11,238 matches
-
au prezis că producția globală a ajuns sau va ajunge foarte curând la apogeu. Controversa legată de aceste predicții este, în mare măsură, în afara subiectului. Atingerea punctului culminant poate fi amânată o perioadă prin utilizarea unor metode de extracție mai agresive și mai costisitoare. Ideea este că, atunci când un zăcământ este epuizat pe jumătate, petrolul rămas devine foarte greu de extras. Multe dintre marile zăcăminte petroliere au scăzut sub jumătate și nici o altă rezervă semnificativă nu s-a mai descoperit de la
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mașinuțe. Deși nu sunt de domeniul observației directe, aceste diferențe pregătesc configurațiile de putere de mai târziu. Fetele vor avea grijă mereu de alții, cum făceau în copilărie, în joaca nevinovată cu păpușile, iar băieții vor fi activi, îndrăzneți, chiar agresivi, cum au fost învățați să se comporte încă de pe vremea când se antrenau cu pistoalele de jucărie. Apoi suntem obișnuiți să reprezentăm fetele (mai multe numeric) în perioada tinereții intrând în competiție între ele pentru a obține de pe piața sexelor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
avortului în România comunistă (1966)" Raluca Maria Popa Ideea că femeile au dreptul să decidă asupra propriilor capacități reproductive era aproape total necunoscută în România ultimelor decenii de comunism. România a avut, din 1966 până în 1989, o legislație antiavort extrem de agresivă. În opinia cercetătorilor, doi factori principali au părut să fi motivat adoptarea Decretului nr. 770/1966 și propaganda pronatalistă a regimului comunist: 1. teama că rata natalității în România era insuficientă pentru a susține (în viitor) necesarul de forță de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu da impresia că legislația pe care ei înșiși o implementaseră era greșită) conducerea Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale să nu pună accentul pe modificarea legislației ca soluție principală la problema demografică. „Studiul privind situația natalității...” este mult mai puțin agresiv decât legislația adoptată doar două luni mai târziu, pentru că nu încearcă să impună ideea controlului legislativ al comportamentului reproductiv al cetățenilor României și, mai ales, al femeilor, ci propune diverse metode de stimulare a natalității 1. Documentarea și soluțiile propuse
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
feminină, iar persoanele intervievate au confirmat ipoteza anterioară. Însă, în condițiile în care politica românească este hipermasculinizată (dovadă fiind și raportul dintre numărul femeilor și cel al bărbaților, simbolurile de tipul eroului salvator care sunt vehiculate în respectivul mediu, comportamentul agresiv etc.), o abordare eminamente feminină a puterii situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Nu. Au spus că o femeie implicată în politică trebuie să fie foarte calmă, foarte elegantă. și a mai fost încă un lucru care iarăși m-a șocat: „să învețe” de la bărbați cum să se poarte în politică. Modelului masculin, agresiv 1, femeile trebuie să-i opună un mod categoric diferit de a face politică, feminin (sau altfel!). Potrivit Ancăi Boagiu, adoptarea cotei de 30% prezență feminină în interiorul structurilor de conducere ale partidului și pe locuri eligibile pe listele parlamentare, atât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
condescendentă a interlocutorului său. Astfel, încercările Robertei Anastase de a fi asertivă și de a concentra discuția pe idei politice se izbesc de afirmațiile tranșante, apodictice, cu aer de superioritate ale lui Victor Ponta ă multe dintre ele cu potențial agresiv pe coordonatele tipice stereotipurilor de gen: Eu zic să trecem de prezentări de modă și declarații pe care trebuie să le facă orice euroobservator șRoberta Anastase este euroobservator, n.a.ț și să trecem la lucruri serioase. ș...ț și pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mult chiar decât în alte activități de comunicare politică. Pe de altă parte, talk-show-ul înseamnă informație și spectacol deopotrivă, moderatorii fiind cel mai adesea interesați de punctele de audiență (rating). Ultimii ani au impus, la noi, un model de moderator agresiv, care încearcă să-i pună în dificultate pe invitați, să le dezvăluie părțile slabe și să-i provoace să greșească 1. Studiind comportamentul politicienelor în cadrul talk-show-ului, tragem concluzia că ele sunt mai degrabă tentate să folosească în discursul lor valorile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
