11,729 matches
-
Brașov, Constanța, Mureș, Timiș) pot fi considerate ca poli viitori de creștere economică, ale căror efecte favorabile de propagare pot antrena și alte județe sau regiuni, în sensul unei oarecare reduceri a decalajelor economice și sociale față de județele, respectiv regiunile dezvoltate. 3.1.2. Dinamica investițiilor străine directe comparativ cu alți indicatori macroeconomici relevanți în România Pornind de la dezbaterile teoretico metodologice privind rolul mai mult sau mai puțin important al ISD, am încercat să desprindem câteva aspecte relevante legate de contribuția
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o orientare bazată pe concepția realizării de profit pe termen scurt, spre deosebire de ISD în industria prelucrătoare, unde considerentele de profit pe termen mediu și lung sunt cele mai importante. Nu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ale României, de fapt, nu reprezintă decât o aparență a economiei reale, întrucât creșterea ponderii terțiarului în perioada de tranziție s-a realizat, mai ales pe seama scăderii în valoare absolută a producției din industrie și agricultură!? Spre deosebire de România, în țările dezvoltate, creșterea ponderii serviciilor a avut loc în condițiile unei dinamici relativ înalte a acestora, comparativ cu creșterea, în paralel, în valori absolute, a indicatorilor de rezultat din industrie și agricultură. De altfel, însăși structura ISD pe sectoarele primar, secundar și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rentabilității financiare. footnote>) au înregistrat valori negative, iar în primul trimestru al anului 2012 instituțiile de credit nu au realizat profit. 3.1.4. Structura investițiilor străine directe în funcție de țara de origine În România, investitorii străini provin atât din țări dezvoltate, cât și din țări în curs de dezvoltare, prima categorie de țări deținând cele mai mari ponderi. În clasamentul pe țări de proveniență a ISD, pe primele cinci locuri se află țări din Uniunea Europeană (Olanda, Austria, Germania, Franța, Cipru), țări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vecine este consecința faptului că economiile lor naționale, ca în cazul României, au un grad ridicat de similitudine structurală la nivelurile macro-, mezoși microeconomic. Orientarea cu prioritate a investițiilor străine directe din România către țări de origine din arealul economiilor dezvoltate nu trebuie să neglijeze și oportunitățile pe care le pot oferi unii investitori din țările în curs de dezvoltare, mai ales în cazurile în care, prin calcule de fundamentare rezultă parametrii superiori de eficiență economică și financiară pentru economia României
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la ieșirea României din criză<footnote Tot mai mulți specialiști reconsideră în prezent aportul substanțial pe care îl are industria, și în special ramurile de vârf ale industriei prelucrătoare, care, atât în România, dar și în alte țări, inclusiv cele dezvoltate, și-au dovedit capacitatea de rezistență și reluare a creșterii economice. Un studiu recent al specialiștilor de la NBER (National Bureau of Economic Research) din SUA și o masă rotundă a Asociației Economice Internaționale (International Economic Association) au fundamentat cu argumente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
58%, considerăm că procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și de a relua procesul de creștere economică, ce au efect defavorabil pentru
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale Uniunii Europene care nu vizează și structuri ale sistemului bancar, respectiv cota de piață și numărul instituțiilor de credit cu capital străin (tabelul 3.25). Este vorba despre indicatorul privind ponderea capitalului bancar străin în totalul capitalului bancar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
autohton se situează la niveluri de circa trei-patru ori mai mică. Se pune întrebarea dacă nu ar trebui avut în vedere un raport capital bancar străin/capital bancar total și în țările cu economie emergentă similar cu cel al țărilor dezvoltate membre ale UE. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a constatat prevalența covârșitoare a instituțiilor de credit cu capital străin în țările membre UE emergente, care, de regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza indicatorului ROE, a fost de 12,1% și 8,5% față de 5,1% în țările UE 15 dezvoltate (Altzinger, 2008, p. 9), introducând și distincția dintre eficiența economică a fuziunilor și achizițiilor și cea a investițiilor greenfield în cadrul analizei ciclului de viață al acestora. Astfel, dacă inițial fuziunile și achizițiile sunt mai rentabile comparativ cu investițiile de tip
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România, sporul de PIB, de regulă, s-a realizat pe seama unei dinamici mai mari a sporului de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România, sporul de PIB, de regulă, s-a realizat pe seama unei dinamici mai mari a sporului de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce impune măsuri complexe, specifice economiei de piață pentru sporirea eficienței investițiilor străine și autohtone. Un factor important de care trebuie să se țină seama este cel care vizează ponderea pe care o ocupă investitorii strategici străini, în general în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sub semnul întrebării impactul scontat de România, la momentul aderării acesteia la Uniunea Europeană, de a se încadra pe traiectoria convergențelor nominale și reale într un proces favorabil de „ardere a etapelor” (leapfrogging) și ajungerea din urmă (catching-up) a țărilor mai dezvoltate membre, ale UE. 3.4. Evoluții macroeconomice și sectoriale în perioada 2008-2012, sub impactul investițiilor străine directe Vom încerca să prezentăm impactul crizei economice în România pe baza analizei evoluției principalilor indicatori macroeconomici, în perioada 2008-2012, în urma căreia să putem
