11,656 matches
-
deși trăiesc din salariu, barem și alte stipendii modeste. Pe vremuri nu foarte îndepărtate, aproape întregul arbitraj românesc vindea televizoare, rîșnițe de cafea și alte cuceriri ale tehnologiei avansate sud coreene. Bineînțeles că magazinele nu erau ale arbitrilor, ci ale nevestelor, soacrelor și, firește, ale mătușilor. Nu neapărat de 97 de ani, ca tanti Tamara, ci chiar mai tinere. Cavalerii fluierelor catodice ridicau din umeri și spuneau că ei, în afara arbitrajului, nu cîștigă nici un leu, iar căsoiul cu 14 camere și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unsprezecelea sau chiar al zecelea pe o listă n are cum să mai fie o prioritate. Uitînd parcă de decalogul propriilor priorități, premierul a început să apară în ultimele luni pe stadioane. E rapidist de ultim moment, pe linie de nevastă. Și, firește, pătimește alături de echipa națională, suferind în tribuna constănțeană alături de Mircea Sandu, Lupescu, Dragomir și Kassai, dar și la cîțiva metri de Traian Băsescu. Gelos pe popularitatea președintelui, cîștigată inclusiv pe stadioane, premierul face eforturi vizibile pentru a surmonta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
celebre din lumea civilizată. A venit la putere pe cale violentă, a pus talpa pe gîtul poporului, în timpul unei revolte populare, armata fidelă lui trecînd prin sabie peste 300 000 de oameni. A avut un harem consistent, cu vreo 40 de neveste care i-au adus pe lume sute de moștenitori. Detestat pentru apucăturile sale de brută de compatrioții care începuseră să regrete că au scăpat de jugul colonial pentru a simți cum e să fii independent, dar asuprit de un tiran
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decembrie 2004 Apostolache vișiniu Răzvan Lucescu încearcă să fie, deopotrivă, antrenor și finanțator. Dă bani elevilor ca să aibă liniște în vestiar. Cu alte cuvinte, își cumpără un aer respirabil. Bărbații care sforăie dorm pe sofa și, astfel, nu tulbură somnul nevestelor, ca să fie toată lumea mulțumită. Tot ca să fie toată lumea mulțumită, Răzvan Lucescu astupă găurile financiare ale echipei din propriul buzunar. N-are Copos bani de primă, rezolvă antrenorul. Nu poate achita Bădoi apartamentul, sare Răzvan cu 60 000. Credite aprobate imediat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
e numai vina lui Pițurcă, e și a jucătorilor. Nu-i impune nimeni lui Mutu cercul de prieteni. N-are nimeni dreptul să-i dicteze cine trebuie să-i boteze copiii sau cine să-l ducă la altar cu diversele neveste. E treaba lui, pentru suporteri, e important ca el să joace, să dea goluri și, dacă se poate, să nu mai stea suspendat ani în șir pentru diverse apucături care n-au legătură cu fotbalul. Adi e băiat deștept și-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trei luni și pasează în principiu o dată primăvara și o dată toamna. Rupe peluzele de la 11 metri, asta în cazul în care nu-și pune în pericol hemoroizii, căzînd în fund după ratări. Europa s-a cam plictisit de el, de nevasta lui care nu mai cîntă de cinci ani, de plozii lui păziți ca Sfintele Moaște. I-a rămas Asia, unde cîteva miliarde de ochi oblici sînt gata să cumpere pe bani grei hîrtia igienică pe care megastarul a folosit-o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
toți au pete, toți au luat, au blătuit, au șantajat și au ascuns; așadar, trebuie să plece. Poate că acest discurs n-ar fi venit dacă în ditamai Adunarea Generală nu s-ar fi vorbit despre amante mai urîte decît nevestele, despre tendoane și alte părți anatomice, despre proxenetism cu ștampilă de club. Imagini de trib antropofag care se ceartă în speranța descoperirii focului, nădăjduind că, astfel, carnea de semen va deveni mai digerabilă. Intervenția e cea mai vehementă dintre cele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se află însuși președintele FRF, Mircea Sandu, ceea ce dovedește reala sa preocupare pentru o cît mai bună reprezentare internațională. Dragii mei, Doresc ca micile mele rîndulețe să vă găsească în clipele cele mai fericite ale vieții. Aflați despre mine și nevastă-mea că sîntem amîndoi sănătoși și ne simțim minunat aici. Deși a trecut o săptămînă de cînd v-am îmbrățișat cu căldură la scara avionului, încă nu ne-am plictisit. Ciprul e un paradis turistic mereu imprevizibil și ai la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
scuze pentru accentul vulgar). Cum așa, a întrebat Carol? Foarte simplu, a răspuns inginerul. Acest popor are o inerție ieșită din comun. Deraiază un tren, p... mă tii. Îi ia casa foc, la fel. Îi moare un copil, îi naște nevasta, dă lovitura și se îmbogățește, vine războiul, expresia e aceeași. P... mă-tii. Bernard Charreyre a nimerit la București într-o asemenea atmosferă. Înfrîngeri pe linie, la scoruri record, o Federație condusă cu mapa și cu limba de lemn. O
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
