11,407 matches
-
o pneumonie, o fractură, o boală de piele, etc. să fie căutat în spitale-palate cu un lux de instalații, îngrijire medicală continuă și acel ce e bolnav de creier, organ care a făcut planul acestor palate și a produs această bogăție, acel bolnav să nu fie îngrijit, să moară în închisoare sau să fie aruncat într-un azil sau într-un ospiciu de infirmi?". De aceea, imediat ce s-a construit noul spital de la Socola, eforturile directorului Brăescu se vor îndrepta spre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
regăsim elementele de bază ale concepției sale despre bolile psihice. Ele însă sunt doar schițate sumar și însuși acest autoreferat dă impresia unei modestii oarecum exagerate. Cercetările operei în întregime denotă atât prin extindere, cât și prin profunzime o remarcabilă bogăție de idei și ipoteze de perspectivă. C. I. Parhon își divide opera psihiatrică și psihologică în următoarele capitole: I. Cercetări de psihologie și psihiatrie, II. Cercetări de endocrino-psihiatrie, III. Cazuistica psihiatrică, IV. Asistența, profilaxia și tratamentul bolilor mintale, V. Încercări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una pasiv-reflexivă (Prăjitura se coace cu ceasul în mână, Profitul se dublează cu grija specială a patronului). O altă observație (GALR II
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dat frâu liber propriului sentiment religios prin practicile devoționale extra sau paraliturgice, precum procesiunile, pelerinajele, via crucis etc. Pe lângă cântecele care animau aceste pioase devoțiuni, s-a născut și un bogat repertoriu de cântece în limba populară, de o profundă bogăție spirituală, repertoriu care a rămas, însă, exclus din repertoriile rituale oficiale. Așa s-au născut laudele, dramele liturgice, istoriile și reprezentațiile sacre care aveau scopul de a edifica. Argumentul biblic sau cel bazat pe viețile sfinților avea nevoie de suportul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
caeli), sau alte texte spirituale, luate din Biblie sau inspirate de aceasta, fie în latină, fie în limba populară. Pentru compoziția madrigalelor spirituale au fost folosite, îndeosebi, cartea „Cântarea Cântărilor” și „Cartea Psalmilor”, întrucât acestea se pretau mai bine la bogăția lor poetică și la natura lor lirică. Odată cu invazia polifoniei, cântul gregorian și-a menținut o poziție limitată și marginală, fiind apreciat numai în teorie, dar puțin executat în practică; deseori, era folosit pentru compoziția polifonică asemenea unei cărămizi de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
1776-1822) susține că stimulul compoziției sacre provine din propria experiență religioasă interioară. „Sufletul compoziției sacre se hrănește din devoțiunea și din adeziunea la credință a celui ce compune pentru liturgie”. Compoziția este astfel rezultatul necesității interioare de a exprima propria bogăție spirituală. Această preocupare cu caracter moral, sănătoasă în sine, demonstrează că adevăratele probleme, precum referința la exigențele liturgiei și la talentul tehnic al compozitorului, nu sunt încă percepute ca fiind de bază. Dacă ideologia romantică, prin cultul personalității artistului individual
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și pentru bogăția sa în numeroase turme de vite etc. Ceea ce pentru Rusia reprezenta un „câștig modest” sau „o brazdă de pământ”, pentru Principatul Moldovei a constituit o grea pierdere de teritoriu, de populație, de pământ roditor, de spiritualitate românească. „Cesiunea Basarabiei a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe care împotriva mărturiilor istorice nici un interes public, nici o patimă antiromânească și nici o slugarnică lingușire față de stăpânii de astăzi nu-l poate răsturna: că viața istorică a așa-numitei Basarabii începe cu Domnia Moldovei și se întărește, se acoperă de bogăție negustorească și de glorie războinică prin această Domnie”. Îndemnul marelui istoric și militant pentru unitatea națională, cuprins în ultimele rânduri ale întinsului demers, își va afla împlinirea peste șase ani, dar numai pentru o scurtă perioadă, 1918-1940. UNIREA BASARABIEI CU
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încât este suficient s-o formulezi pentru a vedea caracterul ei neverosimil. Proporția populației române n-a putut să scadă în Basarabia, dimpotrivă pentru următoarele motive simple: Se cunoaște în general că Basarabia este o țară de o fertilitate și bogăție rară, și că această bogăție se datorează aproape exclusiv agriculturii. Românii din Basarabia fiind în imensa lor majoritate țărani și cultivatori de pământ, rezultă că trebuie să se găsească într-o situație materială prosperă, iar investigațiile făcute au confirmat că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formulezi pentru a vedea caracterul ei neverosimil. Proporția populației române n-a putut să scadă în Basarabia, dimpotrivă pentru următoarele motive simple: Se cunoaște în general că Basarabia este o țară de o fertilitate și bogăție rară, și că această bogăție se datorează aproape exclusiv agriculturii. Românii din Basarabia fiind în imensa lor majoritate țărani și cultivatori de pământ, rezultă că trebuie să se găsească într-o situație materială prosperă, iar investigațiile făcute au confirmat că țăranul român din Basarabia este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ea; cei ce își dezlipesc de buna voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea să dorească a fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica Dumnezeu) iar celălalt este fiul risipit pentru că, spre deosebire de fratele său care risipește o bogăție materială, el risipește una spirituală, respectarea poruncilor devenind pentru el singurul criteriu de selecție de care ar trebui să țină seama tatăl său. Această pildă a lui Iisus este o adevărată lecție de dragoste părintească, iar virtutea pe care trebuie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire și fapte bune. Pilda talanților (Matei 25, 14-30) scoate în evidență bogăția darurilor lui Dumnezeu și responsabilitatea fiecăruia de a le spori. Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, dându-le daruri prin care să împlinescă lucrarea dragostei, pentru mântuirea tuturor. Toate aceste daruri sunt împărțite de Dumnezeu oamenilor după voia Sa, dar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în parte. Talanții Lui sunt binele și cinstea ce o dă pe lumea aceasta oamenilor, toate darurile cele sufletești și trupești: viața aceasta, mintea, cu înțelepciunea ei, toate talentele, sănătatea, priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință față de Dumnezeu dacă nu faci ceea ce se cuvine cu ceea ce El îți dăruiește. A fi dăruit nu atrage în mod automat bogăția, buna situare. Prezența talentului trebuie însoțită de conștiința obligației de a fi la înălțimea acestui dar. „Darul este sporit și încununat numai dacă este secondat de o imensă activitate, de uitare de sine și de gestul slujirii celorlalți. Darul autentic
