13,885 matches
-
prin estetic și istoricizare. Un estetic separat de matricea sa ontologic-arheală, rupt abuziv de singularități și o istoricizare totalitar-reducționistă fixată pe problematica "echității" minoritare. Și, ca o remarcă fundamentală la polemica în jurul lui Eminescu și canonul occidental: "Postmoderniștii trăiesc cu iluzia ideologizantă că noi îl inventăm pe Shakespeare și pe Eminescu, pe când, în realitate, ei ne inventează pe noi". Aproape ca la Fericitul Augustin: "Tu erai, Doamne, în mine și eu eram în afara mea". Să recunoaștem, dacă ar fi să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o lucrare despre șamanism să ignore cu totul bibliografia eliadescă, "instituind tăcerea asupra memoriei maestrului său". Iar un mare cărturar, Adrian Marino, coleg de închisoare și de domiciliu forțat cu Goma, dar, după căderea comunismului, părăsind "ideocritica în favoarea ideologiei sub iluzia că-și "împlinește" adevărata vocație" și, în cele din urmă, "eșuând printre ideologii provenind din Noua Stângă Americană, (...) a ajuns să-și repudieze Hermeneutica lui Mircea Eliade ("O carte pe care, aproape, vreau s-o uit") și să refuze, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu, noblețea acesteia din urmă rămânând o funcție desfoliativă. În vara anului 1953, când am coborât pentru întâia oară din Moldova natală în Bucureștii în care aveam să-mi petrec întreaga viață, moartea recentă a lui Stalin trezise în suflete iluzii pe care începeau să se reazeme speranțele obosite și speriate. Revenirea la viața spirituală firească și reînnodarea firului vieții artistice românești, rupt cu brutalitate în anul 1947, păreau pentru mulți iminente, mai puțin poate pentru moldavii sceptici. Eram invitat, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
efect incantatoriu, dincolo de care firava tramă narativă, lăsând subconștientul să bănuiască existența unui mister în adâncul nesondat peste care discursul aluneca. Forța de iradiere a prestigiului de matematician al lui Ion Barbu activa însă intuiția, ori poate era numai o iluzie. Și e posibil să fi fost o iluzie, căci în discuțiile din cercul de Dobroteasa 1, subiectul care survenea spontan era mai mult ciclul balcanic, După melci ori Riga Crypto și lapona Enigel, decât ciclul ermetic. II Cartea domnului Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
subconștientul să bănuiască existența unui mister în adâncul nesondat peste care discursul aluneca. Forța de iradiere a prestigiului de matematician al lui Ion Barbu activa însă intuiția, ori poate era numai o iluzie. Și e posibil să fi fost o iluzie, căci în discuțiile din cercul de Dobroteasa 1, subiectul care survenea spontan era mai mult ciclul balcanic, După melci ori Riga Crypto și lapona Enigel, decât ciclul ermetic. II Cartea domnului Theodor Codreanu lasă impresia asaltului circumvolut al redutei pline
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cred că ai înțeles-o ! Ai terminat probele sau nu te-ai mai dus, știu că de obicei nu prea stai pe acasă, cuculeț, dragă. Bănuiam că tăcerea ta te îndeamnă să faci din nou escapadă, dar au fost numai iluzii... De câteva zile te tot aștept, tot am impresia că bați la ușă. Sandul meu drag și scump, nu o mai necăji pe Mia și scrie-i mult, mult, așa cum tu știi să scrii logodnicei tale. Astăzi am primit scrisoare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o autostradă prin Pomerania, în timp ce Polonia va obține dreptul de porto-franco în port, plus o despăgubire de ordin financiar. În aceeași perioadă, cercurile poloneze din România au afișat un optimism moderat în privința evoluției relațiilor dintre Varșovia și Berlin. Nu existau iluzii că situația se va ameliora de la sine, însă se exprimau ferm că în Polonia „nu se va repeta cazul Cehoslovaciei”, adică nu vor accepta să cedeze zone din teritoriul național, ci se vor opune cu arma în mână în cazul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
becuri, trei lumini albe simetric distanțate, axa rutieră de Roman, îndată camionul cu remorcă pe porțiunea lui de drum, clipa de semn și camionul ei, luciri fără ieșire decît pustia evidență, interiorizează ineficient, odihnă plată, linie strîmbă de becuri cu iluzia din timp, că măsura de acum n-a mai fost vreodată, ora de voiaj s-o țin cu mine, vechea manie colecționismul bizar, Eu, Virtualitatea Mea Neprețuită și Închiriată cu Ora, am curs cum are banul, numai el plătește ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
