11,487 matches
-
venituri în bătrânii din care făcuse cumpărăturile și în acelea părți moștenite de la înaintașii săi. Sandu Avram, om lacom, abuzând de funcția sa de privighetor la ocolul Bârlad, urmărind îmbogățirea cu orice preț, dă în posesie (arendă) părțile sale de moșie unui negustor din Tecuci, pe nume Mihalache Alexeevici. Se încheie un contract cu arendașul, iar proprietarul convinge pe câțiva dintre răzeși să-i susțină scopurile iscălind pe contract. Partea cea mai mare a satului nu a știut nimic de acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
distribuirea veniturilor, repartizarea dărilor pe familii, încrederea în obșteni și alte asemenea aspecte sociale. O confruntare în justiție avusese loc între anii 1849-1851, între răzeșii umbrăreșteni și orgoliosul postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale cutumiare de preemțiune, încălcând întâietatea la dreptul de cumpărare pentru localnicii răzeși. Drept urmare, obștea Umbrăreștilor acționează în justiție atât pe cumpărător, cât și pe vânzători. Cu aceștia din urmă se ajunge chiar la acte violente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dați de ei postelnicului Balș, pentru răscumpărarea celor 13 stânjeni vânduți „cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din urmă, răzeșii din Umbrărești au reintrat în stăpânirea celor 13 stânjeni de moșie „rău vânduți”, păstrându-se integritatea obștii. Se observă și în acest caz prioritatea intereselor comune, ale sătenilor, forța lor obștească fiind superioară celei individuale, a boierului, chiar dacă acesta era la vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe țăranii de aici de drepturile și libertățile lor seculare. Dar ceea ce trebuia să se întâmple în mod inexorabil s-a produs. Căci sporul populației din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a renunța la brazda lor de pământ, foarte mult îngustată, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși, poate și ca urmare a faptului că ei nu beneficiaseră de prevederile Legii rurale din 1864, au reprezentat majoritatea cumpărătorilor, simțind acut lipsa de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în malul Bârloviței
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în malul Bârloviței [...] până în hotarul Iovești, unde să întâlnești cu Sineștii și cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungul acesteia din urmă ca pornind „din hotarul Umbrăreștilor în malul Bârloviței [...] până în hotarul Iovești, unde să întâlnești cu Sineștii și cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se menționează un schimb din moșia Țigănei ce „au făcut dumnialui banu Neculai Balșu cu răzeși de Umbrărești”, dându-le acestora o parte de moșie pentru vadul lor de moară ce se afla pe „un mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sineștii și cu Agapia”, deci pe teritoriul Torceștilor; c - Mărturie din 18 septembrie 1784, în care se menționează un schimb din moșia Țigănei ce „au făcut dumnialui banu Neculai Balșu cu răzeși de Umbrărești”, dându-le acestora o parte de moșie pentru vadul lor de moară ce se afla pe „un mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul text: „Iar pentru o bucată de loc ce o numese răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat și locul cu numele Agapie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat și locul cu numele Agapie, situat în plan pe partea de vest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vest a satului Torcești, aparținând acum de teritoriul comunei Umbrărești. f - Mențiune din 19 februarie 1887, dată când frații George, Mihail și Paul Balș, fii ai logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de luncă cum e la noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai la est, între Bârlovița și Siret, adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise celor patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise celor patru slujitori domnești satul și moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii din 7110 (1602), din care rezultă că descendenții beneficiarilor din 1495, printre ei Maxim Hrăbor, nepotul lui Giurgea, „au vândut lui Christea vornicul cel mare satul lor Țigănia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu aceea din 1495, specificându-se în plus că satul Țiganeii aparținea de ținutul Tecuciului, așa cum îl vom afla în toate documentele ulterioare, precum: c - Carte de blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
c - Carte de blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se arată că „moșia ce-i zic Țigănei, latul ei merge din Bîrloviță până în Siret și alături dispre miază-zi merge cu Sineștii, iar din sus merge alăture cu Umbrăreștii”, sate ce au aparținut totdeauna de Tecuci. e - Izvod de zestre din 1797 dat de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]