11,414 matches
-
(n. 9 septembrie 1937, Ceaga (Petrovka/Petrivka), Basarabia, Regatul României - d. 22 martie 2016) a fost un fotbalist și apoi antrenor de fotbal basarabean de origine evreiască. și-a petrecut întreaga carieră de fotbalist la clubul Zimbru Chișinău, unde apoi a revenit și în calitate de antrenor în două perioade scurte. A fost desemnat antrenor emerit al RSS Moldovenești. Ca jucător, în anul 1958 a fost inclus în lista
Vladimir Țincler () [Corola-website/Science/331645_a_332974]
-
Carol, înființează, în anul 1909, Fabrica de textile. În anul 1913 Adolf, Daniel și Adolf junior au primit titlul de baron al Imperiului Austro-Ungar pentru faptele deosebite în sprijinul comunității lor, fiind una dintre cele 27 de familii de origine evreiască de pe cuprinsul imperiului care au fost înnobilate. Francisc s-a născut la Arad în anul 1910, tatăl său fiind Alfred Neuman. Francisc a mai avut un frate și o soră: Eduard și Maria. Urmează cursurile Liceului Romano-Catolic, unde-și ia
Francisc von Neuman, Baron de Végvár () [Corola-website/Science/331667_a_332996]
-
David Miliband, au fost primi frați gemeni care au fost în mod simultan miniștri într-un cabinet britanic, de la frații Edward,Lord Stanley și Oliver Stanley în anul 1938. este și cel dintâi lider al Partidului Laburist Britanic având origine evreiască. Miliband a absolvit Colegiul Corpus Christi de la Universitatea Oxford și London School of Economics, devenind mai întâi ziarist la televiziune, apoi cercetător al Partidului Laburist. Ulterior a fost unul din apropiații liderului laburist Gordon Brown, cancelar și președintele consiliului consilierilor
Ed Miliband () [Corola-website/Science/331696_a_333025]
-
fotografii alb-negru. La începutul filmului spectatorului îi sunt afișate evenimentele din trecut - Derek Vinyard ucide doi din trei negri care au încercat să-i distrugă mașina lui; în continuare evenimentele au loc în timp real. Profesorul de istorie (de origine evreiască), bulversat că ultimul eseu al lui Danny este scris după cartea lui Adolf Hitler „Mein Kampf”, despre ideile național-socialismului, anunță directorul școlii despre asta. Directorul de culoare, Bob Sweeney (Avery Brooks), îi dă o însărcinare lui Danny să scrie un
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
conflictual, competitiv, negociator. Un membru al Congresului depune mult efort pentru a fi reales, încă din prima zi a mandatului cheltuind 2/3 din timpul sau pentru a-și finanța următoarea campanie. Pe plan extern, se face lobby la organizații evreiești de exemplu pentru a susține relațiile cu Israelul. Un sprijin constant este oferit de comunitățile religioase sau de companiile petroliere. O voce importantă îl are consiliul de americani musulmani. Cele mai mari capacități financiare îl are lobby-ul hispanic. Samuel
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
(sau Shakshoka, Shakshouka; arabă: شكشوكة=Šakšūka; ebraică: שקשוקה) este o specialitate a bucătăriei nord-africane și a celei evreiești și este preparată din ouă într-un sos de roșii, ardei iute și ceapă. este un mic dejun foarte popular în primul rând în Israel, unde probabil a fost introdus cândva de evreii tunisieni și alți evrei maghrebieni și este
Shakshuka () [Corola-website/Science/335632_a_336961]
-
un rol însemnat în viața economică a Banatului. Szana a fost pentru o vreme președintele Asociației Industriașilor din Banat și apoi copreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România. s-a născut la Timișoara, pe atunci în Austro-Ungaria, în familia evreiască Silberstein. El a studiat la Academia comercială din Budapesta și apoi la Colegiul de comerț din Berlin. În 1894, la vârsta de 24 ani, a făcut prima sa investiție serioasă în Fabrica de chibrituri, unsoare de căruță și produse chimice
Sigismund Szana () [Corola-website/Science/335668_a_336997]
-
un mecena, sprijinind literatura și artele și numărându-se printre fondatorii Asociației „Amicii Muzicii” din Timișoara. El a fost căsătorit cu Tessa Friedmann. A murit de infarct cardiac la Chicago în timpul unei călătorii de afaceri. A fost înhumat în cimitirul evreiesc din Timișoara. Monumentul său funerar, confecționat din marmură de Rușchița, a fost creat de sculptorul Ferenc Medgyessi. Szana a publicat în tinerețe un volum de nuvele în limba germană; de asemenea a scris mai târziu și o broșură despe Beethoven
Sigismund Szana () [Corola-website/Science/335668_a_336997]
-
solari". Rezultatele unor experimente propuse de el au clarificat aspecte esențiale ale interacției slabe, cum este existența unui "neutrin miuonic", diferit de neutrinul produs în dezintegrarea beta. s-a născut la 22 august 1913, într-o familie înstărită de etnie evreiască: tatăl era un industriaș local, proprietar al unei fabrici de textile din Pisa, mama era fiica unui medic. Din cei opt copii (cinci băieți și trei fete), trei aveau să devină cunoscuți: Guido (genetician), Bruno (fizician) și Gillo (regizor). A
