12,392 matches
-
fost și președinte al Baroului de Avocați. Ca avocat, prin anii' 30 l-a apărat și pe regele Ahmet Zogu al Albaniei într-un litigiu cu Statul român, pentru o moștenire a soției acestuia, care descindea dintr-o familie de boieri moldoveni. În memoriile sale, referindu-se la , Aurel Popa notează următoarele: În 1926 s-a căsătorit cu Georgeta Jurgea din Poieni, comuna Parincea, cunoscută ca scriitoare sub numele de Georgeta Mircea Cancicov. Soția lui Canciov, Georgeta, care era o femeie
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
fără nicio deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova - edificiul, de
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Soția sa Elina, fiica banului Udriște, îi adusese și ea o zestre însemnată. După moartea năpraznică a lui Mihai Viteazul și scurta domnie a moldoveanului Simion Movilă, Radu Șerban ajuns pe tronul Țării Românești în octombrie 1601, cu sprijinul marilor boieri Preda, Stroe și Radu Buzescu, cărora le era unchi după mamă, și care, bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, i-au sprijinit în mod constant domnia. Primul an de domnie a fost unul foarte dificil, Radu Șerban
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Radu Șerban se străduia să-și adune oști în tabăra sa de la Roman și a reînnoit tratatul de alianță cu Imperiul Habsburgic. La începutul lunii iunie 1611 a revenit în Țara Românească și a adunat în jurul său și oastea țării, boierii și boiernașii fiind „"însetați de răzbunare în contra lui Gabor" [Gabriel Bathory] "pentru multele răutăți ce făcuse Țării Românești"”, cum scria un cronicar al vremii. În iulie, Radu Șerban, cu toată oastea lui, a trecut Carpații, surprinzându-l pe Gabriel Bathory
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
pe drumul pribegiei spre Viena. Radu Șerban a încercat să obțină sprijin militar de la Imperiul Habsburgic, pentru a reveni pe tronul Țării Românești, dar nu a obținut decât promisiuni și vorbe frumoase. Cu toate că și din țară veneau scrisori stăruitoare din partea boierilor care îi mai rămăseseră credincioși, prin care era rugat să vină cu oaste pentru a-l alunga pe „acest domn turc” (aluzie la faptul că noul domn, Radu Mihnea, era fiul lui Mihnea al II-lea "Turcitul", cel care își
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
ce s-au arătat mai sus și pe hotărâre ce s-au făcut. Am dat această mărturie hotarnică la mâna părinților călugări de Putna ca să le fie de cradință.”" La 11 martie 1762, mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei, împreună cu doi boieri dă mărturie pentru Crasna, ținutul Sucevei, din care: jumătate este a Mănăstirii Putna, iar jumătate a lui Alexandru Ilschi. La 2 septembrie 1762, Grigore Callimachi, domnul Moldovei, întărește Mănăstirii Putna jumătate din satul Crasna aflat în ținutul Sucevei. La 13
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Volcinceasa, fiica lui Nicolai Ilschi, vinde fratelui ei, Alexandru Ilschi o treime din un sfert din Crasna. Într-un dosar de evidențe financiare din Lemberg din 25 iunie 1788, certificat sub semnătura reprezentantului imperial Joseph von Brigiolo, sunt menționați doi boieri ("masili") din Crasna și anume: Alexandru Ilschi - care plătise suma de 11 florini și 2 creițari - și Gheorghie Galerie - cu suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. Era membru al familiei de nobili Flondor. Iancu cavaler de Flondor s-a născut la data de 16 august 1865 în orașul Storojineț (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, astăzi în Ucraina) în familia boierului român Gheorghe cavaler de Flondor (1828-1892). Tatăl lui , Gheorghe cavaler de Flondor, era fiul lui Nicolai cavaler de Flondor, născut în Milie (1795-1864) și căsătorit în Storojineț cu Ecaterina von (de) Cârste, fiică a lui Teodor cavaler de Cârste și
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
baza a câteva căsuțe care erau construite în centrul târgului, aflate la încrucișarea drumurilor ce duceau spre Iași, Chișinău și Bălți. Aici veneau cetățeni din diferite localități la vânzarea vitelor, păsărilor, produse agricole și altele. Pe meleagurile Corneștilor erau cunoscuți boierii Balaban, Bogus, Zelinchii, Sadoevchii Blaf și alții. De la Cornești încep râurile Bâc, Delia, Cula, Ichel. Orașul este intersectat de drumurile naționale Chișinău-Iași, Chișinău-Bălți, Cernăuți. În anul 1946 or. Cornești a devenit centru raional și a fost până în anul 1956. Până în
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
dându-li-se câte o „fâșioară de pământ”, pe care și-au făcut la început bordeie. Acestea au fost primele așezări de pe moșia Mănăstirii Teodoreni. O nouă serie de muncitori ruteni au emigrat în Moldova pe la 1766, încurajați de agenții boierilor moldoveni, care duceau nevoie de brațe de muncă, pe numeroasele și întinsele moșii. În număr mare s-au stabilit în regiunea Burdujenilor ca și în unele sate din apropiere precum Siminicea sau Adâncata. Rând pe rând, alături de țăranii ruteni, s-
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
primăvara cînt pămîntul este arat se observă pătratele de culoare galbenă pe locurile unde cîndva au fost construite casele. Primele familii care au venit au fost : Albot, Camerzan. Satul Brînzeni este atestat în anul 1817. A fost înființat pe moșia boierilor Ciugureanu și Bantoș. Din spusele bătrînilor au venit din s.Brînzeni, r.Edineț, ceea ce se confirmă prin spusele bătrînilor care în perioada interbelică plecau la sărbători în s.Brînzeni din Edineț. Acest lucru este confirmat și prin numele familiilor din