firea de heară", venit cu ruscile lui care cântau "Lado, Lado" "pren toate unghiurile", șiretenia lui Gheorghe Ștefan, care "cu fața scornită de mare mîhniciune", când domnul se gătește să pornească la biserică, cere voie a merge la moșie, la nevasta pe moarte, simplitatea lui vodă căinând pe logofătul fără grije de giupîneasă, somnul lui Iorgachi vistiernicul scârbit de osândirea Ciogoleștilor, fuga lui Vasilie, care singur pe marginea Nistrului pe "un scăueș" privește cum i se trec boarfele sale, în vreme ce un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
început niște laude religioase ca ale lui Iacopone da Todi. Vestitul Stabat, atribuit acestuia, apare într-un astfel de cântec cules de Anton Pann. În 1768 iese la Cluj o culegere de Cântece câmpenești cu glasuri românești pentru "voia fetelor, nevestelor", de un "holtei": Dragostele tinerele Nu se fac din miere, ele, Da' din buze subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a crede că e vrun drac pe pământ. Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor așa aleg. N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării, Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Valoarea piesei stă în veselia verbală, în caricarea limbajului și a gesturilor, deși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru țiganul întîi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu "tarabulus la cap și cu iatagan la brîu"; în sfârșit, urmează nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând "cînd răsturnat în droșcă sau în carâtă, când călare pe cai de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alba nainte, alba la roate, Oiștea goală pe de-o parte. Hii! opt-un cal, că nu-s departe Galații, hiii! De-i ies femei în cale, el cîntă: Când cu baba m-am luat, Opt ibovnice-au oftat; Trei neveste cu bărbat Și cinci fete dintr-un sat. De bună seamă, mergerea la Piatra cu evreica Malca nu-i un fapt istoric unic. Se bănuiește ușor că Nichifor se poartă la fel în toate expedițiile, după un program imemorial, tocmindu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e titlul unei reviste vlahuțiene), de soarta proletarilor. Ion se duce, în cutare schiță, nedumerit de socoteala ce-l scoate mereu dator, la boier. Vătaful îi face "răfuiala" bătîndu-l până la sânge. "- Da' ce-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu va putea ieși din relativa ei stupiditate. Conu Alecu e un "boier get-beget", însă "de prințipuri liberale", Conu Costache s-a mecanizat în superstiții de jucător de cărți, perceptorul, fost mare negustor, în pasiunea florilor și milă apatică de nevastă. Isaiia s-a redus sufletește până la a face dintr-o blană un ideal unic. Cel mai caracteristic automat este Pitache Cojescu din Călătorului îi șade bine cu drumul, care automatizează toate elementele sufletești, deoarece hotărârea de a se face om
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frunză în codrii Moldovei... Țara din Noi are un vădit aer ermetic, fiind un fel de Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora. Afară de asta Goga a reluat "nenorocul" din lirica eminesciană, ideea unui destin ascuns ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puțin încă de la început o anume monotonie în subiecte. Programul general este descrierea sufletelor simple. Deci un țigan se îndrăgostește de stăpână, un moș bețiv se ciorovăiește cu baba, un hangiu suferă de moartea femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu s-o exprime, care-i duce la iuți gesturi crunte, după care rămân mereu întunecați și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu amnare și iubesc pădurea. Un francez venit să exploateze lemnul se vede boicotat de către toată lumea. Baltagul e un roman al transhumanței cu intrigă antropologică. Acum suntem în Dacia, în teritoriul muntenesc al oierilor. Un cioban a fost ucis, și nevasta care-i știe drumurile calendaristice îi dă de urme și prinde pe ucigaș. Fundamental și remarcabil este aici simțul automatismului vieții țărănești de munte. Oamenii fac fel de fel de prepusuri, dar Vitoria le respinge. Lipan nu poate face în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Petrecerea obișnuită e "pasianțul" ori "concina prădată". Deplasîndu-se spre pătura țărănească, Gîrleanu dovedește în alte opere o tehnică narativă strânsă, sub înrîurirea lui Guy de Maupassant. O umbră de mizantropie învăluie observarea lumii de jos. În Punga, Neculai Lăptoc și nevastă-sa Safta, găsind la un sinucis o pungă, se bat crunt pentru presupusul conținut. Punga însă cuprinde patru cartușe. Lângă cadavrul unui înecat îngenunche cu îngrijorare fratele său, îl caută prin buzunare și găsind un franc împrumutat plecă la treburile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
preocupați de problema economică, este excesiva timiditate a eroilor. Mediul e al opincarilor bănățeni. Sandu, scăpat de cătănie, merge la Lugoj să intre la vreun meșter, ezită mult, în fine e primit la maistorul Tălpoane, om cumsecade și supus, cu nevastă arogantă. Lumea aceasta rea nu-i de Sandu. Ana, fata lui Tălpoane, îl privește cu ochi buni și-i dă vin fiert, iar maistorița înfuriată îl izgonește. În altă nuvelă asistăm la necazurile văduvei Lenca, maistorița, în luptă cu răutatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul e destul de trist. Dar madrigalurile, epitalamurile, liedurile sale nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]