KorAP: Find »[drukola/base=compensatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...441 442 443 ...483 >

12,065 matches

Corola-website/Law/89456_a_90243

4) din Acordul ASCM nu prevede necesitatea unui calcul al subvenției pe baza costului suportat de guvern. Art. 6 alin. (1) lit. (c) din Acordul ASCM conține prezumția unui prejudiciu serios în anumite împrejurări, care nu se aplică procedurilor taxelor compensatorii. Anexa I pct. (k) la Acordul ASCM, care este reprodus în anexa I la regulamentul de bază, prevede reglementări speciale pentru creditele de export, care constituie excepții la reglementările generale pentru calculul subvențiilor în cazul împrumuturilor. Pct. (I) nu implică

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
produce năvoade de pescuit și sârme din oțeluri inoxidabile gestionează resursele financiare și contabilitatea celor două sectoare separat. (48) (48) Pe parcursul anchetei, s-a constatat că producătorii exportatori de sârme din oțeluri inoxidabile au primit un împrumut pasibil de măsuri compensatorii, după cum admite GC, specific industriei năvoadelor de pescuit. Se consideră irelevant faptul că sistemul în discuție nu este specific pentru industria producătoare a produsului supus anchetei, atâta timp cât programul este specific ca atare și beneficiile au legătură cu producția produsului în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
științifică (STPF) (51) GC a susținut că aceste programe constituie un ajutor în activitățile de cercetare în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. (a) din Acordul ASCM și nu poate fi acționat în justiție și nici nu este pasibil de măsuri compensatorii. În plus, dezvoltarea tehnologică și promovarea științei și tehnologiei constituie criterii obiective și neutre, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM, iar programele sunt în general la dispoziția tuturor sectoarelor industriale, care investesc în proiectele de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
subvenției pentru societatea în cauză. (55) GC a susținut că, din moment ce împrumuturile EXIM-EC (preexpediție), EXIM-SM și EXIM-FIC au fost acordate la rate superioare celor plătite efectiv de EXIM pentru fonduri, împrumuturile EXIM-CE, EXIM-SM și EXIM-FIC nu sunt pasibile de măsuri compensatorii. În plus, s-a susținut că nota de subsol 5 a art. 3 alin. (1) lit. (a) din Acordul ASCM precizează că măsurile prevăzute în anexa I neconstituind subvenții de export nu vor fi eliminate în temeiul acestei prevederi sau

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
exportat pe perioada anchetei. (66) Ca răspuns la aceste argumente, se consideră că, din motivele explicate mai sus, plățile efectuate în cadrul sistemului de rambursare forfetar constituie donații bazate pe rezultatele la export și sunt deci specifice și pasibile de măsuri compensatorii în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a ales să beneficieze

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator, deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL) erau pasibile de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (67) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL) erau pasibile de măsuri compensatorii deoarece acestea erau specifice în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază, datorită faptului că ele se limitau la anumite întreprinderi, inclusiv cele din industria manufacturieră. Aceste articole sunt: - art. 7 (reducere specială și scutire de

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
deoarece prevederile acestor articole sunt, în practică, disponibile pentru o mare varietate de industrii/întreprinderi, ele nu sunt specifice conform art. 2 alin. (1) lit. (a), (b) și (c) din Acordul ASCM și nu sunt în consecință pasibile de măsuri compensatorii [aceste paragrafe ale Acordului ASCM sunt reproduse în art. 3 lit. (a), (b) și (c) din regulamentul de bază]. GC a subliniat în special că conceptul de "industrie manufacturieră" este definit foarte larg și include zeci de mii de sub-categorii

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
industrie manufacturieră" este definit foarte larg și include zeci de mii de sub-categorii industriale. (69) Principiul fundamental al specificității este acela că o subvenție care distorsionează alocarea resurselor într-o economie favorizând anumite întreprinderi în dauna altora trebuie supusă măsurilor compensatorii dacă aceasta cauzează un prejudiciu. Dacă într-o economie dreptul de a beneficia de o subvenție este limitat pe baza unor criterii care nu sunt neutre, se presupune că această distorsiune în repartiția resurselor există. Acest principiu constituie temeiul art.

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
în reclamație, inclusiv dovada existenței subvențiilor, precum și volumul și natura subvenției în cauză; (ii) Art. 12 alin. (1) din Acordul ASCM (art. 11 din regulamentul de bază) precizează că statele membre interesate și toate părțile interesate în ancheta privind drepturile compensatorii trebuie să fie informate cu privire la cerințele autorităților. (iii) Anexa VI, alin. (7) la Acordul ASCM [art. 26 alin. (3) din regulamentul de bază] precizează ca o practică normală înainte de vizita (de verificare) la societățile în cauză este ca acestea să

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
acestor subvenții, și în special faptul că ele sunt acordate în cadrul general al TERCL (care au făcut obiectul unui număr de pretenții de subvenție din partea reclamantului), s-a concluzionat că Comisia este autorizată să le examineze și să recomande măsuri compensatorii dacă este cazul. (c) Art. 8 din TERCL (rezerva pentru dezvoltare tehnologică) (75) Ca o completare la revendicarea GC, cu privire la nespecificitatea prevederilor acestui articol, GC a precizat că acest articol constituie o subvenție pentru cercetare și dezvoltare (C&D), care