vede, concurența între națiunile învingătoare, chiar aparținând aceleiași lumi, cea occidentală, era destul de mare. De altfel, la momentul respectiv occidentalismul nu se constituise încă într-o alianță și o lume comună, cu valori comune. Lucrurile vor fi accelerate prin prezența agresivă a URSS și a comunismului în Europa și prin contrapondere la această lume. Din acest moment banii intră într-o nouă etapă, ei capătă o nouă proprietate și anume aceea a mijlocirii schimburilor comerciale internaționale și a cuantificării valorii în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Este surprinzător acest răspuns dacă vom ține cont de faptul că țara noastră se află azi într-un proces de liberalizare instalat în urma unei revoluții populare și dacă vom ține cont că socialismul de tip românesc a fost unul extrem de agresiv sub toate aspectele sale. Pe de altă parte, un asemenea răspuns ne poate duce cu gândul la un proces definitiv eșuat de liberalizare a societății noastre, la o insatisfacție legată de ceea ce se întâmplă în interiorul țării și, de asemenea, ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din această capcană a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea de cinstit și prost. Reflexele funcționează bine, numai că viteza de înaintare este mult diminuată. Până
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau picioare, tinerii sunt mutilați din vreme de un sistem de învățământ care, din nou, pedepsește inițiativa și personalitatea, astfel încât funcționăm ca o nație de sluți și amputați, toți în același cadru, toți construiți după aceleași norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimțim toate aceste lucruri dar nu avem puterea și educația de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca niște închipuiți, niște prefăcuți, care preferă să-și exteriorizeze problemele nu ca pe praguri proprii de trecut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Sensul religios al termenului, așa cum s-a tehnicizat cu timpul, este exact „a rosti cuvinte ofensatoare la adresa zeilor sau la adresa unor realități sacre”. În Noul Testament fac obiect de blasfemie: Dumnezeu, Cristos, Sfântul Duh, Biserica, Îngerii. La origine, termenul presupune „lovirea agresivă”: „a lovi cu forța cuvântului pe cineva”, a păcătui prin vorbire. Lovitură fonică și semantică! Ulterior sensul acesta se dilată: o realitate legată de sfera sacrului devine obiect de blasfemie nu neapărat prin virulența cuvintelor, ci și prin aceea a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
etape: „educarea șsau „politizarea”ț indivizilor, căutarea unei locații potrivite, studierea acesteia, proiectarea satului și delimitarea clară a terenului, instruirea funcționarilor cu privire la metodologia ujamaa și instalarea locuitorilor”. Era un proces inevitabil și, În același timp, involuntar. Ținând cont de caracterul agresiv al acțiunii, educarea oamenilor nu Însemna că acestora li cerea consimțământul, ci că li se spunea că trebuie să se mute și de ce este acest lucru În interesul lor. Mai mult, viteza cu care s-a derulat totul a fost
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a subiectului aflat la originea acestui act echivoc: În cazul În care „agresorul” era negru, 70% dintre evaluatori/observatori (studenți americani albi) au interpretat comportamentul ca fiind unul violent. În cazul „agresorului” alb, brânciul a fost interpretat ca un act agresiv de doar 15% dintre subiecții interogați (Duncan, 1976). Chiar și numai pe baza exemplului de mai sus, putem atribui acestui curent de cercetare un loc de cinste În cadrul modurilor de abordare a relațiilor interculturale. J.-M. S. & BILLIG Michael (1984
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1993), sărăcia făcând aproape imposibilă participarea la viața comunității. Acest fenomen nu este străin de procesul deetnicizare a periferiilor urbane, pe care ar fi periculos să-l subestimăm: avem de-a face, pe de o parte, cu alunecarea Înspre naționalismul agresiv a mediilor populare (Taguieff, 1996, p. 30), iar pe de altă parte, cu islamizarea tinerilor originari din Maghreb și din Africa neagră. În sfârșit, și acest ultim aspect este o consecință a celor două anterioare, explozia de acte de necivilizație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau world music. Grupurile de rock metal/hardcore se Înscriu În aceeași perspectivă, În măsura În care adesea sunt angajate politic Împotriva sistemului dominant și a mentalității occidentale În general. Ele produc texte „acuzatoare”, practică o muzică cu acorduri violente și cu ritmuri agresive, afișând În același timp noi tehnici ale corpului, În