12,214 matches
-
ilustreze sensuri diferite prin reveniri succesive, evocând astfel profuziunea ei semantică. Înțelegem de ce programul poetic schițat de Herder a fost așa de important pentru literaturile naționale: tratând cuvântul "simplu" ca surogat de literatură, promovând microuniversul lexical la rang de operă, filosoful german a deschis posibilități aproape nelimitate pentru producția literară a culturilor periferice. Poezia se găsește cam peste tot în dicționarul unei limbi odată ce se convine că orice cuvânt separat din corpul sintactic al unui enunț poate face literatură: în "frunza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conștiință națională, nu are tradiții inventate - adică e o realitate de dinainte de comunitățile naționale "imaginate", cum le-a numit Benedict Anderson. Altfel spus, ca să înțelegem societatea contemporană care tocmai s-a emancipat de identitatea națională, ar trebui să revenim la filosofii care nu descoperiseră încă identitatea națională; pentru care corpul social era constituit doar din poftele, pasiunile și posibilitățile indivizilor luați ca singularități. E greu de probat existența unei lecturi sistematice a lui Heliade Rădulescu din opera celor trei gânditori. Numele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viață sau asupra ipostazelor naturii. Pentru înțelegerea acestei idei și mai ales a modului ei de funcționare, mă sprijin pe explicațiile date de Jacques Rancière, probabil cele mai clare de care dispunem în prezent. În La chair des mots (1998) filosoful francez demonstrează logica încarnării Verbului: acțiunile unui personaj devin poezie în măsura în care valoarea lor descriptivă e dublată de una profetică. Exemplul pe care îl dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istoriei, ar zugrăvi prin ele alegoria unui alt scenariu, agitația și acțiunile altor personaje. Cineva a "scris" prin corpul lui o altă istorie și în această mișcare de transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
homeric e urmat de un gen hesiodic, apoi de un gen al lui Herodot etc. "Omerii și esiozii deschid calea erodoților și tucidizilor" spune Hasdeu într-un text din 1867122. Ca să saturezi terenul unei culturi ai nevoie de istoric, de filosof, de poet, de orator etc. și la completarea/ descompletarea acestui tablou lucrează antonomazele: "când [Grecia] nu mai avu sau nu mai voi să aibă Temistocli și Aristizi (pentru că îi exila), când nu mai avu Leonizi, nici Aristoteli și Platoni, nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza poetică? Sau poetul este el întotdeauna și artist? Filosoful este totdeauna și elocvent?"95. Și tot în același sens, folosește o sintagmă cu aspect de concept: "doza de poezie". Însă dozele de poezie ce posedăm sunt tot aceleaș", spune Bolliac în același dialog cu Heliade Rădulescu și continuă "d-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literară și e guvernată de legile sociale ale invidiei. În al doilea rând, e de remarcat că rivalitatea devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care s-a bucurat de influență în secolul al XIX-lea, Cuvântări către națiunea germană. Gândirea romantică îi datorează filosofului german situarea chemării în cadrul națiunii, ca unică posibilitate oferită individului de a-și trăi existența în funcție de o idee. Națiunea este cea care organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă a vieții. Din această perspectivă, pentru Fichte e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a tăcut atâta vreme înseamnă că o problemă din actualitatea mea o solicită. Într-un scurt articol publicat de Bruno Latour 4 în Le Monde la începutul acestui an, sub titlul Comment représenter les forêts, les pôles et les océans, filosoful francez punea problema realităților pe care le reprezentăm în structurile politice europene și naționale. Întrebarea sa viza modul în care în parlamente și în deciziile guvernamentale sunt redate "interesele" naturii, ale animalelor, ale climei sau ale reliefului local. Pentru că, dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deciziile guvernamentale sunt redate "interesele" naturii, ale animalelor, ale climei sau ale reliefului local. Pentru că, dacă reprezentativitatea obținută prin procesele electorale democratice e deja problematică, ea devine complet irelevantă în raport cu celelalte prezențe inanimate sau necuvântătoare din mediul nostru de viață. Filosoful francez atrăgea de fapt atenția asupra faptului că pe lângă deficitul de reprezentare al diverselor marginalități sociale există un deficit și mai grav de reprezentare a lumii noastre. Dacă priviți mai atent și treceți de la o hartă administrativă la o hartă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate. Apropierea de gândirea filosofului materialist îmi e mediată de lectura propusă de Yves Citton (în Yves Citton et Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008, pp. 120-136), în contextul unei reevaluari
