43,150 matches
-
la punctul de plecare Ă pe care n-ar fi trebuit să-l părăsească nicicând” (III, 13). Boala lui Cioran este, în fapt, boala neputinței de a o rupe cu obârșia, cu acel altul incriminat. Deși trăiește în permanență drama absenței rădăcinilor, iată-l pe Cioran suferind tocmai pentru că rădăcinile, negate adesea, nu pot fi abandonate. Înțelegând acest paradox, el își spune la un moment dat: „Să nu-ți renegi niciodată originile, oricâte motive ai avea să roșești pentru ele. E
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înseamnă convertirea negativității în sens, neantul propriei țări devine prilejul unei reîntemeieri. Când spune că face parte „dintr-o țară cu destin minor dar tragic” (I, 306), Cioran își definește propriul destin. Or, în fața acestei crize, care are drept cauză absența din istorie, Cioran se refugiază în propria țară ca într-un spațiu paradiziac. țara îi oferă prilejul extazului. Iată: „Nu aș putea să fiu fericit decât într-o lume unde simțul timpului n-ar exista. țara mea oferă acest avantaj
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
II, 28). Dar e o superficialitate din care Cioran însuși își hrănește nevoia de a explora neantul. De altfel, deși luptă împotriva lor, pentru că luptă împotriva propriului sine, Cioran sfârșește prin a-i absolvi. Mai mult, prin a găsi în absența lor din istorie un sens, mai profund decât al prezenței. Spune într-un loc: „M-am născut într-o țară unde principala activitate a fiecăruia e să regrete. Cu siguranță, străbunii mei nu trăiau cu privirile ațintite spre viitor. Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima încercare de asalt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mașinuța și puțin aiurea. Spun unii că pe vremuri porneau cîte un chef de cîte trei-patru zile... cântau, iubeau, se-mbătau, se trezeau și iar o luau de la capăt. Cu mese răsturnate, cu geamuri sparte... Și-i dureau undeva de absențe, de mustrări scrise sau de rețineri din salariu. Mina: Păi atunci hai să ne apucăm de băut. Ilie: Pe dracu'. Ce folos dacă te duci la un șpriț dar gîndul ți-e tot la treburi! Te-mbeți mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în acest discurs, pe care l-am vrut politic, militant, sînt grave, cu atât mai grave cu cît nu duc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Modigliani au elaborat teoria irelevanței dividendului, potrivit căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie de informație, demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
căreia politica de dividend nu are incidență nici asupra prețului de piață al acțiunilor și nici asupra costului capitalului. Cei doi teoreticieni și-au bazat argumentele pe ipotezele de piață perfectă constând în absența costurilor de emisiune sau de tranzacție, absența fiscalității, atomicitate, simetrie de informație, demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele de bază de la care pleacă. Teoria lui
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
creșteri și achiziții ce determină crearea de valoare. Companiile pot să alinieze obiectivele privind performanța în strânsă legătură cu creșterea EVA determinată de Valoarea Creșterii Viitoare. VP - valoarea prezentă; Ki - capitalul investit. Diferența față de indicatorul valoarea de piață adăugată este absența EVA din anul curent. Sintetizând, putem spune că MVA = FGV + EVA a anului curent. Pe baza acestor noi indicatori se pot prezenta într-o nouă formă: Valoarea de piață a capitalurilor proprii Valoarea de piață a capitalurilor proprii Indicatorul poate
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
miturilor, apa este considerată un element cosmogonic activ, al cărui destin este de a conferi lucrurilor dynamis-ul creației. Dihotomia apă vie / apă moartă anulează divorțul dintre viață și moarte, iar apa ritualică (lustrală sau magică) purifică pământul de amintirea increatului. Absența apei, în schimb, este asociată, în multe mitologii, cu infernul sau cu "lumea morților"131. În mitologia română, apa a avut aceleași valențe primordiale, de element, substanță esențială și germinativă sau de categorie proteică și generatoare de viață. De la cuplul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a ilustra zbuciumul lăuntric, luna devine termen de comparație, sugerând, astfel, co-participația