11,393 matches
-
realiștilor în disputa cu moralismul. Că așa stau lucrurile a fost evidențiat, de altfel, și de un alt argument major împotriva realismului radical. Mă refer aici la argumentul utilizat de Charles Larmore pentru a arăta că Bernard Williams s-a înșelat în opinia că filosofia politică poate deveni (și ar trebui să devină) o disciplină complet autonomă față de filosofia morală sau, în termenii săi, o disciplină bazată "nu pe adevărurile moralității, ci pe acele trăsături fundamentale ale condiției umane care constituie
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
eforturi vizibile pentru respingerea tezei primatului dreptății în sensul că exigențele acesteia "nu suportă niciun compromis" și că ele nu pot fi niciodată sacrificate în numele exigențelor altor valori sociale (Cohen, Rescuing Justice, pp. 302-307), se poate susține, dacă nu mă înșel, că este adeptul tezei primatului dreptății în sensul că o "societate organizată la modul ideal" ar trebui să fie organizată în primul rând pe baza exigențelor dreptății. La urma urmei, socialismul pentru care a argumentat Cohen este, în termenii săi
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la orice fel de principii morale în justificarea democrației este întemeiată de susținătorii acestui proiect pe opinia că toate principiile morale - inclusiv principiul egalității (sau principiul libertății) umane fundamentale - sunt subiectul dezacordului rezonabil generalizat. Potrivit lui Talisse, spre exemplu, Dworkin se înșală în afirmația că dedesubtul dezacordurilor morale, religioase sau politice rezonabile care caracterizează societățile cu tradiție liberal-democratică (precum societatea nord-americană) se află totuși două principii unanim acceptate ca exigențe incontestabile (în mod rezonabil) ale demnității umane: 1) principiul potrivit căruia fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau a relațiilor inegale de putere sau a eșecului puterii politice în crearea condițiilor care să favorizeze satisfacerea nevoilor fundamentale ale tuturor indivizilor nu este inacceptabilitatea lor morală, ci corozivitatea pentru ordinea, stabilitatea, coeziunea, încrederea socială etc.). Freeman nu se înșală în opinia că judecățile lui Geuss nu sunt judecăți pur instrumentale, ci judecăți bazate și pe anumite intuiții morale. Cel puțin atunci când discută problema accesului inegal la îngrijirea medicală, Geuss scrie ca un adept al suficientismului ca teorie a dreptății
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1277: ,, În această vreme regele Ottokar al Boemiei, prins în luptă cu Rudolf de Habsburg, a chemat în ajutor pe bruteni și necredincioși, dar potrivit hotărîrii lui Dumnezeu, brutenii/rutenii aflîndu-se în conflict cu blacii/românii, regele s-a văzut înșelat în speranțele sale”. Regii Poloniei pînă la Ioan lll Sobieski purtau și titlu de duce al Volohiei ca o reminiscență a legăturii de suzeranitate între românii de la izvoarele Nistrului și Bugului și acest regat! Peste Carpați către vest găsim în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cucerească) un alt șanț(întăritură) ca hotar între noi. Neamul meu de oieri a fost prima rădăcină pe acest pământ și sîntem atenți ca cenușa lor să aibă liniște în somnul de veci. Cu minciuni meșteșugite s-a dus să înșele atenția geților care judecau și să ne gonească din toriștea(ocolul) noastră. După rugăciunea de seară cînd macedonenii s-au culcat, Eno, în timpul nopții i-a gonit și acum stă și ține tabia. Atenție! că știu și alte neamuri toată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care i-a dat-o el mai devreme pentru că este gură-rea. Iarna, cînd treceau printr-un ostrov, calul l-a aruncat într-un șanț(pe Dima) unde s-a schilodit rău. Neamul lui s-a adunat la toriște, și a înșelat cu putere spunînd că el l-a scos pe Dima din apă. Acest om lipsit de tărie a plecat pe furiș ca un mior și s-a ascuns într-o pădurice de pe malul rîului dîndu-și arama pe față și aducînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
