11,202 matches
-
forma inițială și exclusivă a jertfei indo-europene. Libația a apărut și s-a răspândit, probabil, și datorită ușurinței cu care se realizează, dar și a caracterului său evident necostisitor; pe lângă aceasta, În unele zone au contribuit și orientări de tip umanitar, ostile vărsării de sânge, chiar și animal; dar nu trebuie supraevaluat, așa cum se Întâmplă adesea, refuzul jertfei sângeroase atribuit culturii indiene și zoroastriene. Nu trebuie să se uite că parsii mai practică Încă jertfirea țapului (Boyce, 1986, 173) și că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a fost niciodată lipsit de convingeri, cu toate că acestea nu erau întotdeauna cele mai bune. Acest "deceniu decăzut" a abătut o aspră critică asupra lumii lui Iorga. El a înlăturat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, lăsînd puțin loc perspectivei umanitare în mijlocul noilor "ideologii"2. Odată cu ridicarea Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice, lumea "Sistemului de la Versailles", care s-a menținut doar atît timp cît Germania și Rusia erau la pămînt, s-a prăbușit. România Mare urma eventual să fie sfîrtecată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
americani aveau să joace un rol important În administrarea fondurilor. În al doilea rând, ajutorul urma să fie acordat pe o perioadă de câțiva ani, fiind astfel din start un program strategic de reconstrucție și dezvoltare, și nu un fond umanitar. În al treilea rând, sumele În chestiune erau realmente substanțiale. Până În 1953, când Planul Marshall a luat sfârșit, Statele Unite au cheltuit 13 miliarde de dolari, mai mult decât toate ajutoarele internaționale acordate anterior de americani la un loc. Sumele cele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și represiune 620-621; masacrarea albanezilor ordonată de Miloševiæ 620-621; reforme economice 396; stalinism național 396; statistica populației 611; surogatul european al Chinei 396 Albright, Madeleine 621-622 alegeri pentru Parlamentul European 483 Alexandru I (țar) 120-121 Algeria 261-267 Aliații occidentali; asistență umanitară 40; campanii de bombardare 30-31; distrugerea Uniunii Sovietice În Î 107; neîncrederea Uniunii Sovietice 107; programul de reeducare și denazificare 64-66; reînarmarea 149-150; revenirea cetățenilor sovietici 42; suspiciunea reciprocă 104-105 Aliev, Gaidar 600 Allende, Salvador 515 Almodóvar, Pedro 481 alocații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la section d'Études Littéraires et Traductions. Șes recueils de poèmes, écrits en français, en roumain ou en version bilingue, ont été publiés en Roumanie et en France.1262 Paula Romanescu est collaboratrice permanente des revues Revista Română de Drept Umanitar (Revue Roumaine de Droit Humanitaire), Viața Medicală (La vie médicale), Interférences (revue de la Ligue de Coopération Culturelle et Scientifique Roumanie-France). Elle a publié des poèmes et des articles dans des revues comme România Literară, Viața românească, Adevărul literar și artistic
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de sensibilitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
experiență în dezvoltarea serviciilor de prevenire și reducere a riscurilor pentru copil și familie. Au existat însă și cazuri de impact deformant al profesiei. Astfel, ignorându-se complexitatea profesiei de asistent social, s-a creat uneori falsa impresie că acțiuni umanitare/caritabile desfășurate de ONG-uri pot substitui activitățile profesionale de tip recuperator. De aici și atitudinea unora care au încurajat formări de foarte scurtă durată (șapte-zece zile) și la întâmplare în asistența socială, considerând că „oricine” poate lucra în asistența
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
