12,028 matches
-
biletul trimis lui Labiș, își recunoaște nonșalanța cu care pierde materialele trimise pentru publicare. În cel mai pur stil proletcultist, îi cere poetului să-i trimită altele în care să trateze despre „proiectul de Constituție, combaterea devierii de dreapta, numirea tovarășului Gheorghiu-Dej ca președinte al Consiliului de miniștri etc.”. Dacă G. Lesnea și alți poeți se pretau la astfel de cerințe, Labiș n-a coborât niciodată la acest nivel. I. Friduș ajunsese în fruntea revistei ieșene prin efectele „devierii de dreapta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la vipușcă (ei fiind simpli informatori), cei care îți instalau microfonul în lampa de pe birou, tocmai aceia se uită urât, acuzându-te că ești „criptocomunist” dacă susții că Nicolae Labiș a fost un poet de valoare. La ceomeurile în care tovarășii erau în permanență luători de cuvânt cu angajamente muncitorești, celui care participa scârbit, îndrăznind totuși să spună vreun adevăr, vigilentul îi ardea „o critică” tovărășească, cu privirea țintă în ochii șefului. Azi, dacă îți plac versurile lui Labiș, pentru dânsul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la 13 mai 1883 în biserica parohială Santi Apostoli. Primi aceste trei sacramente ale inițierii creștine cu o profundă participare și devoțiune, atât cât puteau fi înțelese la vârsta aceea. Apoi, în spovadă, se arăta foarte sârguitor și meticulos, astfel încât tovarășii săi, atunci când îi venea rândul, îl ironizau dezamăgiți: «Azi va trebui să așteptăm o jumătate de oră!», chiar dacă era vorba era nevoie să se zăbovească doar vreun minut în plus. Giovanni nu se mulțumea să vorbească numai despre păcatele sale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
privirea dulce și cu vorba înțeleaptă, mereu preocupat să-i cheme să participe la slujbele religioase, la evitarea răului și la mântuirea sufletului. Se făcuse simpatic tuturor. Surâsul său melancolic revela suferințele pătimite care l-au maturizat înainte de vreme. Un tovarăș de-al lui de joacă spunea: «Simțeam în tânărul Calabria ceva aparte, sugestiv, ceva ce nu întâlneam în ceilalți dintre bunii și bravii noștri tovarăși. Se arăta simpatic față de noi. La instruirea religioasă, printr-o metodă inteligentă, cu gluma și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
simpatic tuturor. Surâsul său melancolic revela suferințele pătimite care l-au maturizat înainte de vreme. Un tovarăș de-al lui de joacă spunea: «Simțeam în tânărul Calabria ceva aparte, sugestiv, ceva ce nu întâlneam în ceilalți dintre bunii și bravii noștri tovarăși. Se arăta simpatic față de noi. La instruirea religioasă, printr-o metodă inteligentă, cu gluma și cu exemplul grăitor ne capta atenția și nouă, celor cu el deopotrivă». Mamele, care însoțeau copiii mai mici la oratoriu, îl dădeau fiilor lor ca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aristocratic. A fost printre primii din Verona care au cutreierat înșeuat pe velociped, bicicleta cu roata anterioară mai mare decât cea posterioară, îmbrăcat într-o ținută perfect sportivă. Nu se rușina să viziteze adăposturile mondene ale familiilor nobile. Foarte politicos, tovarăș plăcut de conversație, dar nimic mai mult. Nobilitatea feminină îl scruta cu curiozitate, căutând să descopere acel sens de mister și de extravaganță care îi învăluia persoana și modul său de a face. Se spunea, și era adevărat că, aproape
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gândi că Francesco, ca bărbat practic, s-ar fi informat de condițiile economice ale familiei Calabria și, prin părintele Natale, ar fi ajutat această familie. Când Giovanni și mama au fost oaspeți în palatul Pompei-Perez, întâlnirile dintre acești doi viitori tovarăși de viață religioasă au fost tot mai frecvente. Clericul Calabria se simțea chemat să desfășoare opera de milostivire prin a-i vizita și alina pe cei bolnavi. Ba mai mult, a fondat o asociație cu doi dintre colegii săi de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
