12,426 matches
-
și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă în decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat. Îndoiala îi vine din bun-simț, căci - presupune
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
clasică), I-II, îngr. și pref. trad., București, 1982 (în colaborare cu Nicolae Dobrișan); Primii poeți persani (sec. IX-X), îngr. și introd. trad., București, 1983 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Al-Gahiz, Tratat despre zgârciți, îngr. și introd. trad., București, 1985; Înțelepciunea arabă în poezia și proza secolelor V-XIV, îngr. și. introd. trad., București, 1988; ed. 2 (Înțelepciunea arabă. Secolele V-XIV), Iași, 2002; Patrick Süskind, Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
sec. IX-X), îngr. și introd. trad., București, 1983 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Al-Gahiz, Tratat despre zgârciți, îngr. și introd. trad., București, 1985; Înțelepciunea arabă în poezia și proza secolelor V-XIV, îngr. și. introd. trad., București, 1988; ed. 2 (Înțelepciunea arabă. Secolele V-XIV), Iași, 2002; Patrick Süskind, Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful picioarelor, RL, 1982, 44; Valentin F. Mihăescu, „Scrisori de acreditare”, LCF, 1982, 52; Horia Bădescu, Discreția înțelepciunii, ST, 1982, 12; Adrian Popescu, Limbajul de sub limbaj, TR, 1983, 10; Ioan Bogdan Lefter, Dincolo de suprafața lucrurilor, CL, 1983, 8; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; N. Steinhardt, Buchet de cucută, RL, 1984, 17; Al. Călinescu, Poeții și „înalta
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
el reprezintă stilul rococo, fiind „un gentilom” al criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva linearitatea greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul opus lui Tudor Vianu e considerat, în multe privințe, G. Călinescu, temperament dramatic, labil, combatant pentru toate conceptele. S. îi descifrează personalitatea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
a ținut trează conștiința unei întregi generații, asigurând supraviețuirea multor intelectuali români. De o calitate literară superioară sunt portretele și amintirile cuprinse în jurnalul intitulat Secvențe din purgatoriu (1999), unde stilul alert și verva portretistică se îmbină cu luciditatea și înțelepciunea retrospectivei, evocările fiind lipsite de spirit vindicativ sau de patimă. Peste decenii întâmplările consemnate în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților. Variantele cele mai cunoscute și unitare ale teatrului de păpuși sunt comunicate de G. Dem. Teodorescu (pentru
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
importante regate erau Magadha, Kosala, Vajji, Vasta și Aventi. Sunt amintite de asemenea triburile Bagga, Buli, Malla, Koliya și Śăkya. Printre marile regate, Kośala, guvernat de regele Pasedani, și Magadha, condus de Bimbisăra, erau cele mai cunoscute. Ultimul, beneficiind de înțelepciunea politică și de spiritul larg al suveranului său, a absorbit regatele Kosala și Vajji și se află la baza dinastiei Maurya (322-185 î. Hr.) . Noul oraș Pățaliputra (păli: Pățaliputta), capitala regatului Magadha, va rămâne timp de mai bine de șase secole
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
către o culme a cunoașterii și a viziunii pe potriva celor care sunt nobili cu adevărat din punct de vedere spiritual. Cu alte cuvinte, singurul rezultat la care ajunsese erau coastele ieșite prin piele. „Trebuie să existe o altă cale spre înțelepciune” - a spus el. Gautama a înțeles că nu mortificarea trupului este soluția, ci mai degrabă acea cale de mijloc a unei „sanități splendide”. Nu negarea a ceea ce pare să aibă capacitatea de a prelua controlul părților, ci înțelegerea a ceea ce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în calendarul nostru), în anul 523 sau 532 î. Hr., pe când Buddha avea 35 de ani. Se spune că acesta ar fi rămas șapte zile sub arborele de pīpal, trăind bucuria eliberării. Locul unde a avut loc iluminarea este cunoscut. „Copacul înțelepciunii” era situat pe malul râului Neranjară sau Nairañjană din Bodha Gayă, aproape de Gayă, în regiunea Bihar de astăzi. Chiar și în zilele noastre, la Bodha Gayă, se află un smochin imens, dar nimeni nu știe dacă e vorba de arborele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente, dar să procedeze în acord cu codul disciplinei (vinaya); să nu aibă amici răi; să cultive virtutea, concentrarea și înțelepciunea; să fie competenți în studiu; să manifeste bunătate în cuvinte, în fapte și în gândire, atât în public cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute să dea ei înșiși naștere la gânduri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
conducă la eliberarea tuturor oamenilor, fie ei monahi sau laici. De la școala Hīnayăna la Mahăyăna se observă un proces de transformare a religiozității. Hīnayăna presupune o religiozitate severă numai pentru o elită de asceți și insistă mai cu seamă pe înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc de dobândire a eliberării individuale, văzută ca dizolvare sau stingere a propriei ființe. Idealul vieții îl reprezintă arhat-ul, adică ascetul pe deplin eliberat. Religiozitatea mahayanistă este o religiozitate mai populară, cu un ritualism
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
hinduiste, care, menținând esențialul din tradiția buddhistă și propunând de la început eliberarea ca proces de golire de sine până la deplina stingere sau iluminare, acordă în același timp o mai mare importanță solidarității cu ființele și propovăduiește ca virtute specifică, pe lângă înțelepciune, compasiunea (karună ). Idealul îl reprezintă bodhisattva, omul iluminat care refuză să intre în Nirvană și continuă să lucreze pentru eliberarea semenilor săi. El este un luminător și eliberator al tuturor oamenilor. Apariția numeroșilor bodhisattva, reprezentați ca ființe supreme, face ca
