicei pe acesta temă ca să înțelegem că toată filosofia reprezentării simbolice a acestui instinct constă în conformitatea artistului cu ordinea firească a vieții. Instinctul sexual în slujba continuității biologice e sanctificat de Biserică și ridicat la rangul de taină dumnezeiască. În ordinea fizică, el continuă creația cosmică, precum în ordinea artistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe planul veșniciei. El e un arhetip etern din lumea ideilor pure, căruia nimic nu-i corespunde din viața terestră. El plutește mai presus de orice păcat, în zăpada spirituală a unei feciorii fără sfârșit. Urmele acestei idei de unitate simbolică, transcendentă, a celor două principii ale vieții, se găsesc în religiile Indiei și în Zend-Avesta. În Banchetul lui Platon ea capătă prestigiul unui mit. Androginii sunt ființe cerești, anterioare oamenilor. Din pricină că s-au revoltat împotriva divinității, la fel cu Titanii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Alături de problema aeroplanului, care l-a muncit ca o posibilitate de ieșire din strâmtoarea fizică, problema androginului îi deschidea posibilitatea ideală a depășirii și a evadării în nesfârșirea lumii spirituale. Imagini cum e aceea a lui Ioan Botezătorul sunt cuceriri simbolice, care se înscriu pe limita extremă a năzuințelor artistice, limită care e în același timp un prag al vieții de dincolo. Asemenea probleme de limită l-au frământat pe Dostoievski mai mult decât pe orice alt artist al vremii noastre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
muzical despre profetismul artei. Asupra picturii ne-am oprit suficient în cursul acestei cărți. În doctrina bizantină despre rolul culturii, pictura e socotită ca un vehicul al revelației lucrurilor divine alături de Sfânta Scriptură. Ea este într-adevăr una de caracter simbolic. Căci „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, când nu se poate lămuri deplin în cuvinte, se poate descifra sau măcar intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelației lucrurilor divine alături de Sfânta Scriptură. Ea este într-adevăr una de caracter simbolic. Căci „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, când nu se poate lămuri deplin în cuvinte, se poate descifra sau măcar intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale spiritelor, vibrând în culorile gradate ale focurilor, după vrednicia și după capacitatea de iubire a fiecăruia. Imaginea lui ne-o dau aceste muzee, cu văpăile culorilor lor nobile și pure, în pacea serafică a cărora intri ca în pronaosul simbolic al paradisului. Din literatură și din toate artele se încheagă astfel, deasupra creștetelor noastre, chipul celeilalte umanități, care nu mai e de pe pământ fiindcă năzuie să fie în cer. Ea e ridicată în sus pe Atlașii geniului și poartă în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
specifice sau altă rutină; - manierisme motorii stereotipe și repetitive (răsuciri ale degetelor, mâinilor, fluturări ale mâinilor, mișcări complexe ale întregului corp); - preocuparea permanentă pentru o anumită parte a unui obiect; -interacțiunea socială; - limbajul folosit în relațiile cu comunicarea socială; - jocul simbolic și imaginativ; 2.5.2. Criterii de diagnostic ICD 10 Diagnosticul de autism infantil se pune înainte de vârsta de 3 ani , folosind ICD 10 prin intermediul căruia se observă o afectare a dezvoltării în următoarele arii: funcția de comunicare a limbajului
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
autist se manifestă în modalitatea de desfășurare în modul stereotip și repetitiv, neelaborat, necreativ. În loc să creeze, să imagineze, copilul autist mimează repetitiv atitudini sau gesturi, prezintă un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale simbolismului, nu poate înțelege natura simbolică a jucăriilor. Este afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul în “jocul simbolic”, “jocuri de roluri”. De altfel, nici nu participă și nici nu înțelege astfel de jocuri. Copilul autist, de cele mai multe ori, se joacă cu propriile lui
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
creeze, să imagineze, copilul autist mimează repetitiv atitudini sau gesturi, prezintă un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale simbolismului, nu poate înțelege natura simbolică a jucăriilor. Este afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul în “jocul simbolic”, “jocuri de roluri”. De altfel, nici nu participă și nici nu înțelege astfel de jocuri. Copilul autist, de cele mai multe ori, se joacă cu propriile lui stereotipii, el se distrează răsucind obiectele, învârtindu-le sau privind obiectele care se mișcă repetitiv
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