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
recif coralier prin care rîul Camenca a săpat un defileu. În această stîncă este o grotă și o peșteră de care este legat și denumirea satului.Se spune că turcii au ascuns în peșteră o ladă cu aur. Un oarecare boier Butescu a venit mai tîrziu auzind de acest lucru cu o seamă de oameni au găsit lada au împărțit aurul. O parte din oameni au rămas crezînd că vor mai găsi ceva aur. În cinstea conducătorului lor au denimit satul
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
10 000 de oameni și pierderi relativ mici, Mircea cel Bătrân reușise o victorie răsunătoare impotriva lui Baiazid pe care, însă, n-a putut să o frunctifice. Profitînd de absența lui Mircea, Vlad (Uzurpatorul) Basarab îi ia tronul cu ajutorul unor boieri trădători și susținut de domnul Moldovei. Baiazid, deși fugise, trecînd deja Dunărea , reușește rapid să-și regrupeze soldații rămași și să strîngă alte câteva corpuri de oaste turcești și bulgărești. Se repede în ajutorul lui Vlad Uzurpatorul, confirmând astfel porecla
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
la Severin, Strehaia, Tismana, Râmnic și Caracal. Astfel, titlul de Mare Ban al Olteniei însemna cea mai înaltă dregătorie, Banul Craiovei fiind în perioada medievală, al doilea om în stat, după domnitorul Țării Românești. În urma conflictelor dintre puternica familie a boierilor Craiovești și domnitorul Mihnea cel Rău s-a ajuns la împărțirea moșiilor lor din împrejurimile târgului Craiovei fapt care a dus la mărirea orașului. Boierii Craiovești ripostează și reușesc să-l alunge de pe tron, după cîteva luni, pe Mihnea cel
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
al doilea om în stat, după domnitorul Țării Românești. În urma conflictelor dintre puternica familie a boierilor Craiovești și domnitorul Mihnea cel Rău s-a ajuns la împărțirea moșiilor lor din împrejurimile târgului Craiovei fapt care a dus la mărirea orașului. Boierii Craiovești ripostează și reușesc să-l alunge de pe tron, după cîteva luni, pe Mihnea cel Rău , care se refugiază la Sibiu în 1510. Fiul său cel mare, Mircea al-III-lea, a participat la bătălia de la Codmeana, dar rezultatul defavorabil l-a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care porneau, în formă de raze, străzile negustorilor și ale meseriașilor de tot felul. Urmau apoi mahalalele, fiecare cu biserica ei. Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de potcoavă, unde se aflau casele boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
o clasă boierească foarte puternică și bogată. Această clasă ridicată din rîndul micii boierimi și a ostașilor era interesată în apărarea privilegiilor lor, fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului. Datorită polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți ai acestei noi pături nobiliare craiovene, care eclipsa pînă și puterea boierilor Craiovești, au fost: Frații Buzești, Frații Golești, Banul Mihalcea , Radu Calomfirescu, Manta paharnicul, mai tîrziu ban, Banul Udrea și alții. În fruntea acestei partide se aflau Frații Buzești. Aceștia l-au obligat pe Mihai să lege țăranii de glie. Acest
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Erau toți, vechii oșteni ai lui Mihai. Armatele Craiovei zdrobesc oastea polono-tătaro-molodoveană lîngă Vălenii de Munte. Într-o luptă în fața taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ridicat numeroase construcții pe care le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ai Craiovei devenise din ce în ce mai greu de suportat. Are loc o puternică răscoală a țăranilor, răsculații atacînd conacele boierești și distrugînd actele de proprietate. În mai multe documente redactate în numele domnului Constantin Șerban se subliniază că țăranii s-au ridicat împotriva boierilor și banului de "i-au tăiat și le-au ars casele". Răsculații au bătut corpul de oaste al banului Chirică Rudeanu și au ocupat Bănia și mănăstirea fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au bătut corpul de oaste al banului Chirică Rudeanu și au ocupat Bănia și mănăstirea fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia aproape un an, dar au fost înfrînți de voievodul Constantin Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu tunuri. Casa Băniei este refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, are două nivele, camere cu bolți de cărămidă la parter, iar la etaj, camere și cerdace. Aici se
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
o dezvoltare deosebită o avea viticultura. Vița de vie, de bună calitate, era cultivată în perimetrul și la hotarele Craiovei. Proprietarii viilor nu puteau vinde recolta în tîrgul Craiovei decît după ce se strîngea dijmăritul pe vii impus de Brâncoveanu. Negustorii, boierii, toate categoriile de meșteșugari și funcționari erau obligați, la rîndul lor, să participe cu bani și mînă de lucru la amenajarea străzilor, extinderea rețelei de apă și canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar boierii craioveni se manifestă deschis. Situația devenise explozivă, în pragul conflictului armat. Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718 s-a încheiat între Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]