sensul relevat de Mauss, și cultivând o gestică „furioasă”, cu, de exemplu, pogos (sărituri verticale, Îmbrânceli și lovituri cu umărul) și slams (salturi cu brațele desfăcute peste mulțimea ce asistă la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cele amicale (Maisonneuve și Lamy, 1993; Moser, 1994). Fiecare știe că eroii puteau la fel de bine să fie uciși sau sărbătoriți la Întoarcerea de pe câmpul de luptă, atât la greci, cât și la romani. La acest nivel de analiză, comportamentele agresive și violente rezultă din aplicarea „corectă” a regulilor normale de funcționare a societății și din urmărirea obișnuită de către o administrație a scopurilor sale. Acest reflex mental a fost numit „argumentul lui Eichmann”, pentru că, În timpul procesului său din Israel, demnitarul nazist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diplomatice tensionate, din februarie 2003, Între Franța și Statele Unite În legătură cu votarea, la ONU, a unei rezoluții ce autoriza războiul din Irak, contrapropunerile franceze au dat ocazia, În mediile politice conservatoare și În presa americană, producerii de stereotipuri amestecate cu pasiuni agresive: francezii sunt prezentați drept „lași”, „cultivând arta retragerii sau a fugii”, „corupți”, „nerecunoscători față de sacrificiile făcute de soldații americani morți În Franța În cel de-al doilea război mondial”, „motivați de josnice interese materiale”, „maimuțe capitulante mâncătoare de brânză”. Un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează, de pildă, furtul sau vandalismul doar ca isprăvi virile lăudate de confrați și pentru sfidarea agresivă a normelor și codurilor predominante În clasele medii și superioare: simțul responsabilității personale și al efortului susținut, curtoazia și stăpânirea de sine, dorința de a dobândi cunoștințe teoretice și practice ca instrumente pentru atingerea unor obiective pe termen lung. Cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mizerie” de la periferia orașelor mari ă conform analizei lui François Dubet ă apare ca o „cultură a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vreme, autorii care au Încălcat interdicția de a gândi sau au Încercat să se țină departe de instrumentalizări au reprezentat voci izolate. Astăzi, când documentația abundă și există o libertate a cuvântului, conflictul interpretărilor, deși a Încetat să mai fie agresiv, nu este mai puțin profund și dificil. El se concentrează În jurul Întrebărilor celor mai radicale puse democrațiilor și statelor liberale: ce fel de Încercare constituie tentația totalitară pentru libertate? Cum se poate explica succesul celei mai radicale dintre „servituțile voluntare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la diferitele grade de discriminare politică și economică, de la diferențele În ceea ce privește accesul la capital și la educație, precum și de la confruntările religioase și condițiile sociale actuale (Gurr, 1970), Îi vom răspunde că cei mai frustrați nu sunt neapărat și cei mai agresivi, că volumul de violență nu variază proporțional cu intensitatea privațiunilor și că și filmele pot alimenta agresivitatea. A considera violența ultimul recurs după eșecul dialogului Înseamnă a exclude multe căi de compromis. A o numi disfuncție irațională Înseamnă a uita
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
greu de apreciat, războiul este menit nu atât să distrugă adversarul, cât să-i frângă voința politică. Comandat de către o putere civilă și militară, el utilizează resursele umane și materiale În mod foarte organizat, pretinzând În același timp disciplinarea pulsiunilor agresive. Pentru a face să eșueze proiectul hegemonic al unui atacator, cei care se apără se coalizează. Progresul tehnic crește eficiența armelor de distrugere. După războiul total al totalitarismului nazist, Încheiat prin utilizarea bombei atomice, Între noii inamici ă Vestul Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în aparență, anulează orice tentativă de defecțiune sau de luare de poziție? În această situație Hirschman propune o revizuire radicală a definiției tradiționale a monopolului. Concepția economică tradițională propune o reprezentare a monopolului fondată pe imaginea unei organizații omnipotente și agresive care urmărește cu îndârjire, prin controlul absolut pe care îl exercită asupra producției, circulației și distribuției anumitor bunuri, maximizarea profitului. Hirschman în schimb afirmă că monopolurile sunt de obicei relaxate, lipsite de ambiție, neglijente și ineficiente. Astfel, "monopolurile indolente" (lazy
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]