teluricului cu cosmicul: "Eu de-aici mă duc cu dor / Cum merge luna prin nor, / Eu de-aici mă duc cu jele / Cum merge luna prin stele."208 Absența lunii induce panică și incertitudine, amintind de luna neagră care simbolizează vidul absolut, karma, energia potrivnică ce trebuie biruită: "O lune, méchante lune, / tu n`est encore que là! / je te croyais à quatre heures, / à la minuit tu n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este o epifanie a strămoșilor mitici, un arhetip al antinomiilor și un simbol al reînvierii ciclice a naturii.336 Ca mit simbolic, șarpele este prezent ca inteligență nefastă, ispititoare, dar și ca înțelepciune creatoare, simbolizează timpul ca durată, dar și absența timpului, de dinaintea începutului lumii.337 În mitologiile lumii, șarpele este conceput dialectic, ca stăpân al pântecului lumii, chiar pântecele însuși, dar și ca dușman al soarelui, al luminii, al laturii spirituale a omului.338 Simbol al transformării temporale, al fecundității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
consideră mai puțin bună decât cea mai bună performanță posibilă” (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 464). Astfel, conform acestor autori,nevoia de intervenție guvernamentală se justifică prin cinci factori relevanți de care piața nu ține cont: puterea de monopol, externalitățile, absența drepturilor de proprietate,asimetria informațională și bunurile publice. Puterea de monopol a unora dintre furnizorii și producătorii prezenți pe piață poate duce la controlarea de către aceștia a prețurilor și a cantităților furnizate și, în final, la o alocare ineficientă a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
schimbarea preferințelor consumatorilor. Externalitățile 1 sunt costurile ce rezultă în urma interacțiunilor dintreanumiți actori și se răsfrâng asupra altor actori care nu participă la tranzacție. Cu alte cuvinte, externalitățile reprezintă costurile sociale ale tranzacțiilor private (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 465). Absența drepturilor de proprietate clar determinate asupra unor resurse comune ridică problema gestionării și exploatării lor de către indivizi. Lipsa drepturilor de proprietate asupra resurselor comune face imposibilă excluderea de la consum a celor care nu contribuie la realizarea bunurilor și serviciilor. Astfel
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea nivel se referă la diferența dintre consumul de bunuri și servicii în sectorul public și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a se schimba, responsabilă pentru această reușită fiind prevalența vechilor „obiceiuri” din perioada comunistă. Aceste „reflexe” se traduc în practică printr-o așa-numită „cultură a inerției”, caracterizată printr-o tradiție ierarhică de luare a deciziei de sus în jos, absența inițiativei și inflexibilitatea instituțională. Tot la capitolul îngrijorări și nemulțumiri poate fi adăugat faptul că „vechile obiceiuri” pot afecta sustenabilitatea reformelor pe care încercau să le impună proiectele de twinning. Mai precis, la nivel european există temerea că, odată finalizate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
un model european de administrație dominant în România? O analiză din perspectiva programelor de twinning" Un alt aspect legat de proiectele de twinning care a avut darul de a nemulțumi atât partea română, cât și pe cea străină a fost absența unei idei clare privind tipul de administrație pe care Uniunea Europeană îl dorește în statele candidate. Pe scurt, participanții la proiecte nu au apreciat ideea Comisiei de a lăsa în sarcina statului beneficiar alegerea țărilor cu care dorește să colaboreze pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Comisia. Revenind laproblema alegerii partenerilor de twinning, spre ce state membre ale UE și-ar fi putut îndrepta deci atenția România pentru a împrumuta bune practici în administrație? Răspunsul, așa cum se va dovedi ulterior, nu ar putea fi dat în absența unei analize a „modelelor” europene identificabile de administrație publică și a situației în care se găsește azi administrația românească, prezentate în secțiunea care urmează. Modele de administrație în Europatc "Modele de administrație în Europa" Orice discuție despre existența mai multor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a situației în care se găsește azi administrația românească, prezentate în secțiunea care urmează. Modele de administrație în Europatc "Modele de administrație în Europa" Orice discuție despre existența mai multor modele de administrație în Europa nu poate avea loc în absența unor precizări preliminare menite să stabilească limitele în care trasarea acestor distincții are sens. Prima ar fi că oriceclasificare (de asemenea, orice „model”) reprezintă, inevitabil, o simplificare a unei realități complexe, pe care nu am putea-o surprinde altfel. O