câteva săptămâni, bolnavii infirmeriei m-au rugat să șterg ultimul cuvânt, „ne ofensează, mi-au spus, pentru că aici, nimeni nu mai înjură“. În acea împrejurare, unul singur a refuzat să se apropie de sacramente. Era un „dur“, care crea probleme tovarășilor și agenților de pază. Am încercat să-l conving să ceară un colocviu cu don Calabria. A acceptat, lingușit de întâlnirea pe care el o prevedea victorioasă. Poate că voia să demonstreze tuturor că nimeni nu-l putea mișca din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înțesate de spectatori, dornici să audă luări de cuvînt elocvente și să vadă scandaluri, iar spectacolul cotidian avea cu ce să mulțumească și chiar mai mult publicul. Opoziția număra o puternică grupare de socialiști care nu conteneau să privească spre tovarășii lor de la Berlin (lumea și-a dat seama de aceasta în ajunul mobilizării din 1914-1915), dintre care unii erau dotați cu voci magnifice de bariton și de bas, demne de Scala. Știau să orchestreze cîte o "hărmălaie" asurzitoare, chiar pînă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Franz Iosif l-au obligat pe suveran să-și reducă activitatea. La sfîrșit de 1905, împăratul, încă în putere, nu ceda nici o parte importantă din munca sa nepotului, continuînd să păstreze pe lîngă el în posturile de comandă pe vechii tovarăși din tinerețe, cărora le arăta afecțiune (în măsura în care suveranul, sub platoșa unui egoism bine așezat, putea încerca pentru cineva o adevărată afecțiune...). În fruntea Marelui Stat Major, de exemplu, și în pofida tentativelor Arhiducelui Moștenitor dornic să întinerească Înaltul comandament și să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-și îndrepta tirul și asupra lui Sazonov. Aveam șansa întrucît trebuia să prezideze întîlnirea ambasadorilor de a fi cunoscut îndeaproape pe Sazonov la Roma, cînd era ministru pe lîngă Sfîntul Scaun, ca și pe ambasadorul Italiei, marchizul Carlotti, prieten și tovarăș la cercul dela Caccia. Ambasadorul britanic, sir Georges Buchanan, fusese mai înainte ministru la Sofia și avea pentru Bulgaria o simpatie debordantă care mă făcea să-mi fie teamă că îmi va trebui un efort deosebit pentru a-l avea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
făcură onorurile decît pînă la limita îmbătării în care se cufundară sîrbii. Odată obținut acest rezultat, Savov, după ce se fotografie în atitudini deosebit de prietenești, îi atrase atenția lui Miscici că oamenii săi nu se prea țineau pe picioare și că tovarășii lor bulgari, mai echilibrați, ar putea să le fie de folos ca să se întoarcă la cantonament. Astfel, încadrîndu-i pe sîrbi, bulgarii, în drumul lor, își numărau cu grijă pașii, respectînd întocmai ordinele date și, în urma acestor calcule atente, după o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bülow. Acesta din urmă, alături de eforturile diplomatice desfășurate pe lîngă guvern, pe terenul cesiunilor teritoriale, se străduia să "lucreze" opinia publică italiană. Pentru a propăvădui neutralitatea, avea sprijinul partidului socialist condus de triumviratul Treves, Turati, Modigliani, care primeau îndrumările de la tovarășii lor de la Berlin 136, în timp ce un grup mărunt condus de Bissolati și de triestanul iredentist Barzilai, făcea campanie în favoarea intrării în război. Nordul Italiei, bogat în mari întreprinderi industriale, era un atu important pe care și-l disputau vila Malta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despre această lovitură de teatru? Apoi, o a doua reacție, aproape tot atît de promptă. Generalul Wilson, cît era de lung, se ridică pentru a declara scurt: Nu am dreptul să vorbesc în numele Marii Britanii, prezentă aici prin primul-ministru, însă în numele tovarășilor mei de arme țin să spun că dacă Germania trebuie să fie prezentă în condiții de egalitate, voi părăsi locul și-mi voi frînge spada!" "I do the same" proferă ca un ecou vocea amiralului Beatty (căruia i-ar fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sale verbale, simpaticul mareșal mă strîngea în brațe pe un culoar al camerei deputaților, ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară! Iată-ne de acum tovarăși, cot la cot, iar aceasta înseamnă pentru dumneavoastră că ați scăpat de bătutul parului pe loc alături de vitele cehoslovace!". Frază spontană, fără echivoc, ce revela profunzimea acțiunii diplomatice italiene, așa cum o punea la cale Ducele peste capul palatului Chigi (ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prăpastie un mers zbuciumat și periculos, frustrînd astfel țara de rezultatele bune pe care le-ar fi putut produce această sumă de competențe și de oameni