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
(„Blocul Etzion”, în ebraică גוש עציון) este un grup de așezări evreiești din Munții Iudeei, în Cisiordania, la sud de Ierusalim, între Betleem și Hebron. Primele dintre ele au fost înființate în timpul mandatului britanic în Palestina, în anii 1940-1947, pe terenuri cumpărate și după încercări provizorii în anii 1920, si au fost
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
state - evreu și arab - aloca teritoriul cunoscut că Gush Etzion viitorului stat arab palestinian. Arabii au respins planul și au declanșat războiul împotriva evreilor din Palestina. Odată cu izbucnirea ostilităților ei la finele lui noiembrie 1947, au asediat cele 4 așezări evreiești existente în Gush Etzion, blocandu-le căile de acces. Locuitorii lor au încercat să reziste, între alte, cu ajutorul mai multor întăriri primite prin: „Caravană celor 10”, „Caravană Nabi Daniel” și „Secția 35”. La 13 mai 1948, cu zi înaintea proclamării
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
în Gush Etzion, blocandu-le căile de acces. Locuitorii lor au încercat să reziste, între alte, cu ajutorul mai multor întăriri primite prin: „Caravană celor 10”, „Caravană Nabi Daniel” și „Secția 35”. La 13 mai 1948, cu zi înaintea proclamării Statului evreiesc Israel, sătul Kfar Etzion a căzut în mâinile armatei transiordaniene, Legiunea Arabă. 242 evrei, membri ai kibutzului, luptători ai Palmah și ai Forței de teren a Haganei au pierit în lupta. Câteva zeci de luptători și civili care s-au
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
dintre luptătorii evrei au reușit să scape cu viața. Celelalte trei kibuțuri s-au supus, iar apărătorii lor, 240 persoane, au fost capturați și trimiși în lagăre de prizonieri în Transiordania. Zona Gush Etzion a fost ocupată de Transiordania, așezările evreiești au fost distruse apropape în întregime, iar pe locul lor au luat ființă tabere ale armatei transiordaniene. Pe locul kibutzului Masuot Itzhak a fost înființat un lagăr de refugiați palestinieni. Cele patru așezări evreiești anihilate au fost reînființate în alte
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
a fost ocupată de Transiordania, așezările evreiești au fost distruse apropape în întregime, iar pe locul lor au luat ființă tabere ale armatei transiordaniene. Pe locul kibutzului Masuot Itzhak a fost înființat un lagăr de refugiați palestinieni. Cele patru așezări evreiești anihilate au fost reînființate în alte locuri din Israel - Nir Etzion - pe litoralul Hof Carmel, de către foști locuitori din Kfar Etzion, Masuot Itzhak și Ein Tzurim - în zona Consiliului regional Shafir, iar kibutzul Revadim = în zona Consiliului regional Yoav. Pierderea
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
sa asupra eticii Deziluziei în cadrul analizelor sale despre umor, această veritabilă comoară a îndeletnicirii culturale ("Kulturarbeit") depusă de om. În cartea sa "Comment ça va mal? L'humour juif, un art de l'esprit", el se apleacă asupra specificității umorului evreiesc, semn și mărturie a culturii și identității evreiești, supuse unei tensiuni interne care le este proprie, și anume aceea a unei articulații între dezvrăjirea antropologică și speranța mesianică. Mai recent, în lucrarea sa "Et vous trouvez ça drôle ?!... variations sur
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
umor, această veritabilă comoară a îndeletnicirii culturale ("Kulturarbeit") depusă de om. În cartea sa "Comment ça va mal? L'humour juif, un art de l'esprit", el se apleacă asupra specificității umorului evreiesc, semn și mărturie a culturii și identității evreiești, supuse unei tensiuni interne care le este proprie, și anume aceea a unei articulații între dezvrăjirea antropologică și speranța mesianică. Mai recent, în lucrarea sa "Et vous trouvez ça drôle ?!... variations sur le propre de l'homme", Gérard Rabinovitch își
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
ça drôle ?!... variations sur le propre de l'homme", Gérard Rabinovitch își continuă reflecția asupra umorului și a vocației lui etice cu cea a „bine-zicerii” (bene-diction). Analizând diferențele și congruențele între cele două mari tradiții de umor, cea a umorului evreiesc și cea a umorului englez, Gérard Rabinovitch clarifică condițiile de posibilitate a umorului și analizează efectele sale de civilizare și de emancipare lucidă. El se mișcă într-un cadru disciplinar pe care îl numește „filosofie clinică” și construiește elementele solide
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
acele discipline umaniste inovatoare. Ca parte a cercetării desfășurate în cadrul IEEL, Gérard Rabinovitch preia și dezvoltă intuiția sociologului post-weberian S. N. Eisenstadt de a vedea iudaismul ca civilizație: „perspectiva civilizațională care apare ca cel mai bun instrument pentru a înțelege istoria evreiască”. El distinge astfel conceptul de „civilizație” de termenii „religie”, „grup etnic” etc.