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
3) din Acordul ASCM. În consecință, Comisia a fost autorizată să deschidă o anchetă referitoare la această prevedere a TERCL. În ceea ce privește argumentul GC că această prevedere nu poate fi acționată în justiție, și, în consecință, nu este pasibilă de măsuri compensatorii, se solicită GC să demonstreze această afirmație. Comisia a oferit prilejul pentru această demonstrare, la începutul anchetei, dar aceasta nu a fost făcută. În aceste condiții, măsurile compensatorii pot fi instituite pe beneficiile obținute în temeiul acestui articol. (77) În ceea ce privește

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
fi acționată în justiție, și, în consecință, nu este pasibilă de măsuri compensatorii, se solicită GC să demonstreze această afirmație. Comisia a oferit prilejul pentru această demonstrare, la începutul anchetei, dar aceasta nu a fost făcută. În aceste condiții, măsurile compensatorii pot fi instituite pe beneficiile obținute în temeiul acestui articol. (77) În ceea ce privește pretenția de nespecificitate a GC, sistemul nu este neutru deoarece acesta face distincție între întreprinderile normale și cele cu o tehnologie intensivă. Acestea din urmă beneficiază de avantaje

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
și exclud un mare număr de întreprinderi pentru care dezvoltarea tehnologică nu este necesară. Din acest motiv și din cele menționate în motivele 67- 70, se consideră că art. 8 din TERCL este specific și, în concluzie, pasibil de măsuri compensatorii. (d) Art. 9 din TERCL (creditul de impozitare pentru tehnologie și cheltuielile de dezvoltare pentru resurse umane) (78) Ca o completare la revendicarea generală a GC, cu privire la nespecificitatea prevederilor acestui articol, GC a susținut că criteriul de dezvoltare tehnologică și

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
GC, punând în aplicare această prevedere a TERCL, a conferit un avantaj disproporționat întreprinderilor din anumite sectoare industriale. (79) Se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (80) GC consideră că prevederile acestui

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (80) GC consideră că prevederile acestui articol nu au intrat în vigoare din ianuarie 1998. GC a susținut de asemenea că aceste prevederi ale articolului sunt disponibile pentru o

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
o realitate faptul că aceste prevederi ale art. 23 din TERCL restrâng beneficiile doar la anumite întreprinderi. Această prevedere este deci specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază și este deci pasibilă de măsuri compensatorii. (83) GC a susținut de asemenea că criteriul privind investițiile externe reprezintă un criteriu obiectiv și neutru, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM. Se consideră că acest criteriu nu este neutru în sensul acelui articol

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
avantaj unui număr limitat de întreprinderi care aveau interese în străinătate. (84) Se consideră, de aceea, că această clauză a TERCL este specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibilă de măsuri compensatorii. (f) Art. 25 din TERCL (creditul de impozitare pentru investiții în facilități pentru creșterea productivității) (85) Ca o completare la argumentul GC, cu privire la nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a precizat că referirea la tratamentul preferențial acordat produselor naționale care era

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală privind nespecificitatea, se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru anumite sectoare în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
articol, GC a subliniat că prevederea referitoare la tratamentul preferențial acordat echipamentelor naționale față de cele importate a fost abrogată la sfârșitul anului 1996. În concluziile provizorii, Comisia a considerat că avantajele rezultate din acest articol trebuie să fie supuse măsurilor compensatorii deoarece societățile pot să profite de taxe diferite în vigoare pentru echipamentele importate (3%) și echipamente indigene (10%) înainte de sfârșitul anului 1996 pentru proiecte de investiții începute înainte de acea dată. În consecință, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
înainte de acea dată. În consecință, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (88)(88) Se consideră că acest sistem este specific deoarece se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, pasibil de măsuri compensatorii. În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare înainte de sfârșitul anului 1996, sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală de nespecificitate, ca în cazul art. 25, acest sistem este accesibil numai acelor

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
art. 25, acest sistem este accesibil numai acelor societăți care investesc în anumite echipamente pentru îmbunătățirea productivității. Ținând cont de natura acestei condiții este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (89) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export) (altele) (export) (altele

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
cont de natura acestei condiții este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (89) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export) (altele) (export) (altele) Korea Welding 0,47 0,06 0,34 0,08 0 0,95 Shine Metal Products 1,63

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
a fiabilității produselor industriei comunitare, considerând că impunerea de măsuri nu le va afecta situația. (128) În consecință, concluziile prezentate în motivele 252 - 268 din regulamentul provizoriu se confirmă deoarece nu există nici un motiv valabil împotriva impunerii de taxe vamale compensatorii. (H) MĂSURI DEFINITIVE 1. Coreea (129) În lumina concluziilor de mai sus, potrivit cărora media ponderată a marjei de subvenție națională pentru importurile originare din Coreea este de minimis, această procedură va fi încheiată în temeiul art. 14 alin. (3

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
14 alin. (3) din regulamentul de bază. 2. India: (130) Pe baza concluziilor de mai sus privind subvenția, prejudiciul, raportul de cauzalitate și interesul Comunității, s-a examinat sub ce formă și la ce nivel trebuie să fie impuse măsurile compensatorii definitive, pentru a elimina efectele de distorsiune a schimburilor imputabile subvențiilor prejudiciabile și pentru a restabili condițiile concurențiale efective pe piața comunitară a sârmelor groase din oțeluri inoxidabile. (131) În consecință, așa cum s-a explicat în motivul 271 din regulamentul

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]