posedă al treilea timbru cap de zimbru, după ce un coleg german susținuse că în toată lumea nu existau decât două, al doilea în posesia lui. În marginile anecdoticului se consumă și epica altor compuneri, fără raport cu arhaicul. Un moșier grec, înșelat de consoartă, spulberă presupunerea că nu ar fi tatăl celor cinci fete care îi poartă numele, descălțându-le în public spre a se vedea că toate au, ca el, șase degete la piciorul drept (Proba). Un avocat se amuză făcând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Aceea a marelui public? Fără îndoială că trebuie să se țină seama de textele citate cel mai frecvent, dar textele ignorate, care au trecut neobservate sau cele uitate nu sunt mai puțin importante. Chiar și posteritatea este o învățătoare care înșală, pentru că se descoperă mereu în literatura de specialitate lucrări pe care criteriile de apreciere ale epocii nu le-au estimat la adevărata lor valoare. Arta de a redacta o lucrare enciclopedică în miniatură, dacă mi se permite acest oximoron, este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sincer drept o specie nouă de istorici ai civilizațiilor. Ei vedeau societățile umane ca tot atâtea stadii pe drumul unui progres unilinear, ca și cum întreaga omenire ar avea drept scop să genereze societatea occidentală. Este de necontestat faptul că s-au înșelat, că au fost influențați de un șovinism occidental, dar abuzul în sine nu înseamnă să faci operă de ficțiune. La fel, constatând extraordinara asemănare morfologică a instituțiilor umane în locuri din lume foarte îndepărtate în spațiu și timp de la tehnicile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de a salva literatura de instrucțiuni, normative, poncife pe linie, din refuzul culturii dirijate, propagandistice, din a milita mai ales pentru principiul libertății de creație și expresie. Ostinato de Paul Goma, care a deschis seria, a reprezentat, dacă nu mă înșel, cazul cel mai caracteristic al acestei categorii (încercăm o tipologie, nu un tablou exhaustiv; un articol cuprinzător, cu unele mici generozități delicat-feminine, la Ileana Mălăncioiu, Imaginea coloniei penitenciare în literatura română, în: 22, 3 iunie 1991). Dar o linie riguroasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Apoi au fost aruncați la coș sau puși, mulți dintre ei, în situații penibile, umilitoare. Personal am trăit din plin această realitate, care a făcut ravagii 3. Naivitate a vârstei? Idealism sentimental? Pur și simplu mă uluiau afirmații gen: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis. Revelația acestui cinism este greu de descris. La Iași, tot prin 1945-1946, auzeam elucubrații și mai mari: Regimul comunist este cel mai științific din lume pentru că despre fiecare cetățean se strâng 500 de informații
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
iluzii. Țările din Est sunt piese pe o tablă internațională de șah (pp. 214, 312). Nici despre Occident, în general, autorul nu-și face deloc iluzii. După 1944, enorme iluzii au avut și oamenii politici cu mare experiență. S-au înșelat (p. 338). Rezultatul este că Don Quijote pășește în această zonă pe un teren labil, nesigur, etern oscilant, de o ambiguitate fundamentală. Vântul bate când într-un sens, când în altul. Pleacă un general rus și vine un U.S.S., în scopuri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a realiza, să spunem, și o operă jurnalistică (așa cum ne declara, prin 1945-1946, G. Călinescu), el are dreptul de a trece peste orice principii și exigențe civice? Pentru a nu mai aminti și de confesiuni afectate, cinic-amoraliste, de genul: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis? Sau: Ce, vrei ca Cioculescu să-mi ia catedra? Documente de epocă desigur, dispuși să le uităm repede. Poate chiar anecdotice, dar la care simțul moral și civic reacționează negativ și după decenii. Trebuie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
curtenilor. Înțelepciunea eroului se evidențiază în răspunsuri, devenite frecvente în literatura folclorică, de tipul: cel mai repede umblă gândul, vinul cel mai bun este cel neplătit și de la mesele altora, cea mai mare laudă o aduce cel care vrea să înșele, buruiana pe care o cunosc și orbii este urzica ș.a. Romanul conține o serie de motive folclorice de circulație universală, prezente și în creația populară românească: motivul omului închis în sac sau în butoi și condamnat la moarte, al celui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
marginală cu legenda arcuită sub forma nimbului, POPULUS FIDELIS IN PERPETUAM EIUS MEMORIAM FELICITER DEDICAT (Poporul credincios dedică cu bucurie (medalia n.n), spre veșnica sa amintire), continuată în partea de jos, DIE 17 MAII 2008. Este, dacă nu ne înșeală memoria și bagajul de cunoștințe din domeniu, o a doua realizare medalistică ieșeană cu legendă în limba latină, după medalia UMF din 2004, la care doar legenda reversului este în această limbă. Ne vom permite să presupunem și motivația recurgerii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
