11,169 matches
-
bolilor relevate de anatomie). Această lucrare cunoaște ediții succesive, traduceri în latină și în limbi de circulație curente. Opera se bucură de aprecieri elogioase din partea marilor medici ai timpului și de mai târziu, căci acest tom voluminos atestă un savant creator al unei discipline medicale fundamentale: Anatomia patologică. Creația sa se întregește suplimentar, cu o biografie de valoare privind imaginea magistrului său Antonio Maria Valsalva, cu o carte despre monumentele regiunii sale natale, Forli și cu pasiunea sa secundară pentru antichitate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E. Kant luminează gândirea și F. Hegel o dinamizează. Amândoi limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul științei. în 1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele inepuizabile ale acestei nesecate zestre umane. Practic, mutațiile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secolul XX. Printre cei mai importanți creatori de școală a fost Victor Babeș (1854 - 1926).El a contribuit la dezvoltarea medicinei în țara noastră prin complexa activitate de anatomo-patolog, bacteriolog și parazitolog. Totodată, Victor Babeș ilustrează de acum și sincronia creatoare dintre medicina românească și cea occidentală, publicând împreună cu francezul André-Victor Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
învățământul ORL sunt organizate la cele trei facultăți de medicină din țară de către Al. Costiniu, Cristian Orescu, Nicole Mețianu și Virgil Racoveanu. Revista română de otorino- laringologie este editată la București în 1933. În obstetrică și ginecologie se impune profesorul creator de școală, Nicolae Gheorghiu fost intern al spitalelor din Paris. În 1912, ocupă Catedra Clinicii Filantropia, până în 1937. El introduce chirurgia în obstetrică, face legătura între aceasta și micropediatrie, asigură asepsia puerperală și aplică spiritul științific în pediatrie. Nicolae Gheorghiu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și asta e deprimant. Femeile știu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din păcere și afecțiune, și asta e distructiv..." Paulo Coehlo, Unsprezece minute Cuprins Argument / 13 Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor / 21 Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri / 29 Curtezane și pseudocurtezane în mitologie / 35 Zeități sumero-babilonene / 35 Inanna • Ishtar • Astharte Zeități egiptene / 40 Nut • Nephthis • Isis • Hathor • Bastet • Qadesh • Karina / Ummu Sybyan Zeități indiene / 42 Shakti / Durga • Lakshmi • Shri • Rati • Sodasi • Yellamma • Sarasvati
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vor, dacă sunt independente. Dacă au patroni, respectă și solicitările acestora. Pseudocurtezanele stradale și din bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu celelalte, sunt beneficiarele sexului multiplu plătit. Sexualitatea creatoare și distrugătoare în mituri Mitul, după Mircea Eliade, în Aspecte ale mitului, Sacru și profan, este o realitate culturală complexă ce relatează ceea ce s-a petrecut in illo tempore, înfățișează sacralitatea absolutului și manifestările sacrului în lume. Mitul concentrează adevăruri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cândva era o femeie frumoasă și dorită. Karina și-a devorat copiii pentru a dobândi puterea magiei negre iar zeul suprem a condamnat-o să aibă doar copii morți. Zeități indiene Shakti / Durga, considerată Marea Zeiță, simbolizează energia și mișcarea creatoare, energia primară, energia conștiinței, ceea ce dovedește că forța creatoare este feminină și de natură sexuală. Slujitoarele zeiței erau femei ce participau la ritualuri tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a devorat copiii pentru a dobândi puterea magiei negre iar zeul suprem a condamnat-o să aibă doar copii morți. Zeități indiene Shakti / Durga, considerată Marea Zeiță, simbolizează energia și mișcarea creatoare, energia primară, energia conștiinței, ceea ce dovedește că forța creatoare este feminină și de natură sexuală. Slujitoarele zeiței erau femei ce participau la ritualuri tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înțelepciunea, sufletul, conștiința. Statuar este reprezentată în postura unui act sexual. Yellamma este zeița invocată pentru atingerea nivelului înțelept al vieții, pentru arta tămăduirii, dar și pentru dăruirea iubirii erotice, pentru sprijinirea și ocrotirea preoteselor iubirii. Sarasvati este zeița energiei creatoare asociate artelor (muzică, dans), este patroana celor 64 de arte printre care și arta iubirii. Ea guvernează și intuitivitatea și învățătura. Este și zeița înțelepciunii, cunoașterii, oratoriei, este mama scripturilor Veda, inventatoarea scrierii sanscrite, ocrotitoarea științei, literaturii și artei. Ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