străine. Acestea, în lipsa unor specialiști în domeniu, au deformat profesia de asistent social prin simplificarea exagerată, dusă până la caricaturizarea atribuțiilor asistentului social. Ignorându-se, în fapt, complexitatea teoretică și practică a profesiei s-a creat o falsă percepție că acțiunile umanitare desfășurate la întâmplare de ONG-uri pot înlocui activitățile specializate ale profesioniștilor cu o înaltă calificare în asistență socială. Prin aceasta, se poate crea o falsă imagine a rolului asistentului social profesionist în serviciile de asistență socială în comunitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acceptat să deschidă contul. Întrucît Washingtonul nu avea obiecții împotriva legăturilor dintre organizațiile particulare și România, Banca Națională Chase din New York a deschis o linie de credit de 7,5 milioane de dolari pentru achiziționarea de alimente de către România. Organizațiile umanitare au sărit și ele în ajutor. Comitetul Americano-Evreiesc de Distribuire a acceptat să-i dea României două milioane de dolari pentru alimente. Pe 10 martie 1947, Comitetul a efectuat primul vărsămînt pentru cumpărarea a două încărcături de cereale, puse la dispoziție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inaugurarea Bibliotecii de Cercetare George C. Marshall, Johnson a spus publicului că Statele Unite aveau să "dureze poduri peste golul care ne desparte de Europa de Est". Aceste poduri se bazau pe intensificarea comerțului, a schimburilor de vizitatori, pe noi idei și ajutoare umanitare. Motivele Americii erau clare: în primul rînd "constituirea unor noi relații cu țări care vor să capete mai multă independență, dar nu-și pot permite, încă, o izolare totală; în al doilea rînd, deschiderea ochilor noii generații către valorile și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privind procedurile de emigrare. Ceaușescu urma să-l asigure, însă, verbal, pe Ford că România va respecta prevederile Declarației Comune de principii, semnate la Washington, pe 5 decembrie 1973. Prin acest acord, ambele țări stabiliseră "să contribuie la soluționarea problemelor umanitare pe baza bunăvoinței și încrederii reciproce". Ford a acceptat această formulă, sustrăgîndu-se, astfel, prevederii Paragrafului 402 (c). De vreme ce România refuza să dea garanții scrise, președintele american devenea singurul care putea garanta că o derogare prezidențială de la prevederile de emigrare din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizitase Germania Federală și Polonia, președintele Ford a făcut o vizită în capitala Finlandei, unde a semnat Tratatul de la Helsinki, împreună cu reprezentanți din 34 de țări. Ceaușescu a semnat pentru România și, într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnat Tratatul de la Helsinki, împreună cu reprezentanți din 34 de țări. Ceaușescu a semnat pentru România și, într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
într-o cuvîntare ulterioară, a subliniat importanța "problemelor umanitare", cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție în viitor. Deși a acceptat principiile umanitare din Legea finală, el a menționat că trebuie să se dedice mai mult timp problemelor umanitare legate "de lupta împotriva drogurilor, toxicomaniei (și) criminalității". Ceaușescu voia să contrazică opinia generală conform căreia Secțiunea a III-a a fost impusă lumii comuniste de către Occident. El voia ca această secțiune să se axeze mai mult pe probleme caracteristice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în prevederile Legii comerciale din 1974 cu privire la "libertatea emigrării" un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În recomandările lui, Bingham arăta că deși procesul de emigrare se lovește de diferite dificultăți și tărăgănări, "se pare că autoritățile române fac eforturi, cu bună-credință, să-și îndeplinească angajamentul făcut la nivel internațional de a lua măsuri în privința problemelor umanitare și de a le rezolva". Mai mult decît atît, Congresul trebuia să revizuiască legile de emigrare, pentru a se asigura că românilor care voiau să intre în Statele Unite nu li se mai impuneau și alte restricții suplimentare, de vreme ce aveau deja
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerea, de asemenea, președintelui să înainteze Congresului un raport bianual privind respectarea Acordului de la Helsinki în fiecare din țările blocului estic. Printre alte amendamente la "Legea ajutorării țărilor străine din 1961" era desemnat un coordonator al drepturilor omului și problemelor umanitare în cadrul Departamentului de Stat, împlinindu-se astfel promisiunea făcută de Ingersoll lui Fraser, cu doi ani în urmă1848. Sosirea lui Carter la Casa Albă li s-a părut, cu siguranță, o victorie susținătorilor drepturilor omului. În decembrie 1974, cînd și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii de respectare a drepturilor omului și s-a dovedit a fi "prea discret" în diplomația sa1853, însă noul președinte a