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dintre politică și administrație și înzestrarea autorităților locale cu atribuții sporite. În acest model nu se face referire la conceptul de stat; există o guvernare locală, și o administrație deconcentrată. Așa cum nota Dincă („Modele europene de administrație publică: Marea Britanie”), în absența unui cadru legal furnizat de Constituție, cutuma garantează păstrarea independenței administrației locale. În ceea ce privește reformele noului management public, Marea Britanie s-a distins ca inițiatoare a acestui proiect în anii ’80, prin punerea accentului pe privatizarea majorității serviciilor publice, subcontractarea generalizată pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
concrete pe care le-au intenționat. Un alt motiv este lipsa unei strategii coerente privind această reformă a administrației, de multe ori măsurile fiind luate ca urmare a schimbării puterii, fără a trece dincolo de aspectele politice. La nivelul administrației, această absență a strategiei s-a tradus de multe ori în măsuri contradictorii care au încetinit sau au stopat procesul de reformă. Cu privire la modelul de administrație spre care tinde România, deși este prea devreme pentru a vorbi despre influența decisivă a unuia
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de lipsa interesului și delăsare profesională. Medicii generaliști, lipsiți de aparatură, dar și de prestigiu profesional, se limitau să-i dea pacientului o trimitere la specialist. În spitalele lipsite de dotări, medicii se plafonează, pe fondul cenzurii informaționale și al absenței unei motivații pentru pregătirea științifică. Fără mijloace, ei se limitează la „primul ajutor”, distribuind pacienții spre centrele de vârf. Scăzând contactul medicilor cu pacienții, se pierde ocazia de a urmări evoluția bolii și de a face recomandări generale. Politica de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
nu avea cum să acorde atâtea consultații și să efectueze atâtea servicii în intervalul acela de timp. Dar se scuzau, spuneau că nu au înțeles modul de raportare. Sistemul era la început. De fapt, ce puteam verifica era prezența sau absența medicului de la dispensar. Era o presiune să stea mai mult în comune, acum, că îi puteam plăti mai bine. S-au găsit și nereguli mai mari. De pildă, medicii erau plătiți în plus ca să facă tușeu rectal, pentru depistarea tumorilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de mai mulți factori; concomitent, se introduce pentru prima dată principiul finanțării per capita, în contextul unei dezbateri publice ample cu privire la principiile care trebuie să ghideze finanțarea unităților de învățământ. Totuși, acesta nu poate fi pus concret în practică în absența unor instrumente prin care să fie operaționalizat (indicatori fizici de consum pe niveluri și tipuri/filiere de învățământ, indicatori de diferențiere etc.). Programele de reformă bazate pe finanțări internaționale ale Ministerului Educației Naționale, care aveau doi sau trei ani întârziere
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
interpretarea confuză a legii până la aplicarea ei în mod arbitrar sau lipsa unor programe comune de formare 3. Principala constatare în cazul județelor-pilot o constituie lipsa de motivare și de sens pentru participanți a demersurilor pe care le întreprind, precum și absența unei structuri de consiliere, formare, asistență juridică. Ideea că descentralizarea costă înainte de a produce rezultate benefice trebuie să fie clară decidenților și legiuitorului, care vor trebui să lucreze tot mai mult la însoțirea actelor normative de programe de implementare. Totodată
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]