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
este considerat al doilea oraș sfânt al iudaismului, după Ierusalim. El este unul din cele patru orașe sfinte ale acestei religii (alături de Ierusalim, Safed și Tiberias), în care, în secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, se concentra majoritatea populației evreiești din Palestina (HaYishuv Hayashan) În religia islamică, care îi venerează pe Avraam (în arabă Ibrahim), Isaac (în arabă Ishak) și pe Iacob (în arabă Yakub) ca pe niște profeți ai islamului, se acordă, de asemenea, însemnătate mormintelor presupuse ale acestora
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
măsline, de asemenea ceva stafide... în unele zile vin cincisute de pelerini, și toți se bucură de această ospitalitate. Documente din Geniza din Cairo din aceasta perioadă vorbesc numai de „mormintele patriarhilor” și revelează ca la Hebron exista o comunitate evreiască organizată, care își avea sinagoga lângă morminte, și se ocupa cu găzduirea de pelerini și negustori evrei. Pentru scurte perioade orașul a fost sub controlul mai multor dinastii musulmane domnitoare în Egipt - Tulunizii (868-905) Ikhshidizii (935-969), Fatimizii (973-1171),și turcii
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
lămpi de aur si de argint”. Și istoricul Ibn al-Qalanisi din Damasc a pomenit în cronica lui de descoperirea moaștelor atribuite lui Avraam, Isaac și Iacob, eveniment care a produs senzație în rândurile tuturor celor trei comunități din Palestina, musulmană, evreiască și creștină. Spre finele perioadei cruciate, în anul 1166 sanctuarul Patriarhilor a fost vizitat și de către Maimonide, Rabbi Moshe ben Maimon. El a notat: Ca domeniu regal Hebron a fost predat în anul 1161 în mâinile lui Philippe de Milly
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
migrație semnificativă de familii tribale beduine din Peninsula Arabică spre Palestina. Multe din ele s-au așezat în trei sate diferite din Wadi Al Khalil (Depresiunea Al Halil) și urmașii lor au format cu timpul majoritatea populației orașului Hebron. Comunitatea evreiască a numărat în cursul secolului al XVI-lea circa 8-10 familii și în prima jumătate a acestui secol ea a suferit grave probleme financiare. În 1538-1539 sunt înregistrate în oraș 20 case evreiești, în 1553-1554 numai 8, în 1562 și
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
cu timpul majoritatea populației orașului Hebron. Comunitatea evreiască a numărat în cursul secolului al XVI-lea circa 8-10 familii și în prima jumătate a acestui secol ea a suferit grave probleme financiare. În 1538-1539 sunt înregistrate în oraș 20 case evreiești, în 1553-1554 numai 8, în 1562 și în 1596-1597 - 11. S-ar putea ca registrele „tahrir” să subevalueze numarul locuitorilor evrei.(Moshe Gil). În anul 1540 renumitul cabalist Malkiel Ashkenazi a cumpărat de la karaiții din oraș o curte în care
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
protejat în taină pe Abd ar-Rahman. Totuși, acesta din urmă, împreună cu alți conducători locali (ca de exemplu Muslih al-'Azza din Beit Jibrin) a fost surghiunit, dar prin 1848 s-a putut întoarce în zona Hebronului. În anii 1850 minoritatea evreiască din Hebron număra 45-50 familii de evrei sefarzi, din care 40 născute în oraș, precum si o comunitate de evrei așkenazi de circa 50 familii, venite mai ales din regiunile poloneze și Imperiul Rus cu 30 ani în urmă. Hasidimi din
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
nazir” al regiunii Hebron. În următorii 4 ani a domnit în oraș o liniște relativă. Prin 1866 și-au făcut apariția în oraș și un grup de hasidim evrei din dinastia Karlin din regatul Ungariei. Relațiile dintre arabi și minoritatea evreiască deveniseră în acea vreme relativ bune, iar un evreu, Alter Rivlin, vorbitor de arabă și de neo-arameică, devenise la un moment dat membru în consiliul primăriei. Seceta din anii 1869-1871 a dus la reducerea surselor de hrană, și la scumpirea
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]