30). Anahita este zeița iraniană a apelor, a fertilității, a vegetației, este ocrotitoarea iubirii. Împreună cu Apamnapat, zeul apelor, au creat omenirea, ambele zeități fiind ocrotitoarelor forței de perpetuare a oamenilor. Însuși Ahura Mazda, zeul suprem, venerat în zoroastrism ca principiu creator, al binelui, al ordinii, domnul înțelepciunii, cum apare în textul sacru Avesta, a creat-o pe zeiță pentru fertilizarea ogoarelor, pentru a ocroti sămânța vegetală, animală și umană. Era reprezentată ca o femeie frumoasă, voluptoasă și simboliza belșugul. Lilatu / Lilith
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a gheișelor a apărut în secolul al XVIII-lea. Ele au fost precedate de bărbați-gheișe taikomichi. Aceștia își câștigau existența ca muzicanți, dansatori, bufoni ai petrecerilor și ofereau favoruri sexuale femeilor și bărbaților. Ulterior s-au afirmat femeile ca și creatoare "a lumii viselor". Toate categoriile de vânzătoare de plăceri, cărora li se alăturau și bărbații cu aceeași meserie și ocupație, trăiau în cartiere speciale cum era Yoshiwara în Tokio, fostul Edo, în Gion, cel mai sofisticat, Pontocho, Kamishichiken din Kyoto
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
crimei comise de studentul Rodion Raskolnikov. Acestui temei i se adaugă impulsurile motivaționale ale crimei: mizeria, convingerea că face parte din categoria oamenilor neobișnuiți, extraordinari (precum Solon, Cezar, Napoleon) și de aceea poate încălca normele morale. Astfel își dezvoltă forțele creatoare cumulate cu ale altor oameni extraordinari, pentru progresul societății. Tânărul student Rodion Raskolnikov, înalt, frumos, inteligent, instruit, cu talent literar, cu gândire filosofică, cinstit, generos, milos, comite, paradoxal, o crimă. Fiind într-o stare de disperare, nevoit să-și amaneteze
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
realism, mimesisul în sens restrâns reproduce ceea ce este deja prezentat de natură. În schimb, mimesisul înțeles într-un sens general nu reproduce nimic din ceea ce există, ci înlocuiește prin stilizare incapacitatea naturii de a pune ordine. El este poietic, adică creator, fiindcă, substituindu-se naturii, duce până la capăt procesul de creație. Arta oscilează, în toate epocile, între aceste două moduri ale mimesisului, realism și stilizare. Activitatea mimetică, naturală, dacă-l credem pe Aristotel, este sursă de plăcere. "Încă din copilărie, oamenii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Zola o face să apese asupra dramei romantice este fără drept de apel. "Cele mai frumoase modele ale genului nu sunt, cum s-a spus, decât opere de mare spectacol." Acesta este verdictul său. Recunoaște totuși, cu bună credință, geniul creator al lui Hugo, frumusețea fulgerătoare a lirismului său, forța teatrului său. "În acest secol, numai Victor Hugo a creat în domeniul teatrului. Nu-i iubesc formula; o găsesc falsă. Dar ea există și va rămâne." (Naturalismul în teatru) El își
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu te afli pe scenă. Însă atunci când ești pe scenă, dumneata, actorule, trebuie să înlocuiești viața creând circumstanțe speciale. Acest lucru nu este făcut într-o intenție realistă sau naturalistă, ci pentru că este necesar punerii în mișcare a forțelor noastre creatoare. Forțele creatoare ce rezidă în subconștientul nostru nu pot fi puse în mișcare decât printr-o realitate imaginară, numai să putem crede în ea." Iată sfaturile pe care Stanislavski le dă actorului: "Trebuie ca acest film interior să se desfășoare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
afli pe scenă. Însă atunci când ești pe scenă, dumneata, actorule, trebuie să înlocuiești viața creând circumstanțe speciale. Acest lucru nu este făcut într-o intenție realistă sau naturalistă, ci pentru că este necesar punerii în mișcare a forțelor noastre creatoare. Forțele creatoare ce rezidă în subconștientul nostru nu pot fi puse în mișcare decât printr-o realitate imaginară, numai să putem crede în ea." Iată sfaturile pe care Stanislavski le dă actorului: "Trebuie ca acest film interior să se desfășoare adesea în fața
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