binevoitori. Argetoianu, care dusese pînă la diplomă studiile sale de medicină la Paris unde, tovarăș de spital cu Leon Daudet și alte figurii notorii ale lumii medicale, spărsese felinare și dormise la arest, nu se jena să-și judece colegii de minister ca un clinician, punînd diagnostice feroce. Despre Primul-Ministru îi spunea Ministrului Franței: "Știu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Națională pentru Sport care nu dă semne c-ar fi interesată de crizele sale de andropauză fizică și psihică. Acum, gestionarului flick-flack-urilor i-a trecut prin circumvoluțiunile rumenite în cuptorul lui Stalin altă idee contemporană. În plin mileniu al treilea, tovarășul Vieru a ajuns la concluzia că gimnaștii și gimnastele trebuie să dea o cotă din cîștiguri Federației. Nu căutați exemple similare în epoca lui Cuza, fiindcă nu veți găsi. Mergeți mai departe în istorie, pe la cnezatele și voievodatele întemeiate pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu a templului dedicat vieții spirituale a cetății. În schimb, în "a doua Romă", Constantiu II caută să acorde mausoleului familial (închinat Sfinților Apostoli) o valoare de templu, prin încadrarea catafalcului tatălui său de 12 posturi, echivalându-i astfel pe tovarășii de drum ai lui Iisus. Constantin I fusese investit prin Conciliul de la Niceea din 325 ca isapostolos, nu însă ca substitut al lui Christos - aspect atent observat de literatura creștină ulterioară, care a amendat sever această concepție, conform căreia împăratul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adresându-i-se și fiind apelat, privindu-l și fiind privit, simțindu-i dinamica mersului și a staționării întru popas și acceptându-l ca o conștiință ce, la rândul ei, îi simte mișcarea și repausul efemer, călătorul îl percepe pe tovarășul său întru străbaterea depărtărilor drept o oglindă în ceață care, deși nu îl redă fidel, detaliat, îi amintește totuși constant că există atomar, ca punct de viață ce nu a fost anihilat de aruncarea în deschideri vaste. Sentimentul singurătății este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
însoțește manifestându-se, în linii generale, precum celălalt voiajor înțeles ca un camarad de drum. Zeul nu poate fi aici o oglindă, fie ea chiar redus fidelă, în care omul-călător să își regăsească trăsături ale sale, el nu este un tovarăș asemănător de pășire, o replică sau un original ce își însoțește replica. El nu este, nu poate fi nici o prezență egală cu celălalt călător din motivul fundamental că nu poate fi postulat drept un călător propriu-zis, iar însoțirea omului de către
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
flăcări. Totul ia proporții infinite. Scena cu lună e "colosală", mormintele sunt "monstruoase", umila câmpie a Brăilei capătă perspective sahariene. Melancolia e purtată prin pădurile de molifți, salutată de șoimul de pe creste, ori comentată de urletele cîinelui: Scârbit peste măsură Tovarăș de-ntristare, De zgomotul cetății, Un câine, lângă mine, Eu caut în natură Prin urletele sale Un loc făr' de murmură Natura să răscoale, Supus singurătății... În aste locuri vine. Mica Tismană devine palat ossianic, într-o scenerie feudală stil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românul iscusit. G. SĂULESCU, C. CARAGIALE, E. VINTERHALDER, D. GUSTI, N. ISTRATI, AL. PELIMON În afara oricărui interes literar sunt paharnicul Gheorghe Săulescu, poet și autor didactic (*1798), C. Caragiale, actorul, poet și el și autor dramatic (1812-1877), E. Vinterhalder (1808-1869), tovarășul de tipografie al lui C. A. Rosetti, autor al unei culegeri de poezii Flori și scaeți pe malul Dâmboviței, D. Gusti (1818-1887), protejatul salonului literar al lui G. Asachi, N. Istrati (1818-1862), poet netalentat și antiunionist, poligraful Al. Pelimon (1820-1881
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă, ninge; afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit... Așa-n singurătate, pe când afară ninge, Gândirea mea se primblă pe mândri curcubei Pîn
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Scoarța modestă a solului natal e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției, impracticabilă. O mare doză de savuros donchișotism intră în maniera povestitorului, a cărui Rosinantă se cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]