București pe linie electrificată, oraș peste deal și sub deal, din mal împădurit și din dumbrăvi petice de asfalturi și colțuri de patologie dentară din solul-gingie, "Dumbrava minunată" era paliativ sadovenian, Nichita Stănescu efectul placebo Sadoveanu, stabil în mers cu iluzia de staționare pe șină, CFR 500 oprirea, cariile imobilele plombate contra ploii, pictograme albastre sub streșini, prima cu o femeie, schema vestimentară specifică, ultima de bărbat și ne privește pe toți, aruncăm hîrtiile la coș în devălmășie, sterilitatea mesajelor comune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
analogică, pînă acum maximul gîndirii memoria, fundal orb al nopții, continuă materialul luminos în rezervorul cu țiței și vagoane-cisternă roșiatice, Tutova, am înțeles în cele din urmă să tac, ai de ținut niște evidențe, mă dăruiam vorbelor cu încredere, în iluzia că aici!... tăcere, de n-ar fi penibilă, a omului de 62 de ani, inginer metalurgist, eu îmi zic fierar, din Reghin, îmi îngrop mîine fratele în Iași, nu prea știu la care biserică îl duc, am de înfruntat tipuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sprîncenele de blond-roșcovan ies în lumea cu necazuri, Hălăucești de la un voinic, intră și răspunde doamnei în locul meu, spuza de lumini urbane încă vizibilă, cu tot eșecul ficțiunii, literară și metaliterară deodată, călătoria se ține! aspectul ei de ieșire din iluzie, Mircești scenografie pe seama gării, mai ceva la slujbașul cu poalele uniformei strîmbe, dar datoria mîinilor uitate pe lîngă corp, ieșind trenul din stație te vezi în urmă, n-am știut că mă urmărești, atîția oameni cîți sîntem așa, atîta circulație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
partea lăsată avea nume de rege înfrînt, coama de acoperiș albă strat de zăpadă luat pe roți, părțile și exteriorul lor sau conștiința deplasării, vagon în referințe anterioare ție, timp! geam ce le desfaci înainte, spațiu! poetica limitei la poetica iluziei, cenzura la autocenzură pînă la conformismul social, unicul mesaj al artei, noroc de tren, ceremonia sens urmează etape atipice, grasul s-a resemnat să ațipească, fesul pe cap, mîinile pe burtă, recules, te las pe tine să întîmpini în spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ferestre boltite și chenăruite, în altă ordine de idei eticheta de pe zid, la bază poveștile de tineri în lungimea peronului, rîs de prezentare fetișcana de una singură, lunecă vagoanele, întinde gîtul, pași secvențiali din viteză, zăcem, trenul aduce în plus iluzia mișcării, haltă, posibil Budăi, golul cîmpului, și din pietrele acestea pot ridica fii lui Izrail! mașina Salvării în tangenta arcului de elipsă, albastrul din girofar îi șterge tăcerea, neajunsul că știi ce urmează din structurarea știrii, ar trebui să fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prezentului pe activele fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, scurge vagoane-cisternă cu inscripții, de aici linearitatea în două-trei planuri încălecată, aburi deasupra, 10 km sud de oraș mistuit în lumini, spectru cilindric urma de furnal nemăsurat de gros, bătaie de lumină în iluzia optică, adevărații Arnoteni, simți ceva, auzi ceva? spaima de ora fantomelor ei, de la o zi la alta cumpănă, te întîlnești cu altul, îți petreci trenul fiind în el, nu încape diavol în harul unei cît de vagi exprimări a uneltei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din Cahul! Ajută-i, Doamne, bunătății mele /să se prefacă-n pîine pe Bugeac! Ajută-i, Doamne, bucuriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la Dornești, ea pe motoretă, traversează peronul și dispari! eu pedestră, urc în tren cu mama, la geam fetița în maioul roșu, Dărmănești firul electrificat dinspre Păltinoasa, condiția de țară pînă la iluzia de a visa constant totul, Subcarpații volumul mărit în puterile apusului, nimic, decît semnele de dispunere de nori, odată, într-o fotografie, vom cunoaște în ei semnul identității și lumea se va sfîrși! depoul de locomotive Înierbat-Suceava, în spatele gării Ițcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
