12,372 matches
-
se ocupă de lumea contemporană, ca și cel din 1980, Umbrele nopții, înfățișând, moralizator, drama unui sculptor român exilat în Occident. Toate celelalte romane, de la Culorile sângelui (1973) până la Sacrificiul (1988), au fost concepute ca părți constitutive ale unei „fenomenologii narative a spiritului românesc”; ele ilustrează o „literatură cu program”, teoretizată în diverse studii și articole, pe o linie oarecum protocronistă, „idee” perimată astăzi, dar de mare actualitate în anii ’70-’80. Scriitorul urmează și o altă filieră, ortodoxist-mistică și tradiționalistă
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poietică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui D. despre roman și natura specifică a epicului. SCRIERI: Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Repere bibliografice: D. Micu, „Visele au contururi precise”, CNT, 1963, 24; Zaharia Sângeorzan, O reconstituire mediocră, CRC, 1973, 49; Popa, Dicț. lit. (1977), 189; Virgil Cândea, Chipul interior al trecutului, LCF, 1978, 18; Sultana Craia, Întoarcerea fiului risipitor
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
refuzul lumii în care poetul trăiește. Aceasta îi apare maculată și metafora ei este „zăpada ca un câine mort / călcată de mașini pe stradă” (Epitaf). Poemele din Visul și veghea (1972) ilustrează și o sensibilă primenire formală. Locul vechilor compuneri narative și declamative e luat de piese concentrate și elaborate (rondele, de exemplu), corectând, uneori bacovian, fostele elanuri juvenile. D. își ia dreptul de a-și revizui conștiința moral-poetică și de a prefera alinierii nonsubordonarea: „Să sfărâmăm, / din când în când
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
inspirat cu precădere din universul infantil și adolescentin. Cărțile sale de versuri - Albinușa (1965), Din traista lui Păcălici (1968) -, precum și cele de proză - Boxerul (1960), Tic-tac (1966), Visul (1968) - vădesc o bună cunoaștere a psihologiei copilului, ca și a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.). Fiind și pictor, D. îi familiarizează pe copii prin povestirea Meșterul Penel (1981) cu noțiuni din domeniul artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
forțată peste graniță, este lipsită de relief. O epocă și un personaj fără grandoare sunt transpuse în maniera, acum neadecvată, din Apus de soare. Sentimente nobile în expuneri declarative, într-un șir de tirade lirice trenante ori în obositoare pasaje narative, secvențe dezlânate, tablouri cu contururi șterse, totul duce spre impresia de imitație, de autopastișă. Câteva chipuri de oameni simpli, creionați în linia realismului simbolic, propriu scriitorului, atrag atenția. Cu toate imperfecțiunile ei, Luceafărul nu poate fi desprinsă din tripticul dramatic
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
nu este posibilă stabilirea unui sistem de control intern adecvat în lipsa existenței unui proces de ERM eficace. Raportul Turnbull 79 conține îndrumări asupra declarației de control intern a Consiliului de administrație și recomandă, în paragraful 35, că: „În declarația sa narativă asupra modului în care compania a aplicat principiul D.2. al Codului (raportarea asupra controlului intern), Consiliul de administrație ar trebui, minimum, să dezvăluie informații care să arate că există un proces continuu pentru identificarea, evaluarea și administrarea riscurilor semnificative
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
tratamentele contabile diferite de cele ale sectorului; impactul aspectelor fundamentale asupra organizației; rezonabilitatea estimărilor contabile; rezonabilitatea altor înregistrări contabile care necesită un raționament și o decizie; raportarea cu privire la aspectele financiare mai puțin însemnate, de exemplu analiza operațională și financiară; aspectele narative ale raportării. Ia comitetul în considerare dacă există un risc ca conturile să fie calificate de auditorii externi? Analizează comitetul scrisoarea de reprezentare înainte de a fi semnată de management și acordă o atenție deosebită aspectelor nonstandard ale reprezentării? Auditul extern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
1948, urmează cursurile Institutului Politehnic din Kiev, Facultatea de Electrotehnică, specialitatea energetică, absolvindu-le în 1953. Se angajează în producție, lucrând ca inginer pe șantierul termocentralei Paroșeni (1953-1956) și la Trustul Electromontaj din București. Experiența în producție va cauționa materialul narativ din care sunt alcătuite primele povestiri, în bună măsură nedesprinse complet de reportaj, din volumul său de debut, N-au înflorit încă merii, apărut în 1955. Între 1956 și 1959, va fi redactor la „Viața studențească”, apoi la „Știință și