70 iar 50% sub 50. Numai 5% au un Q.I. peste 100. Deficitele specifice de înțelegere a limbajului se manifestă la copii autiști cu un pattern distinct la testele de inteligență, datorat dificultăților de redare verbală și abstractizare. Gândirea simbolică nu este dezvoltată, de aceia nu pot înțelege ce simt și cum gândesc ceilalți. În urma observării comportamentului autiștilor la testele de inteligență au fost elaborate teorii cognitive care evidențiază faptul că: 1. este absent “motorul central al coerenței”, ceea ce duce
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
învățarea limbajului ca pe un sistem funcțional, deoarece „învățarea limbajului implică coexistența presiunii exercitate atât de factorii biologici cât și de factorii de mediu” (19; p.145), deoarece limba nu este o funcție bioneurologică ci un subsistem funcțional, un proces simbolic al formulării și comunicării gândirii care se stabilește pe fundamentul dezvoltării bioneurologice și psiho-sociale. „Limbajul realizând relațiile dintre două sau mai multe persoane se constituie ca sistem deschis în care vorbirea, rostirea, codul lingvistic nu este decât o linie, un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
0,18. Datele relatate cu privire la dezvoltarea socio-afectivă la copiii rhinolalici, arată o evoluție în creștere - de la stadiul preoperator la cel postoperator și prelogopedic cu un salt calitativ obținut în urma reeducării fonetice. Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat în formă de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității intelectuale care se semnalează încă din prima etapă a copilăriei printr-un deficit aparent și transitoriu. Cercetarea efectuată ne ajută să apreciem în ce măsură practica limbajului influențează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
permit aceste schimbări, îmbinări, ceea ce determină pe psihologii Leontiev (1956), Luria (1959) să atribuie după Pavlov - un rol fundamental limbajului. Dar Oleron (1957) sugerează să nu se exagereze rolul limbajului și să nu se uite că ”limbajul nu constituie activitatea simbolică, dar îi dă o extindere pe care el n-ar avea-o niciodată” (146). Piaget așa cum s-a mai amintit la începutul capitolului, insistă de asemenea asupra ideii că limbajul nu joacă un rol constitutiv în formarea operațiunilor intelectuale, dar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mici față de cele concrete și mult mai mici, raportate la grupul de subiecți fără despicături, pe grupe de vârstă. Dezvoltarea vorbirii și creșterea vocabularului trebuie stimulată și dirijată în această etapă. - Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat prin forma de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității intelectuale care se semnalează încă din prima etapă a copilăriei printr-un deficit aparent și tranzitoriu. Se relevă subdezvoltarea limbajului, cu implicațiile sale în funcție de mediator, cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
redefinește apoi principalele trei clase de idiomuri într-o manieră similară celei vehiculate de cercetarea lingvistică sovietică/rusă: (a) unități "non-compoziționale", "motivate "ca întreg"" (germ. ins Gras beissen = "a mușca iarba", cu sensul de "a muri"); (b) unități "compoziționale", motivate "simbolic" sau "cultural" (germ. den Bock zum Gärtner machen = "a face capra grădinar", cu sensul de "a-i atribui cuiva o sarcină pentru care nu este pregătit"); și (c) unități "parțial motivate", în care un element apare cu sens literal, iar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și confirmând prin aceasta "incapacitatea radicală a unei concepții fundamental pozitiviste de a da seamă de creativitatea umană"83. Or, după cum a arătat Mircea Borcilă, "o asemenea poziție de principiu "reducționistă" se dovedește [...] profund inadecvată în raport cu esența limbajului, ca "activitate simbolică" sau "semnificativă", și cu specificul activităților "mintale" umane, în general. [...] O asemenea orientare epistemologică nu permite, în realitate, abordarea adecvată a dimensiunii autentice a "creativității semantice", în sens larg, și a celei "metaforice", în particular, ca formă caracteristică a activității
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1.2.2. Totuși, pentru Coșeriu limbajul nu este o activitate umană oarecare, ci - prin însuși faptul de a construi "o lume care poate fi gândită" - o activitate cognitivă. În această privință, lingvistul de origine română pornește de la teoria "formelor simbolice" a lui E. Cassirer, care concepea omul drept un animal symbolicum. Însă Coșeriu observă că această încadrare a limbajului (din perspectiva "simbolurilor" ca "forme al căror conținut este o cunoaștere") este una destul de restrictivă, deoarece chiar determinarea simbolicului "cade sub
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]