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat-o în liceu, că Lichtung va să zică „luminiș“. — Ei, dragă Nora, tocmai ăsta-i baiul: că Lichtung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nu făr’/de păsări nezburând... “ — „... de păsări nezburând in Richtung.“ — Păi, zise Nora, dacă asta-i tălmăcire, eu sunt negusul Abisiniei. — Dar ce, Herr Heidegger este mai simplu?! — În orice caz, nu scrie atât de dizgrațios; iar dacă a traduce filosofi este a introduce, din cinci în cinci cuvinte, croșete cu termeni în original, dați-mi și mie voie să exclam, Wozu die Übersetzung? I. e.: La ce bun tălmăcirea? La care Carmen Carpen se adumbri ușor (ca una ce știa mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pentru că el este orgolios și centrat în propria cultură, în conversația cu celălalt. Dacă refuzi conversația, dispari. Richard Rorty a murit vineri, 8 iunie. În ultimii 30 de ani de activitate filosofică, după ce a fost unul dintre cei mai promițători filosofi analitici, a deschis, pe baze pragmatiste, un dialog și cu partea „adversă“, filosofia continentală, cu rădăcini în tradiția europeană de la Hegel la Heidegger. Mai mult: a afirmat că pentru indivizi și lupta lor împotriva cruzimii nu filosofia e necesară, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează mijloacele de comunicare în masă care răspândesc un mesaj, ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu există o explicație atotcuprinzătoare și unanim acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de a interacționa psiho-social, presupunând transmiterea unor informații prin limbajul articulat ori prin alte coduri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Ironia, Mircea Doru Lesovici Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz În căutarea maestrului, George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Miguel de Unamuno Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Războiul de Șase Zile, din 1967. 266 Ibidem. 267 Muhammed Imara, op. cît., p. 31. 268 Ibidem, pp. 29-30. 269 Codruța Cuceu, op. cît., p. 77. 270 Ibidem. 271 Ibidem. 272 Ibidem. 273 Moise Maimonide (1135-1204) a fost un filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon. Opera să principala este Ghidul șovăielnicului, publicată în limba arabă (cca. 1190); în această
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și a adaptării la contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști ca H.H. Stahl, pentru a cita numai pe cel mai cunoscut filosof marxist cu preocupări în aplicarea marxismului în cercetarea istorică, erau mai degrabă excepții decât regulă, iar prezența lor în agora dezbaterii marxismului ca teorie a istoriei a fost marginală. Mai activ decât alți confrați ai săi, Stahl a urmărit materializarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prima vedere constatăm o inițiativă a periferiei, a Clujului, de care Maiorescu nu fusese legat, precum și a unei publicații bucureștene altădată concurente a Convorbirilor literare. Rolul cel mai important l-a avut profesorul universitar Liviu Rusu, cu o formație de filosof, cu o biografie agitată în regimul comunist, care a înaintat la CC al PMR un memoriu de 75 de pagini despre T. Maiorescu, adresându-se și revistei Viața românească, aceasta mimând apoi că propune găzduirea contribuțiilor. Articolul lui L. Rusu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răspândit „teze dăunătoare”, dar „clasa muncitoare nu numai că nu s-a lăsat influențată de aceste teorii reacționare, ci le-a dat o replică puternică”. Maiorescu este văzut ca „ideolog al unei pactizări între moșierime și burghezie” și ca un filosof care nu s-a „lepădat de tezele sale idealiste”, ci, „din tinerețe până la sfârșitul vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază comică: „Maiorescu a deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Popescu-Doreanu); Dan Berindei, „Revolta din 1860 din Craiova”; „M. Kogălniceanu și emigrația ungară din 1860-1861”. Și în 1949 revistele Studii, Analele Româno-Sovietice și Buletin științific au aceleași orientări. Barbu Lăzăreanu publica un interminabil serial despre: „Mihail Ralea despre Vasile Conta, filosof materialist”; A.G. Vaida, „Despre începuturile pătrunderii marxismului în România”; în privința arheologiei și istoriei vechi se remarcau C. Moisil, C. Balmuș, E. Condurachi, D. Berciu, I. Nestor, C. Daicoviciu, B. Mitrea și Gh. Ștefan (cu excepția primului, toți erau implicați politic alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și ar învăța mai mult decât tot ce am scris până acum. De ce nu încercăm să avem eroismul tăcerii, dacă nu-l putem avea pe acela al adevărului și al faptei?”. La această întrebare putem răspunde simplu, parafrazându-l pe filosoful Gabriel Liiceanu: fiindcă ne este frică de libertate, căci numai eroul ajunge la condiția libertății; el își învinge frica proprie, capătă curaj și inoculează frica în cel ce a provocat frica; aceasta-i „frica celuilalt”, frică invincibilă și care provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XIX și XX. Problema pe care și-o pune Saussure la începutul teoriei sale lingvistice este aceea de a identifica semnul lingvistic, adică cuvântul, pe o altă cale decât cea formală, adoptată de lingviști, sau cea a conținutului, preferată de filosofi. Pentru Saussure cuvântul nu este nici numai formă - sunet al vorbirii sau înregistrare scrisă -, după cum nici numai noțiune, idee. Adică semnul nu poate fi perceput nici ca simplu semnificat, nici ca simplu semnificant. Semnul lingvistic, cuvântul, presupune o legătură între
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
crezut că limba este expresia sau reprezentarea gândirii și că singura ordine posibilă între cuvinte este ordinea lucrurilor, concepția saussureană a limbii ca sistem contestă atât aristotelismul lingvistic - pentru care limba este reprezentarea lumii - cât și doctrinele acelor psihologi și filosofi pentru care limba este o simplă nomenclatură, pentru a impune ideea unei ordini distincte. Originalitatea ideii saussureene, potrivit căreia nu numai elementele, ci și organizarea este arbitrară, constă în faptul că instituie în lume obiecte noi, necunoscute și chiar imprevizibile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]