13,290 matches
-
ar avea principala menire de a le veni în sprijin, a le alina suferința, prin programe care să-i atragă și să le dezvolte capacitatea de a face față violenței la care sunt expuși prin absența sprijinului și a protecției emoționale de care au nevoie. Când comunitatea, statul, societatea sacrifică interesul superior al copilului în numele altor rațiuni, vorbim de abuz societal. în cazul copiilor lăsați în urma lor de părinții plecați la muncă în străinătate, primăriile locale nu prea semnalează cazurile către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind de o multitudine de factori interconectați: 1. vârsta copilului, stadiul de dezvoltare în care se află în momentul producerii abandonului; 2. calitatea îngrijirilor de care a beneficiat și a legăturilor emoționale cu persoanele semnificative lui, până la momentul abandonului; 3. reprezentarea culturală a abandonului în timpul și spațiul (comunitatea) în care se produce; 4. reziliența copilului; 5. gradul de adecvare la nevoile copilului a acompanierii ulterioare abandonului; 6. subiectivitatea intervenienților, defensa lor sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestuia. Consecințele sunt însă, independent de vârsta copilului, în strânsă legătură cu măsurile de protecție a copilului, luate ulterior abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a da un sens celor petrecute, de a comunica despre evenimente și trăiri, induce copilului o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pierderii inițiale și a doliului consecutiv. Când abandonul se produce la o vârstă mai mare, șansele copilului de a avea o dezvoltare bună sunt mai mari și sunt total condiționate de calitățile persoanei în grija căreia intră copilul. Primele legături emoționale ale copilului cu persoana care-l îngrijește, modul în care această persoană comunica cu el, determină vulnerabilitatea sau confortul psihic și reziliența copilului. Un comportament al îngrijitorului de neglijare a nevoilor copilului sau de indisponibilitate față de copil, fie din oboseală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la copil construirea unei legături față de cel care-l îngrijește, și o strategie și un înțeles general al legăturilor cu ceilalți, structurate în modelul lui internalizat de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de funcționare a lumii. Chiar și în această situație nefericită, care vulnerabilizează copilul, legătura emoțională creată de copil față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior, pentru „salvarea”copilului. Abandonul copilului are o componentă culturală puternică. Când este văzut de comunitate ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată unei situații particulare prin care trece intervenientul în viața proprie); retragerea („eu nu pot să fac asta, nu am calificarea necesară sau nu intră în sarcina mea, ci a altcuiva din serviciu!); simplificarea (aplicăm litera legii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sindroame ale copiilor cu diferite tulburări de comportament este bine să analizăm evenimentele de viață ale copilului, anterioare diagnosticului. în cele ce urmează vom încerca să prezentăm aspecte ale funcționării creierului care ne pot da un tablou „organic”al stărilor emoționale severe specifice traumei. Creierul este cel mai complex sistem de interconexiuni de pe pământ, „cea mai mare „lovitură a naturii”(Pery, 1999, p. 10). Cercetările făcute de-a lungul timpului și mai ales în ultimul timp au dezvăluit numeroase aspecte privind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în final are ca rezultat, o mai bună adaptare și protecție. Creierul are o alcătuire simetrică în ansamblu, cu două emisfere, emisfera stângă și cea dreaptă. Funcțional, cele două emisfere sunt recunoscute ca având „specializări”diferite, partea dreaptă fiind predominant emoțională, partea stângă predominant rațională. Ultimele descoperiri însă, recunoscând descoperirile anterioare cu privire la localizarea anumitor funcții, accentuează faptul că toate structurile creierului sunt ca în oglindă, în cele două emisfere. Creierul permite omului să recepționeze stimulii mediului extern precum și pe cei veniți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nouă în evoluție), mai ales zonele cortexului prefrontal. Emoțiile erau oarecum devalorizate, trecute în plan secund, deși se știe că orice comportament, de la a ridica mâna și până la cele mai complexe decizii au la bază motivația, alcătuită din trăirile noastre emoționale. Cercetările recente plasează însă inteligență, procesele cognitive ce conlucrează în luare deciziilor, în plan secund față de emoție. Orice decizie, orice idee complexă au un suport emoțional. Recent, acest lucru a fost demonstrat în contextul proceselor neurofiziologice ale creierului. Alcătuirea creierului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și până la cele mai complexe decizii au la bază motivația, alcătuită din trăirile noastre emoționale. Cercetările recente plasează însă inteligență, procesele cognitive ce conlucrează în luare deciziilor, în plan secund față de emoție. Orice decizie, orice idee complexă au un suport emoțional. Recent, acest lucru a fost demonstrat în contextul proceselor neurofiziologice ale creierului. Alcătuirea creierului creează imaginea unui sistem „înspăimântător”de organizat (Perry, 1999). Vom face în continuare o descriere a organizării creierului. Structurile joase ale creierului sunt reprezentate de trunchiul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Deasupra trunchiului cerebral este plasat talamusul. Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala, hipotalamusul, lobul temporal median (include hipocampul) și cortexul orbitofrontal. Sistemul limbic joacă un rol important în coordonarea activităților structurilor mai joase și a celor superioare ale creierului, mediază emoțiile, motivația și comportamentele cu scop. Sistemul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care arată ca „o panglică lungă de țesut nervos aflată spre linia mediană a creierului”(Panksepp, 2003, p. 238) care controlează atenția și memorează (stochează) experiențele emoționale. Girusul cingulat anterior, prin formațiunile sale posterioare (nucleul caudal, putamen și pallidum) girează emoția de bucurie și în general emoții pozitive, iar într o altă zonă, anterioară, controlează tristețea și trăirile legate de durerea fizică. Zona centrală a girusului cingulat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durerea fizică. Zona centrală a girusului cingulat anterior integrează emoția și cogniția. Este o zonă activă în timpul excitației sexuale la bărbați precum și în timpul unor sarcini cognitive dificile care impun atenție. Cortexul cingulat anterior activează cortexul orbitofrontal. Cortexul orbito-frontal stimulează ariile emoționale specifice furiei. De asemenea, informează cortexul prefrontal care analizează situația și produce o idee conștientă. Cortexul prefrontal numit și creierul rațional reacționează pentru contextualizarea și reglarea emoției și este implicat în reducerea suferinței și autocontrol. Jan Panksepp (2003) relatând experimente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de neuroni: neuronii fuziformi și neuronii oglindă. Neuronii fuziformi, de patru ori mai mari decât alți neuroni, făcând o transmisie extrem de rapidă a impulsului nervos, formează conexiuni dense între cortexul cingulat anterior și cortexul orbito-frontal, altfel spus între creierul nostru emoțional, cu sarcina de a ne asigura supraviețuirea și cel rațional, cu sarcina de a învăța. Dacă nu se realizează această legătură datorită unor leziuni intervenite la nivelul cortexului prefrontal, noi nu mai putem alege și nu putem lua o decizie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suntem persoane foarte inteligente. în acest sens, argumentându-și ideea prin experimente întreprinse cu subiecți suferind de leziuni cerebrale ale zonei orbitofrontale, cunoscutul cercetător în neurobiologie, Antonio Damasio (2010) spune: „O decizie rațională e o decizie imposibilă”. Căci creierul nostru emoțional este cel care reglează alegerile ce le facem în funcție de ceea ce ne place sau nu. Mergem spre ceea ce ne place, evităm trăirile neplăcute. în situațiile de pericol iminent pentru individ, adoptarea deciziei aparține predominant creierului emoțional; în adoptarea unor decizii integrate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
decizie imposibilă”. Căci creierul nostru emoțional este cel care reglează alegerile ce le facem în funcție de ceea ce ne place sau nu. Mergem spre ceea ce ne place, evităm trăirile neplăcute. în situațiile de pericol iminent pentru individ, adoptarea deciziei aparține predominant creierului emoțional; în adoptarea unor decizii integrate într-un plan, o structură ideatică, creierul rațional va domina. în ambele situații însă cele două sisteme coexistă armonios, având o cofuncționalitate ce optimizează comportamentul individului. Neuronii-oglindă, descoperiți mai recent, sunt esențiali pentru funcționarea noastră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gest sau când altcineva face acel gest. Acest lucru ne permite să înțelegem ceea ce se petrece în mintea celeilalte persoane. Datorită acestor funcții, neuronii-oglindă sunt considerați că se află la originea empatiei imediate. Contrar părerilor comune, calitatea funcționării creierului nostru emoțional, ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin condiții de stabilitate, continuitate, predictibilitate, favorizând învățarea, le poate compensa, modela. Spre deosebire de inteligența cognitivă, „inteligența emoțională”se învață. „Creierul nostru înregistrează și păstrează toate experiențele avute sub forma unor hărți inconștiente. Când trecem printr-o situație nouă aceste hărți sunt reactualizate în memorie, căutându-se cea care corespunde cel mai bine situației prezente în vederea elaborării unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ia decizii sub imperiul unor emoții puternic negative (mânie, furie, frică) sau a unor emoții pozitive intense (starea de bucurie prea intensă) deciziile nu sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și exprimă emoțiile, de a le integra în scopul facilitării gândirii, de a înțelege și rezona emoțional, precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și exprimă emoțiile, de a le integra în scopul facilitării gândirii, de a înțelege și rezona emoțional, precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a percepe și exprimă emoțiile, de a le integra în scopul facilitării gândirii, de a înțelege și rezona emoțional, precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și rezona emoțional, precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă va fi continuu supraexcitat scurtcircuitând conexiunile cu creierul rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]