simetric, fanta înălțimea, nașul, voios, la Iași? perforează, personalul de Verești, grupul de fete în sat încă o dată, perechea la poartă, copii, prima stea Venus, planetă și Luceafăr, rămîn turnurile termocentralei, oricum orașul este prezentul continuu, hinterlandul a fost o iluzie la autoproiecția ruralilor, singurii care încearcă să o locuiască, bășica apusului s-o spargă pe cuprins, totdeauna se duce dilatare dacă s-a dat timp mortului să răsufle, probabil traversăm fostul județ Baia, cel mai puțin sigure sînt lucrurile întîmplate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Gabi și golul de compartiment și de vagon din care își trage seva text, orbi de altă oprire, azi au făcut-o lată, de o oră stăm, ora 22,14! la Pilat din Pont mîntuirea era ce este adevărul? aveam iluzia că totul se echilibrează la nivelul clipelor, adică al sferturilor de frază, doare? nu, doare? nu, doare? doare! doare! semnele sacrului se exprimă în profan Mihăiță, cum să spună și Eliade să te învețe minunile! ele se întîmplă la mișcările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mesia, Revizia de vagoane Vatra Dornei pe lîngă perechea de roți de osie idol profesional, în oraș clădirile aspiratoare turistice, Grupul școlar "Țara de Sus" școală postliceală, în margine mînă o singură oaie cu talangă la gît, turismul rentabil din iluzia că nu-ți oferi singur serviciile, economia înșelăciune prin definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și lateral cum intră Intră I Majuscul în muzeu cristelnița cu pămătuful de busuioc, Maica Domnului în zugrăvirea ei doisprezecele de apostoli pe margini, duzina și de praznice împărătești, altarul cu cartea " Intră în muzeu și liniștea și sobele și iluzia de trecut pe care o dă ordinea exponatelor, mai ales logica de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în zugrăvirea ei doisprezecele de apostoli pe margini, duzina și de praznice împărătești, altarul cu cartea " Intră în muzeu și liniștea și sobele și iluzia de trecut pe care o dă ordinea exponatelor, mai ales logica de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
între ele pata galbenă și încape și viitorul Pădureni-Putna, solidaritatea de subsistem a jargonului. Joi, 13 decembrie, ora 1,35, în sala de așteptare clasa a II-a a gării Mărășești, asta și trebuia să faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești tu să-ți aduc eu ție o bere? nu te pune în cîrd în tipul de relație semiotică alienarea, mai multe alienări tipuri de comunicări, un nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe cea mai mare parte a celor care nutriseră speranțe în privința progresului național prin cooperarea cu Viena, dar mai trebuiau încă făcute multe în direcția aceasta. Se părea că nu exista altă alternativă. Spre deosebire de slavi, românii nu puteau avea vreo iluzie romantică relativ la ajutorul din afară al unei mari puteri. Mai mult, puține lucruri erau de așteptat din partea României, dat fiind că statul acesta era din 1883 aliat cu Viena. Și mai important era faptul că România nu era un stat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
una împotriva alteia în cele din urmă, el încercase să evite implicarea țării lui într-un război din care putea avea foarte puțin de cîștigat. Cînd Italia a atacat, Metaxas a organizat totuși o rezistență puternică. El nu avea nici o iluzie asupra faptului că Grecia ar putea ieși învingătoare dintr-o confruntare cu Axa. Naționalist convins, el declara: "Grecia nu luptă pentru victorie. Ea luptă pentru glorie și onoare. Ea are o datorie față de ea însăși de a rămîne demnă de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Zenon (474-499) asistăm lao atitudine imperială diferită, aceea care renunță la dispute religioase pentru a se amesteca în afacerile occidentale. E însă prea tîrziu pentru a-l împiedica pe Odoacru ca, în 476, să pună capăt în mod definitiv iluziei Romei imperiale. După domnia lui Anastasius (499-518), consumată, în mare parte, cu înăbușirea revoltelor pe care le generează politica sa religioasă (el este monofizit), la moartea sa, Imperiul este liniștit și prosper; puterea imperială îi revine, în 518, macedoneanului Iustin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]