15,033 matches
-
etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
spetează și în poduri, prosoape de bumbac; Sprivac T. Maria, covoare alese în spetează cu motive geometrice și florale deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
clasa Școlii Populare de Arte, înființată în 1985. Satul Pogonești, din comuna cu același nume, prezintă o serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la Epureni. ELEMENTE DE INDUSTRIE CASNICĂ Satul românesc tradițional, văzut mai întâi prin construcțiile sale modeste de locuit, impresionând, însă, prin echilibrul proporțiilor și încadrarea în peisaj, își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit în întreg județul Vaslui, s-a conservat actualmente integral doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin acțiune și cuvânt. Toate acestea se pot realiza cu ajutorul păpușilor Bi-BaBo. Păpușa Bi-Ba-Bo are ca strămoș clasica păpușă de bâlci, este un Bi-Ba Bo simplu care se îmbracă direct pe mână, cu un cap rigid de care este prins costumul. Păpușa prinde viață atunci când este luată pe mână, se mișcă, vorbește și poate lua atitudini expresive, sau poate face gesturi care sugerează reacții la replicile altor personaje. De asemenea, mânuitorul trebuie să fie mereu atent să-și controleze poziția păpușii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care să-i corecteze mersul (din această cauză refuză să stea încălțată). începând din clasa I, și ea a participat, în mare parte, la toate activitățile extracurriculare desfășurate cu clasa (amintite la Leo), în plus, a participat la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fotografia spune totul: numai atâta mai observ: aveam o chelie destul de mare, acesta s-a acoperit din nou, pe deplin, cu păr. Corpul meu, s-a schimbat Într-atâta că, În interval de 3 ani jumătate, port al 5-lea costum și anume de la ghete până la pălărie, da, și ceea ce pare mai de necrezut la 55 ani, am mai dobândit o măsea (cea mai din fund). Chiar dacă nu a durat mult cam aproape un an, căci apoi a căzut fără vreun
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
și chiar între noi ducem teama Liftei barbare de-aici amestecate cu greci, Căci locuiesc împreună cu noi de-a valma barbarii, Care în oraș stăpînesc cele mai multe clădiri. .................................................. Chiar și acei pe care îi crezi că-s de viță grecească, în Loc de costum strămoșesc poartă nădragi persiani. Ei se-nțeleg între ei printr-o limbă ce-i leagă-ntre dînșii; Eu doar prin semne le-arăt ceea ce vreau să le spun, Eu sînt aicea barbar că nu-s priceput de nici unul”.Pînă și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
intervalul de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în ț ară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
omenie, m-a îmbrăcat în uniformă nouă, cu bocanci noi și mi-a dat și o foaie de cort la trecerea mea în viața civilă. Acasă era sărăcie multă. Mama mi-a făcut cămașă din tort de cânepă, și un costum de haine din „lână în lână” țesută în patru ițe, în brazi. Dintr-o servietă veche, un cismar din Constantinești satul vecină mi-a făcut o pereche de pantofi cu talpă scoasă dintr-o curea de transmisie a unei batoze
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în raport cu zonele geografice unde se regăsește șamanismul. Astfel, avem: * șamanismul Asiatic. Unii specialiști contemporani sunt tentați „de a atribui origini șamanice picturilor rupestre din Siberia (către 1000 Î.Hr.), pe baza trăsăturilor distinctive pe care le au în comun cu costumele și ritualurile șamanice atestate de antropologi”; * șamanismul din Siberia Septentrională. Instituția socială a șamanului diferă în funcție de puterile sale. Întotdeauna însă costumul/accesoriile sale cuprind următoarele: toba din lemnul copacului/arborelui cosmic, tichia și costumul; * șamanismul popoarelor arctice. Eliade descrie acest
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
picturilor rupestre din Siberia (către 1000 Î.Hr.), pe baza trăsăturilor distinctive pe care le au în comun cu costumele și ritualurile șamanice atestate de antropologi”; * șamanismul din Siberia Septentrională. Instituția socială a șamanului diferă în funcție de puterile sale. Întotdeauna însă costumul/accesoriile sale cuprind următoarele: toba din lemnul copacului/arborelui cosmic, tichia și costumul; * șamanismul popoarelor arctice. Eliade descrie acest tip de șamanism ca fiind unul special. În primul rând se caracterizează printr-o intensitate deosebită. Șamanul este legat într-un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care le au în comun cu costumele și ritualurile șamanice atestate de antropologi”; * șamanismul din Siberia Septentrională. Instituția socială a șamanului diferă în funcție de puterile sale. Întotdeauna însă costumul/accesoriile sale cuprind următoarele: toba din lemnul copacului/arborelui cosmic, tichia și costumul; * șamanismul popoarelor arctice. Eliade descrie acest tip de șamanism ca fiind unul special. În primul rând se caracterizează printr-o intensitate deosebită. Șamanul este legat într-un cort care va fi scuturat de spirite. Practică vindecarea bolii prin tehnica ghicitului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Evului Mediu într-o unitate politică și culturală cu populațiile Asiatice. În timpul rusaliilor, româncele cădeau în extaz și făceau prorociri. Este șamanism? M. Eliade este convins că nu. Argumentele lui ar fi: a) lipsa vocației, inițierii și uceniciei; b) lipsa costumului ritual și a spiritelor auxiliare; c) lipsa facultății de a provoca transe după dorință și de a o stăpâni; d) absența capacităților de vindecare; e) lipsa caracterului psihopomp al ceremonialului. conform teoriei lui Mircea Eliade, la români era vorba doar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-o pe Venus și a creat-o după forma ei pe Fecioara Maria. Exact așa s-au petrecut lucrurile în realitate: Rafael Sanzio și școala sa făceau mulaje după chipurile statuilor antice din Roma, le redesenau și le îmbrăcau în costume de epocă pentru a-i face să creadă pe romanii din vremea lor că seamănă cu cei din antichitate. Procedeul s-a extins și asupra statuilor de zei - iar chipul Fecioarei a fost dedus din cel al Venerei păgâne. Desigur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]