machiavelici care știu ce trebuie spus ca să fie urmați. Don Juan e machiavelic. El i-a spus frumoasei ce trebuia pentru ca aceasta să se lase sedusă. El anticipează, dar știe că o face în sensul corect, și nu se poate înșela. Omul machiavelic le spune celorlalți: Împreună vom fi cei mai frumoși". Sloganul în domeniul utilizării narcisismului: "Ei foarte urîți, noi cei mai frumoși" e sloganul de bază, arhetipul urletului care adună și entuziasmează. Dar această situație se va schimba printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai vastă și care depășește problemele pe care tre-buie să-l rezolve. E inutil și naiv să se viseze la ide-ea înlocuirii persoanei care decide printr-o expertiză, iar dacă Grupul celor Zece s-a gîndit puțin la asta, se înșela. Intervențiile mele în Grupul celor Zece erau mai degrabă de genul: Nu visați, nu așa se iau deciziile". Am ajuns atunci la un tip de reflecție asupra duratei și a timpului. Timpul electoral trebuia transformat în fapte și decizii. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl încîntă, la început, pe micul Roy, care cedează însă repede în fața acumulării de inconveniente și disconfort, pentru care tatăl său pare la fel de puțin pregătit ca el. Figura lui Jim e centrală, de altfel ; un ins iresponsabil ca soț (își înșeală frecvent soția cu tot soiul de prostituate), dar și ca tată, manifestînd adesea un fel de perversiune abjectă, la limita sadismului, dar și a prostiei, un personaj complex, egocentric și slab în fața pericolului sălbăticiei, visător, dar purtat de o forță
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în rolul principal. La 65 de ani, e deja un scriitor major, cu douăsprezece romane publicate pînă acum la Gallimard (între care mai amintim Impardonnables, 2009, Incidences, 2010 et Vengeances, 2011). E drept că celebra editură care s-a mai înșelat și cu alte ocazii i-a refuzat primul text, cu mulți ani în urmă, dar și-a însoțit refuzul de o scrisoare amabilă, personalizată, ce se încheia cu o frază pe care autorul pretinde că nici acum nu a înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
grade și mîine va fi de două ori mai cald (sau mai frig!), cîte grade vor fi mîine?"). Crescut în dinamica acestor antinomii ce irigă atît folclorul încă productiv, așa cum spuneam -, cît și imaginarul cultivat, Cioran este, poate, el însuși înșelat de această portiță de ieșire gnoseo logico-lingvistică care este expresia paradoxală: "Doar gîndul la Dumnezeu mă mai ține în picioare", iar ceva mai departe, "Gîndul la Dumnezeu nu servește decît pentru a muri" (AG). Se pare, de altfel, că gîndirea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
câtorva erori care nu dispar niciodată așa cum erau ele folosite în timpul său. Puțini oameni le-ar folosi astăzi într-un mod chiar atât de naiv așa cum era posibil să se întâmple în acele vremuri. Dar cititorul nu trebuie să se înșele crezând că aceleași erori nu mai joacă niciun rol în discuțiile economice contemporane: ele sunt astăzi pur și simplu exprimate într-o formă mai sofisticată și ca urmare sunt mai dificil de detectat. Cititorul care a învățat să recunoască acest
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
public, care a conceput speranțe irealizabile, vin să se interpună două clase de oameni: ambițioșii și utopiștii. Rolul lor este în întregime trasat de situație. E de ajuns pentru acești curtezani ai popularității să strige la urechile poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul speră, și poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe treabă că sunt somați
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Mai mult ca niciodată, poporul se aștepta ca statul, sub formă republicană, să deschidă larg sursa binefacerilor și să o închidă pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi să nu mai fiu înșelat încă o dată". Ce putea face guvernul provizoriu? Vai! Ce se face întotdeauna într-o conjunctură asemănătoare: promite, și câștigă timp. Nu ezită să promită, și pentru a da promisiunilor sale mai multă solemnitate, le-a fixat în decrete. "Creșterea bunăstării
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a-i da nimic, este himeric, absurd, pueril, contradictoriu, periculos. Cei care îl scot în față, pentru a-și da plăcerea de a acuza toate guvernele de neputință și a le expune astfel loviturilor dumneavoastră, aceia vă flatează și vă înșeală, sau cel puțin se înșeală pe ei înșiși. Cât despre noi, noi credem că statul nu este sau n-ar trebui să fie altceva decât forța comună instituită, nu pentru a fi între toți cetățenii un instrument de opresiune și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]