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
colină din față; el intră în adăpostul ei aducând un lotus și o pătrunde, în sfârșit, în partea ei dreaptă. Acest vis sugerează faptul că cel ce urmează să se nască va fi o personalitate cu o bunătate și o înțelepciune cu totul ieșite din comun. Legenda continuă astfel: Bodhisattva a pătruns în sânul mamei sale. Zeii îi admiră condescendența cu care consimte să îndure prihana și josnicia unei nașteri umane; această mirare îi servește ca pretext lui Buddha pentru a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca Domn al Universului el face să se învârtă roata. Potrivit legendei, un bătrân ṛși, Asita, a observat pe cer, deasupra locuinței sale din Himalaya, o mare petrecere a zeilor. Întrebându-i de ce se bucură, aceștia i-au răspuns: „Copilul Înțelepciune, giuvaierul / Așa de prețios că pereche nu-și are, / S-a născut la Lumbīnī, pe pământ Śăkya / Pentru fericire și bucurie în lumea oamenilor”. Auzind acestea, Asita a zburat până la Kapilavatthu, a cerut să-l vadă pe noul-născut, l-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
hoti no aññatha), este pentru că el a pătruns în întregime Legea Eternă (akălika dharma) și a verificat el însuși toate lucrurile în cer și pe pământ (sayam abhiññă sacchitkatvvă ). El denunță ca o erezie josnică ideea că ar învăța o înțelepciune care să fie a sa, elaborată de el. Nu sunt cu adevărat înțelepți cei care au venit să distrugă; adevărații înțelepți au venit pentru a împlini Legea. „Am văzut - spune Buddha - Vechea Cale, Vechiul Drum luat de toți cei Treziți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Ambele religii nu aduc o schimbare radicală, ci o înnoire în spirit. Iisus Însuși mărturisește: „Să nu socotiți că am venit să stric Legea și proorocii; nu am venit să stric, ci să împlinesc” (Matei, 5, 17). Buddhismul este o înțelepciune prin care se are în vedere suprimarea suferinței prin suprimarea dorințelor. Buddha vrea să înlăture suferința, în timp ce Iisus vrea să ne-o asumăm. A fi iubit de Dumnezeu și a-L iubi pe El înseamnă să suferi. În buddhism se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil? Să fie oare liniștea, înțelepciunea, pacea adâncă a ființei sale? Desigur, toate aceste calități cooperează în a exercita asupra noastră o puternică forță de atracție. Dar oricât le-am prețui, ele nu sunt suficiente în sine pentru a descrie natura lui Buddha: ar face din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi atenuează strălucirea perfecțiunii și o eliberează de aparenta distanțare și izolare de viața omenească obișnuită: căci compasiunea îi este mare precum înțelepciunea, iar omenia și căldura sentimentelor este atotcuprinzătoare precum mintea. Buddha a fost un reformator monastic, care s-a menținut în cadrul civilizației indiene considerând-o indiscutabilă. El nu a tăgăduit niciodată panteonul hinduist și nici nu a ignorat idealul hinduist tradițional
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
l-au urmat fără să facă deosebiri între bărbați și femei și indiferent de stratul social din care proveneau. El nu s-a considerat un inovator sau un creator de filosofie, deoarece și a privit învățătura ca provenind din distilarea înțelepciunii și a practicilor umane perene. Cu toate acestea, gândirea sa este analitică și sistematică și are o vigoare și o independență care o fac originală. Buddha neagă valoarea originii sociale înlocuind o cu însemnătatea meritelor personale. Virtutea, argumentează el, este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
independență care o fac originală. Buddha neagă valoarea originii sociale înlocuind o cu însemnătatea meritelor personale. Virtutea, argumentează el, este o calitate pe care o poate avea oricine: ea nu e deținută prin naștere, ci dobândită prin sârguință. La fel, înțelepciunea trebuie dobândită, neputând fi pur și simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent de nașterea sa, are și înțelepciune și virtute. În acest sens, Dhammapada precizează: „Un om nu devine brahman prin părul împletit, nici prin
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care o poate avea oricine: ea nu e deținută prin naștere, ci dobândită prin sârguință. La fel, înțelepciunea trebuie dobândită, neputând fi pur și simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent de nașterea sa, are și înțelepciune și virtute. În acest sens, Dhammapada precizează: „Un om nu devine brahman prin părul împletit, nici prin familie sau prin naștere. Acela este brahman în care sălășluiesc adevărul și virtutea”. Buddhismul este o doctrină aristocratică, o religie a păcii și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
atari întreprinderi, mă simt incapabil să urmez orice altă formă de aventură, orice altă voință de răsturnare. Cât de meschine pot să pară revoluțiile exterioare față de revoluția interioară! Așadar Buddha era și el un cuceritor, dar un cuceritor sui generis”. Înțelepciunea lui Buddha transpare din cuvintele sale, din exemplul vieții sale, din întreaga sa atitudine. Iată un exemplu: În fața discipolilor săi, Buddha ia o floare de lotus și surâde. Toți se întreabă care e semnificația acestui gest. Unul singur i-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adepții lui. A dus o viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vechime, manifestată în viața cotidiană, sau la evenimente cruciale (nunti, botezuri, înmormantări). Toate acțiunile ei poartă pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: Vitoria își lasă fata la mânăstire, se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]