făcut, în mod cert, niște schimbări semnificative. A transformat Biroul Drepturilor Omului în Biroul Drepturilor Omului și al Problemelor Umanitare, condus de secretarul adjunct de stat. Mai mult decît atît, la conducerea acestui birou a numit-o pe Patricia Derian. Ea era fondatoarea Sindicatului Libertăților Civile din Mississippi și organizatoarea Partidului Democrat Monarhist din Mississippi, partid birasial care a protestat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o rezoluție ce exprima simpatia poporului american pentru "a ajuta poporul român acum, la nevoie"1867. Pe 24 martie, senatorii Edward Kennedy din Massachusetts și Jacob Javits, din New York, au înaintat Congresului un proiect de lege pentru acordarea de ajutoare umanitare României, în valoare de 20 de milioane de dolari. Un proiect similar a apărut și la Camera Reprezentanților. Dezbaterile au fost limitate, dar în ambele proiecte se specifica faptul că fondurile de ajutorare nu sînt în nici un caz menite să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încă un an a derogării de la condiția emigrării. Răspunzîndu-le lui deHaan și Tinker, Ceaușescu le-a spus cu candoare că România nu are o politică de emigrare, dar a recunoscut că emigrarea este, de la caz la caz, necesară, din motive umanitare. Această atitudine pornea, în mod cert, de la teama Bucureștiului de "exportul de inteligență". România era o țară în curs de dezvoltare și trebuia să-și păstreze oamenii pe care îi instruise și îi calificase. Principalele excepții la emigrarea pe cazuri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conformează scopului derogării, "îmi voi schimba recomandarea". Mai mult chiar, președintele a promis să aducă la cunoștința guvernului român "orice acțiuni sau tendințe privind emigrarea" care nu erau în conformitate cu promisiunile făcute "în trecut de a trata emigrarea într-un mod umanitar"1880. Era prima dată cînd un președinte se arăta dispus să suspende derogarea de la condiția emigrării în cazul neconformării României. O dată înaintată cererea de derogare a președintelui, fiecare cameră a Congresului putea respinge recomandarea pînă în septembrie, altfel derogarea se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moțiune de protest, Congresul a aprobat, implicit, derogarea de la condiția emigrării și România a beneficiat încă un an de "Clauza națiunii celei mai favorizate". Pasivitatea Congresului se datora mai multor factori. În primul rînd, cutremurul din România provocase o reacție umanitară, mai curînd de părere de rău decît de satisfacție la pedepsirea adversarului. În al doilea rînd, identificarea lui Carter cu drepturile omului a dat mai multă credibilitate asigurărilor lui către Congres, conform cărora derogarea avea să ducă la o emigrare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un acord pe termen lung privind " Clauza națiunii celei mai favorizate", care să țină cont de statutul special al României de țară în curs de dezvoltare. În cele din urmă, cei doi au promis să coopereze pentru a rezolva problemele umanitare, inclusiv reîntregirea familiilor 1938. La cîteva ore după aceea, Ceaușescu a luat prînzul la Clubul Național al Presei. Ziariștii i-au pus întrebări legate de drepturile omului și de minoritățile etnice. Ceaușescu a arătat clar, încă de la început, că "în ceea ce privește
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pînă la 8.000 de mărci germane de persoană 1945. Carter și-a exprimat îngrijorarea cu privire la scăderea numerică a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că a hotărît să se revizuiască Acordul Comercial româno-american pentru o perioadă de încă trei ani, deoarece Statele Unite și-au menținut un echilibru comercial satisfăcător cu România și ambele țări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CSCE, folosindu-se de acest organ ca de un for major, prin care putea influența cursul afacerilor în Europa și își putea apăra interesele și integritatea teritorială în fața Moscovei 1979. Delegația lui Pell a arătat că România a aplicat prevederile umanitare ale Legii finale de la Helsinki într-un mod "foarte decepționant", dar a atras atenția asupra sporirii numărului celor care emigraseră în SUA. În ultimii trei ani. Delegații au discutat cu Ceaușescu mai mult de două ore. Răspunzînd la cererea lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]