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
volumul valoric al formării brute de capital fix (FBCF) în România și alte țări membre ale Uniunii Europene, în perioada 2008-2012 (FBCF realizată) și 2013-2014 (FBCF-prognozată) evidențiază capacitatea de refacere investițională în România în anii de criză față de alte țări dezvoltate vechi membre ale UE și țări noi membre ale UE. Din tabelul 3.28, rezultă următoarele: în perioada 2008-2011, volumul investițiilor la nivel macroeconomic a scăzut în toate țările analizate, cu excepția Germaniei, unde acestea au cunoscut o ușoară creștere; criza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
declinului provocat de criza economică și financiară internațională și semnifică practic o prelungire a situației de criză. Țările membre ale UE cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor macroeconomici relevanți, ceea ce semnifică o fragilitate relativ mare a reluării procesului de creștere și ieșirii din criză în aceste state. 3.6
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
asupra noastră înșine. Citind, ne putem regăsi în caracterizarea unui personaj, dar cel mai important lucru este să aflăm și părerea altor oameni despre noi. Tot citind, ne dezvoltăm vocabularul, un lucru care ne avantajează foarte mult. Cu un vocabular dezvoltat, putem răspunde adecvat oricărei întrebări, pusă de orice persoană. Mie îmi place foarte mult să citesc și prefer autorii contemporani, deoarece au texte mai expresive și mai ușor de înțeles. Concluzia mea este că cititul este cel mai plăcut mod
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sunt reprezentate de 35-69 ani . Rata medie a mortalităŃii datorată fumatului este de 35% pentru sexul masculin și de 12% pentru sexul feminin, dar se constantă o tendinŃă ascencentă a fumatului în rândul populaŃiei feminine, în ultimii ani în tări dezvoltate, precum FranŃa și Suedia. S-a estimat că viaŃa unui fumător este scurtată, în medie cu 7 ani. Datele unui studiu epidemiologic desfășurat în Marea Britanie, având ca lot de studiu medici fumători, cu un interval de urmărire de 40 ani
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
proces este mediat prin activarea protein kinazei. 3.13. Fumatul și carcinogeneza În întreaga lume 10 milioane de oameni sunt diagnosticaŃi anual cu cancer, această afecŃiune cauzând, în medie 6 milioane de decese anual. Cancerele cauzate de fumat, în tările dezvoltate, reprezintă 90% dintre cazurile apărute la bărbaŃi și 70% dintre cazurile apărute la femei (38). Fig. 3.10. prezintă mecanismele majore prin care substanŃele chimice din tutun induc carcinogeneză și mutageneză: expunerea la carcinogenii din fumul de Ńigară, formarea legăturilor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Europa, această creștere este modestă - cu excepția Marii Britanii -, În comparație cu creșterea rapidă a inegalității veniturilor În Statele Unite ale Americii În ultimele trei decenii 5. Salariile și alte beneficii sunt cel mai bun indicator al mobilității sociale. Dintre cele 20 de națiuni mai dezvoltate din lume, Statele Unite ale Americii sunt pe ultimul loc În rata de creștere a compensației totale a forței de muncă În anii ’80. De fapt, compensația medie a scăzut cu 0,3% pe an În acel deceniu. La Începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Olanda, 8,2 În Belgia, 10,1 În Spania, 11,1 În Irlanda și 14,2 În Italia 12. Mentalitatea sink-or-swim* Cum de s-a lăsat America, țara tuturor oportunităților, să alunece pe locul cel mai de jos printre națiunile dezvoltate - și cu mult În urma Europei din punct de vedere al inegalității câștigurilor și al sărăciei? Răspunsul, la această Întrebare, poate fi găsit În concepția noastră despre cum unii oameni se Îmbogățesc În timp ce alții rămân săraci. Noi americanii, În general, am
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că cei săraci au o șansă de a scăpa de sărăcie”, În schimb, numai 40% dintre europeni cred același lucru 17. Straniu, desigur, pentru o țară care are cel mai mare procentaj din populație trăind În sărăcie dintre toate țările dezvoltate. De unde această mare disparitate Între percepție și realitate? Din nou, Își are originea În Însuși centrul visului american... mentalitatea dură a frontierei, cum că, lăsați liberi - În special de intervenția guvernului -, fiecare bărbat și femeie pot să-și urmărească și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pune legate de Împarțialitate și calitatea vieții. Economia americană nu poate greși prea mult, deoarece a produs mult mai multe locuri de muncă și a dat mult mai multor oameni de lucru, În ultima decadă, decât aproape toate celelalte țări dezvoltate. Am găsit locuri de muncă pentru milioane de oameni după recesiunea de la sfârșitul anilor ’80 și Începutul anilor ’90. Am redus șomajul de la 7,5% În 1992, la 4% În 2000, o realizare extraordinară după orice standard. Cu toate că somajul a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a avea o șansă să te realizezi, atunci copii născuți În Uniunea Europeană sunt Într-o poziție mult mai bună pentru a reuși, chiar de la Început. Sărăcia În rândul copiilor În Statele Unite ale Americii este printre cele mai ridicate din lumea dezvoltată. Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) definește sărăcia astfel: oamenii săraci sunt aceia ale căror „resurse (materiale, culturale și sociale) sunt atât de limitate Încât Îi exclud de la un nivel de viață minim acceptabil În statele membre În care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]