operei dramaturgului, în același timp și în ascunzișurile sufletului său. Dacă actorul adaugă podoaba vie a sunetului acestui conținut viu al cuvintelor, el îi permite privirii mele interioare să întrevadă imaginile pe care le-a construit cu ajutorul propriei sale forțe creatoare." Stanislavski acordă într-adevăr multă importanță scandării pe care tăcerea, lăsând să fie ghicite niște arierplanuri misterioase în sufletul personajului, o conferă jocului El a utilizat procedeul, cu o fecunditate neasemuită, ne-spusului, cu ocazia creării pieselor lui Cehov, grele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fără relația actor/spectator, fără comuniunea de percepție directă, "vie"". Este un vechi adevăr teoretic, bineînțeles, dar când este aplicat în mod riguros, subminează majoritatea ideilor noastre obișnuite despre teatru. El recuză noțiunea de teatru ca sinteză a unor discipline creatoare disparate literatură, sculptură, pictură, arhitectură, jocuri de lumină, interpretare (sub conducerea unui regizor)." Orice efect care nu ar fi produs chiar de interpreți este eliminat. Actorul, investit cu cea mai înaltă misiune, trebuie să creeze, în sărăcie, cu singurele mijloace
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asociațiile sale personale. Regizorul care îl ghidează trebuie să-l ajute să-și elimine inhibițiile, să distrugă stereotipurile comportamentului său. Cea mai bună protecție a sa, în acest stadiu dificil al rupturii măsurilor sale psihologice de apărare, rezidă în actul creator, în perfecționarea formei sale. "Actorul care se descoperă pe el însuși, scrie Grotowski, și sacrifică partea cea mai intimă a sa cea care nu este făcută pentru ochii lumii trebuie să fie capabil să manifeste ultimul impuls. Trebuie să fie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
organic". Lungul drum interior pe care îl înfăptuiește actorul duce la descoperirea unei corporalități vechi legate de niște imagini arhaice, de niște "imago" primitive ale unor personaje înrudite, care se află la originea formării psyché-ului. "Unul din drumurile spre calea creatoare, scrie Grotowski, constă în descoperirea în sinele propriu a unei corporalități străvechi de care suntem legați printr-o puternică relație ancestrală. Atunci nu ne găsim nici în personaj, nici în non-personaj. Plecând de la detalii, putem descoperi în noi un altul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
eliberează imaginația spectatorului. Meyerhold, care nu caută să facă din scenă o reflectare a realului, îi cere în schimb o reală participare. De aceea el așteaptă de la regizor, care joacă în mod tradițional rolul dirijorului, o atitudine nouă. Nicio libertate creatoare nu a fost lăsată până în prezent, după părerea lui, nici actorului care se conformează unei scheme fixată dinainte de regizor, nici spectatorului care contemplă viziunea operei ce-i este impusă. Meyerhold figurează această concepție, paseistă în ochii lui, printr-un triunghi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sculpturile, care dau mărturie despre aspecte ale vieții, altfel inaccesibile arheologului, precum moda Îmbrăcămintei, ceremoniile religioase și imaginile mitice. După Gimbutas, societatea Europei arhaice era caracterizată de dominația femeii și de venerarea unei zeițe principale și universale, care Întrupa principiul creator, izvor și ritm pentru tot: viață, fertilitate, naștere. Elementul masculin, uman și animal, reprezenta puterile spontane și stimulante, dar nu și generative ale vieții. În acest caz, este clar că economia agrară a legat oamenii și satele de pământ, de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ocupându-se cu păstoritul și Înclinate spre război; culturi care s-ar fi stabilit În Europa, cu excepția coastelor meridionale și occidentale, În răstimpul a trei valuri de infiltrare dinspre stepa rusă, Între 4 500 și 2 500 Î.Hr. „Zeița creatoare”, sub diferitele sale aspecte, a fost mai apoi puternic Înlocuită de zeii, În mare parte masculini, ai indo-europenilor, iar ceea ce s-a dezvoltat ulterior a fost un mélange al celor două sisteme mitice, cel european arhaic și cel indo-european. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caracterizează prin prezența lor neobișnuită un panteon variat. Urmând cursul Nilului de la sud la nord, conform criteriului geografic de orientare al vechilor egipteni, descoperim următoarele personaje divine principale: la Assuan se află zeul Khnum, reprezentat ca un berbec: un zeu creator, Înfățișat adesea ca un olar care creează ființele cu ajutorul roții sale. Îl Însoțesc două zeițe: Satetxe "Satet", Împodobită cu coarne de gazelă, și Anuket, cu o cunună Înaltă de pene. La Kôm Ombo sunt adorați doi zei cu drepturi egale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]