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de intrare în Împărăția cerurilor și întărește acest mesaj prin învierea lui Lazăr. 2. cea a parabolelor Parabolele sau pildele sunt foarte des întâlnite în Noul Testament, indicând un adevăr moral plecând de la lucruri sau întâmplări reale. Exemple: pilda talanților - arată bogăția darurilor lui Dumnezeu; pilda fiului risipitor - ne îndeamnă la căință și iertare. Metoda inductivă însoțește explicațiile profesorului, mai ales când acesta utilizează în lecție material intuitiv. Prin îmbinarea explicațiilor cu mijloacele intuitive, profesorul conduce pe elev spre observarea aspectelor exterioare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mecanismele economice de distribuire a resurselor. Există însă mereu resurse care se distribuie prin alte mecanisme decât cele economice, motiv pentru care le denumim resurse noneconomice. Timpul liber este distribuit, în mare măsură, între diferitele activități, nu după criterii economice. Bogățiile naționale, datorită necesității protejării lor, devin parțial o resursă non-economică. Sistemul ecologic, natura, devine și el o resursă noneconomică, nefiind „distribuit” între diferite activități prin mijloace economice. Resursele noneconomice se distribuie prin mecanisme sociale, politice, morale, personale. O pădure nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
holistă și cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea muncii. După cum se poate observa, explicația propusă de Spencer este holistă și funcțională. Diviziunea este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cea individualist-metodologică. Punctul de vedere al lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea muncii. După cum se poate observa, explicația propusă de Spencer este holistă și funcțională. Diviziunea este un instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eveniment în sine ca fiind important. Ea încearcă să-l explice prin evenimentele dinainte, ca produs al unei serii istorice. Raționamentul generat de această strategie este de următorul tip: apariția unei conjuncturi economice favorabile a dus la dezvoltarea orașelor, acumularea bogățiilor, apariția unor clase sociale privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
externe: populațiile vecine dominate sau amenințate într-un fel sau altul, pe de o parte, profită de dificultățile interne pentru a se elibera și a lovi în inamicul lor actual sau potențial, iar pe de altă parte, sunt atrase de bogățiile acumulate în imperiu și care pot fi obținute prin forță armată. Pe scurt, aceasta este logica standard de evoluție a imperiilor clasice. Evenimentele particulare nu sunt de natură să modifice radical acest curs al evenimentelor. Dar pentru că fiecare comunitate reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceștia se află În situații similare. Ca o consecință, conform teoriei respective, dispersia avuției pe indivizi va prezenta aceleași caracteristici și Înainte și după practicarea impozitelor, ceea ce presupune menținerea diferențierii sociale din punctul de vedere al situației materiale și a bogăției deținută de către indivizi și opoziția față de eventualele tendințe de egalizare a avuției deținute și implicit contravine unor principii de echitate fiscală acceptate de societatea modernă. În cadrul acelorași concepții se Înscrie și teoria organică elaborată de gânditorii de frunte ai filozofiei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a constituit doctrina fiziocrată, născută ca o reacție față de vechea ordine existentă și promovând teza necesității instaurării libertăților economice și politice În numele a două cerințe fundamentale: ridicarea eficacității activităților economice și considerarea agriculturii ca unica ramură care creează și sporește bogăția unei țări32. Considerat ca Întemeietorul școlii fiziocraților (fiziocratos = domnia naturii), François Quesnay avea să devină, grație lucrării sale „Tablou economic” (1758), unul dintre cei mai mari economiști ai tuturor timpurilor. Fiziocrații au Îmbogățit doctrina economică cu teorii și noțiuni noi
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
39 forma de guvernare a „despotismului legilor naturii” față de care oamenii trebuie să se supună. Teoria produsului net, elaborată de către fiziocrați, s-a Întemeiat pe concepția lor privind productivitatea unică a solului, respectiv a agriculturii, ca unică ramură creatoare de bogăție, iar pe baza acestei concepții, fiziocrații au elaborat o teorie a claselor sociale, care a influențat profund modul de percepere a obligațiilor fiscale către stat. În concordanță cu abordarea fiziocrată și plecând de la ramura de producție În care se desfășoară
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urma să-l dețină În economia secolului al XX-lea, odată cu apariția concepției moderne. La rândul lor, principiile de economie publică sunt axate pe două elemente: sursa impozitului și categoriile de impozite practicate. Astfel, sursa impozitului o constituie, În exclusivitate, bogăția care oferă suportul necesar achitării obligațiilor fiscale față de stat. Din acest motiv, Wagner este de părere că principalele categorii de impozite sunt cele pe venit și cele pe avere, În timp ce impozitul pe consum ar trebui să aibă o pondere redusă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]