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
de anticipație, confirmă în D. un bun mânuitor al clișeelor de succes. Volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră (1970), introducând figura superdetectivului Teo Celan, secondat (după modelul romanelor lui Isaac Asimov) de un robot, include o paletă ingenioasă de opțiuni narative, bine realizate sub aspectul unui stil alert, condimentat cu subtile tușe de umor. După 1970, elaborează și câteva scenarii de film: Regăsire (1976, în colaborare cu Anca Arion și Gheorghe Robu) și Avaria (1980). O serie de piese într-un
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
de febre și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame, sub arșița unei veri nemiloase, denotă finețe psihologică (Năframa albastră). Ingenioase, dezvăluind iscusințe de strategie narativă, sunt prozele în care unda realului se interferează cu aceea a ficțiunii. Infiltrarea de straniu și propulsia în fantastic imprimă scriiturii iradieri de parabolă. Viața imediată și arta, cu plăsmuirile ei care, ca prin farmec, prind să hălăduiască prin lume
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
frecvente: două Pachițe trimit la cele două Ancuțe sadoveniene, pasărea apocaliptică la Balaurul lui Sadoveanu, iar numele multor personaje se înrudesc cu cele din proza lui Dan Giosu etc. Romanul Milionar la marginea Imperiului (1998) se desparte de primele exerciții narative în mai multe privințe. Este un roman politic, „în marginea ficțiunii”, având drept nucleu evenimentele din 1989, o copioasă parodie a tranziției românești și totodată un roman discret autobiografic despre iubire, despre condiția intelectualului, într-un dialog intertextual care trădează
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
libere, are naivitatea să se creadă un disident; după „revoluție” devine slujbașul colonelului, ajuns acum om de afaceri. Motivul „cheii pierdute” a locuinței din strada Pantazi implică o dublă intertextualitate, simbolizând debusolarea și captivitatea în iluzie a intelectualului. Volumul Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și a mecanismelor de semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei structuri, a unui model narativ, a unei maniere artistice, precum și a unui tip de personaj care, odată ajunse la împlinire, pot fi decelabile în întreaga operă. În acest efort teoretic, criticul uzează de mijloacele tradiționale, evidențiind teme, motive, tipuri de personaj, tipuri epice, dar și
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
întreaga operă. În acest efort teoretic, criticul uzează de mijloacele tradiționale, evidențiind teme, motive, tipuri de personaj, tipuri epice, dar și de armele naratologiei moderne. Demersul analitic e dublat de acela comparativist, în încercarea de a reflecta unicitatea, originalitatea paradigmei narative sadoveniene. Devenirea romanului. Începuturi (2003) are ca finalitate schița unui traseu în evoluția romanului, între marile teme care sunt erosul și condiția umană, în complementaritate cu moartea și creația. În această întreprindere teoretică, D. alege nouă texte, considerate reprezentative pentru
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
dintre aceste scrieri se bucură de o analiză amplă și de o situare comparatistă, studiul încercând să jaloneze drumul romanului, „deplasarea” dinspre eros către complexitatea condiției umane. SCRIERI: Fuga Marelui Regizor, Iași, 1992; Milionar la marginea Imperiului, Iași, 1998; Lumi narative, Iași, 1998; Viețile și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
a mai încerca în momentul de față o nouă caracterizare globală a acestei formule lirice după ce s-a vorbit atât de mult despre onirismul și barochismul poetului, despre pofta lui parnasiană de obiecte și culori, despre viclenia mecanismelor sale pseudoepice (narative), despre bizarele amalgamuri de cotidian și vis, despre fanteziile urmuziene, suprarealiste, despre pitorescul ceremonios, despre sintagme inedite, vocabule și rime rare, ironie și maliție, antecesori și afini etc. ar fi, desigur, inutil. Astăzi, un volum de versuri de Leonid Dimov
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
evocării conținutul sentimental. Tripticul nuvelelor mai ample (Grijile, Vinovatul, Legendă și mit) aduc în prim-plan figura inginerului Burghele, reluată ulterior în Catedrala (1969; Premiul CC al UTC), prezentare retrospectivă, din unghiuri multiple, de tip bildungsroman, ce implică varietatea modalităților narative, a biografiei acestuia: un personaj ambiguu a cărui reușită socială, întemeiată pe calități reale sau închipuite, îl determină să se conformeze imaginii despre el însuși oferite de cei din jur. Problema relativității adevărului și a cunoașterii este aprofundată în Anchetatorul
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
1975), întâmplări neobișnuite dereglează existența mecanică a unor muncitori navetiști, pentru a evidenția resorturile interioare ale personajelor, iar în Cora (1977), problemele vieții într-un mare combinat se inserează în experiența unei iubiri „naive” sortite eșecului. Problematica, personajele și tehnicile narative favorite se regăsesc și în Măștile (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București), roman al educației afective, în care ancheta orchestrată de un narator-martor, înzestrat cu fervoare analitică, declanșează confesiuni și rememorări care tind spre asumarea responsabilității morale într-o lume
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
confesiuni și rememorări care tind spre asumarea responsabilității morale într-o lume amenințată de proliferarea apatiei. Ciclul de romane cu ecouri autobiografice alcătuit din Războiul amintirilor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hărțuiala (1984) și Oglinda salvată (1986) evocă, într-o formulă narativă ce polemizează cu clișeele prozei despre perioada proletcultistă, adolescența și studenția în anii ’50 ale unui tânăr oscilând între nevoia angajării și tentația evaziunii erotice. La D. experiența personală marchează și romanele scrise după plecarea lui din țară. Alvis și
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
a asamblării de fragmente eteroclite, ceea ce conduce la un joc și la o metamorfoză continue ale „lumilor” ficționale. Cartea de debut conține povestiri parabolice (prima, Voltaire și Ignațiu de Loyola, va fi reluată ulterior) care fixează deja profilul prozatorului: ritm narativ precipitat, personaje și dialoguri vii, ironie (cu multe conotații livrești), umor spumos în Întâmplări odesene, narațiune dublă cu final neșteptat în Moartea lui Molière, povestire cinematografică și basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment cu Hamilkar
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
persuasiv al jurnalistului. Și în satirele din Obraze și măști (1922; Premiul Academiei Române) se recunoaște școala clasicilor, îndeosebi elemente din proza lui I.L. Caragiale. Povestitorul privește necruțător actualitatea, portretizează sarcastic și, aproape cu o tehnică de avangardă, lasă adesea actul narativ să se întoarcă asupră-și. Personajele (Nae Bumbuleț, Pripășeanu, Ibriceanu, Tase Clipici) sunt cele câteva fețe ale unui Mitică funcționar. Gustul pentru calambur și colajul de anecdote potențează sarcasmul, lăsând loc chiar absurdului (Cizmarul și criticul său). Un personaj din
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
noului val” autohton de prozatori SF. Spre deosebire de majoritatea congenerilor săi, lipsa formației științifice nu îi permite să se adecveze rigorilor presupuse de codul caracteristic genului. Interesul autorului înclină către strategiile de expunere a unei lumi ficționale și nu către construcția narativă în interiorul acelei lumi. Se remarcă frenezia poetică a discursului, preferința pentru frazările ample, pentru improvizațiile lexicale, gustul accentuat pentru vag, neprecizat, obscur sau abscons. Invenția epică este cel mai adesea minimă, iar ideile se reduc în bună parte la jocuri
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
gen. Volumul conține piesa cea mai cunoscută a lui G., Cântecul libelungilor, fantezie poetizant-melancolică pe tema invaziei unor ființe ce par să aibă atributele unor divinități mitologice necanonice. Povestirile din această culegere fixează și detaliază mai coerent premisele unor trame narative, ordonate de regulă modular, în cheia impreciziei intenționate. Phreeria (1991) dovedește că prozatorul nu este pregătit pentru construcția amplă presupusă de un roman. Ticurile sale cele mai supărătoare (derivate lingvistice și semantice, nesiguranță și incoerență epică, poetizări necontrolate), asociate cu
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]